Pentru studenti Stomatologie, Profesionisti

Microorganismele cariogene

microorganismele cariogeneCaria dentară se formează pe un fond predispozant şi prin acumularea mai multor factori etiologici, printre care se numără şi prezenţa microorganismelor cariogene.

Predispoziţia generală a unui individ pentru apariţia cariei dentare poate fi dependentă de factori precum vârsta, factori socio-economici şi educativi şi afecţiunile generale. Din categoria afeţiunilor, cele mai pregnante sunt cele care îşi lasă amprenta asupra formării smalţului, modifică compoziţia şi cantitatea salivei sau cele care determină scăderea imunităţii.

Cu toţii cunoaştem faptul că la nivelul cavităţii orale se întâlnesc milioane de microorganisme, însă dintre acestea numai câteva sunt cele mai incriminate pentru apariţia cariei dentare.

Streptococcus Mutans este cel mai cunoscut dintre microorganismele cariogene, fiind identificat pentru prima dată în 1924. De atunci s-au elaborat o mulţime de teorii cu privire la activitatea acestuia, iar în cele din urmă, cercetătorii au ajuns la câteva concluzii. Streptococcul Mutans se multiplică cu o mare viteză la nivelul suprafeţelor dentare, la care aderă şi formează acid lactic, produs prin procesul de fermentare al sucrozei. Activitatea acestuia coroborată cu prezenţa substratului metabolizabil şi lipsa igienei orale, determină formarea rapidă a plăcii bacteriene. După ce placa bacteriană s-a format, saliva nu-şi mai poate exercita rolul antimicrobian în condiţii normale şi astfel este favorizată dezvoltarea bacteriană.

Concentraţia medie a Streptococcului Mutans din salivă este de 100000 colonii/ml, iar când acest prag creşte peste 200000, atunci riscul cariogen creşte considerabil.streptococcus mutans

Printre microorganismele cariogene mai putem enumera Lactobacilul şi Actinomicetele. Primul are o afinitate pentru placa dentară deja formată la nivelul coroanelor, iar Actinomicetele pentru cea formată subgingival.

De-a lungul timpului s-au elaborat diferite metode de evidenţiere a activităţii microbiene de la nivelul cavităţii orale. Testul pentru Streptococcul Mutans efectuat cu ajutorul benzilor rămâne in continuare cea mai reprezentativă metodă de evidenţiere a acestuia. După ce pacientului i-a fost stimulată secreţia salivară, de obicei cu ajutorul unei pastile de parafină, i se plasează sublingual o plăcuţă uşor rugoasă cu conţinut de sucroză. După încărcarea plăcuţei şi încubarea acesteia timp de 48 de ore, coloniile de streptococi se vor observa pe suprafaţa plăcuţei sub forma unor puncte mici albăstrui. Densitatea se măsoară în scoruri de la 0 la 3, unde 2 respectiv 3 evidenţiază o intensă activitate microbiană.

Conform celor prezetate mai sus, în cazul unei prezenţe sporite a  Streptococcului Mutans sau a oricărui alt microorganism cariogen, consecinţele colonizării pot fi controlate prin păstrarea igienei orale cu ajutorul unei tehnici corecte de periaj şi a mijloacelor auxiliare reprezentate de aţa dentară şi apa de gură.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *