O nutriție adecvată este vitală pentru creșterea și sănătatea organismului. Necesitățile corpului uman sunt aceleași pe tot parcursul vieții din punct de vedere al substanțelor conținute, însă ceea ce diferă sunt cantitățile recomandate în funcție de vârstă.
Alimentația este astfel de multe ori neglijată deoarece niciodată nu răspundem la întrebarea „Ce ar trebui să mănânc?”. Iată răspunsul.
Perioada prenatală
O viitoare mamă trebuie să își pregătească organismul pentru sarcină printr-o nutriție adecvată. Femeile însărcinate trebuie să consume alimente bogate în folati sau suplimente cu acid folic. Alimente bogate în acid folic includ legumele cu frunze verzi, citricele, broccoli și cerealele. Alimentele care conțin calciu, fosfor sau vitamina D sunt foarte importante în dieta femeii însărcinate pentru formarea unei dentiții sănătoase a fătului. Ouăle crude, carnea, sucurile, cafeaua și tutunul ar trebui evitate în timpul sarcinii.
Perioada de nou-născut şi sugar
Această perioadă, între 0 și 12 luni, constituie o etapă de creștere foarte importantă a organismului. Alimentația la sân asigură toți nutrienții necesari creșterii sugarului și este exclusivă până la vârsta de 6 luni. Introducerea mâncărurilor solide în dietă se face treptat. La această vârstă apare dentiția primară, fiind necesare măsuri de prevenire a cariei de biberon și evitarea administrării sucurilor, fiind indicat un aport suficient de calciu, fosfor și vitamine pentru calcificarea dinților.
Perioada 1-3 ani (copil mic)
Dieta trece de la o consistență lichidă la una care conține cât mai multe principii solide. Responsabilitatea părinților este să ghideze opțiunile alimentare ale copiilor astfel încât să acopere necesitățile organismului. În această perioadă, trebuie evitat consumul de carbohidrați fermentabili: prăjituri, bomboane, banane, sărățele, băuturi carbogazoase.
Perioada 4-12 ani
Gustările și recompensele alimentare (cu dulciuri) sunt foarte frecvente în această perioadă și trebuie evitate de către părinți. Laptele și produsele lactate, precum iaurtul, brânza sau cașcavalul, sunt necesare pentru o bună dezvoltare a oaselor și dinților. Mesele principale ale zilei trebuie respectate la ore fixe pentru a reduce potențialul cariogen al diverselor grăsimi sau zaharuri. Odată cu debutul pubertății, crește și nevoia organismului de a asimila alimente bogate în fier: carne, portocale, căpșuni, roșii sau cartofi.
Adolescenţa
Perioada adolescenţei este caracterizare printr-o creştere şi dezvoltare rapidă a organismului şi schimbări hormonale importante. Părinţii au un rol important în această etapă deoarece adolescentul trebuie direcţionat de la o alimentaţie bazată pe “junk-food” la o alimentaţie bogată în vitamine, calciu şi proteine:
- - nuci, fructe uscate
- - fasole, broccoli
- - carne
- - peste
- - ouă
- - morcovi
Perioada adultă şi senescenta
Aceste perioade sunt caracterizate printr-o scădere treptată, dar sigură, a ratei metabolice. Diminuarea simțului gustativ poate determina condimentarea excesivă a alimentelor. Reducerea senzației de sete determină deshidratarea țesutului, astfel că un aport hidric de minim 2 l/zi de apă este absolut necesar. Eliminarea alimentelor crocante din dietă scade fluxul salivar, ceea ce face ca dinții să nu mai beneficieze de efectul de tamponare al acidității, asigurat de bicarbonatul de sodiu din salivă. La vârstnici, există o incidență crescută a cariilor radiculare, bolilor parodontale și avulsiilor dentare, ceea ce perturbă masticatia.
Alimentația face parte din stâlpii esențiali ai construcției organismului.
Deprinderea unei alimentații adecvate atrage după sine o viață sănătoasă și nu trebuie uitat faptul că nu numai hrana nesănătoasă dăunează corpului uman, ci și un mod de hrănire incorect ne poate afecta la fel de mult.
Comentarii