Grile rezidentiat Medicina Dentara Targul Mures 2015

Testul grila dat in cadrul examenului de rezidentiat medicina dentara din centrul Targul Mures, anul 2015 a fost alcatuit din 200 de intrebari ( 50 complement simplu si 150 complement multiplu) si sunt prezentate in cele ce urmeaza.

Pentru a verifica un raspuns mergi cu cursorul mouse-ului (sau tap pe mobil) pe textul “ Vezi raspunsul corect ”.

Complement simplu:

Adenita acuta congestiva:

A Debuteaza ca un nodul elastic, sensibil la palpare
B Tegumentele acoperitoare sunt modificate
C La palpare se deceleaza fluctuenta
D Starea generala se altereaza cu febra si astenie
E Se caracterizeaza printr-o colectie supurata bine delimitata

Odontomul:

A Apare mai ales la varstnici
B Localizarea este mai frecventa la mandibula decat la maxilar
C Este considerat ca si hamartom
D Tratamentul este conservator
E Are o simptomatologie zgomotoasa inca de la inceput

In pulpitele cronice deschise ulceroase:

A Pe sectiune axiala, morfopatologic, in al treilea strat de la suprafata spre B profunime, se intalnesc si fibre nervoase
B Diagnosticul diferential se face cu abcesul parodontal si parodontita apicala acuta purulenta
C Tratamentul este coafajul direct
D Receptivitatea la testul electric este abolita
E Evolutia se face spre hiperemie pulpara

Gutiera de miorelaxare:

A Prezinta pe suprafata sa interdentatii
B Este indicata la pacientii cu zgomote articulare prezente de mai putin de un an
C Trebuie sa aiba suprafata plana si sa inregistreze cat mai multe contacte cu antagonistii
D Trebuie sa aiba suprafata plana si sa aiba contact cu antagonistii doar la nivelul caninilor
E Amelioreaza simptomatologia musculara asociata dislocarilor menisco-condiliene ireductibile

In crestele edentate deficitare din clasa I Siebert:

A Apare pierderea in inaltime a crestei edentate, cu pastrarea latimii
B Se pot obtine rezultate bune cu grefe epitelioconjunctive
C Este obligatorie utilizarea de grefe gingivale libere
D Apar pierderi atat in inaltime cat si in latime a crestei edentate
E Nu sunt indicate procedee chirurgicale de remodelare a crestelor

Linerii de hidroxid de calciu:

A Au aciditate crescuta care se pastreaza si dupa priza
B Le lipseste efectul bacteriostatic
C Rezista bine la gravarea acida din cadrul tehnicilor adezive
D Reduc microinfiltratiile marginale sub obturatiile de amalgam
E Nu trebuie aplicati pe intreaga suprafata a peretelui pulpar sau parapulpar

Upper lip (grosime buzei superioare) depinde de:

A Pozitia antero-posterioara a incisivului superior
B Pozitia antero-posterioara a incisivului inferior
C Tangenta gurii
D Axa Y
E Distanta dintre pogonionul cutanat si cel osos

Care dintre urmatoarele modificari faciale nu apar in anodontiile subtotale si totale:

A Etaj inferior micsorat
B Profil convex
C Profil concav
D Sant labio-mentonier accentuat
E Buza inferioara rasfranta

In cadrul hibridizarii plagii dentinare:

A Primerul din produsul OptiBond are ca solvent apa
B Este mai avantajoasa gravarea preferentiala a smaltului cu acid poliacrilic
C Se recomanda polimerizarea simultana a rasinii adezive si a primului strat de compozit
D Aplicarea primerului este facultativa
E Gravarea acida a dentinei transparente (scleroase) se face in mai putin de 15 secunde

Care dintre urmatoarele modificari nu sunt caracteristice malocluziei de clasa a III-a?

A Unghi SNA mai mic de 80 de grade
B Unghi SNA mai mare de 80 de grade
C Unghi ANB cu valori negative
D Proalveolie si prodentie superioara cu modificari compensatorii

Diagnosticul diferential al ranulei sublinguale nu se face cu:

A Dilatatii chistice ale canalului Wharton
B Chistul teratoid
C Chistul branhial suprainfectat
D Chistul gastrointestinal heterotopic
E Tumori maligne ale mucoasei planseului bucal

Linerii din cimenturi cu ionomeri de sticla (CIS):

A Au cea mai scazuta rezistenta la compresiune dintre toti linerii
B Cresterea raportului pulbere/lichid le scade vascozitatea dar le lungeste timpul de priza
C Inhiba polimerizarea rasinilor compozite
D In varianta fotopolimerizabila elibereaza mai putin fluor decat CIS conventionale
E In varianta fotopolimerizabila au rezistenta scazuta in mediu acid

Interventia de tip Le Fort I asociata cu osteotomie sagitala de maxilar este indicata in:

A Anomalii in plan vertical prin exces maxilar
B Compresia de maxilar
C Laterognatia mandibulara
D Retrognatism mandibular
E Prognatism mandibular

In gingivita de sarcina, gingia:

A Este tumefiata, marita de volum
B Prezinta un eritem difuz nedureros
C Are aspect uscat, neted, de culoare palida
D Prezinta leziuni hiperkeratozice de tip reticular
E Are aspect de tip pseudomembranos, cu placi albe de tip lapte inchegat

Saliva:

A Provenita din parotida, are vascozitate relativa 3,4
B Contine fosfati salivari care pot fi combinati cu calciul si proteinele
C Prezinta o secretie crescuta in timpul somnului
D Nu contribuie la reglarea pH-ului
E Nu contribuie la fenomenul de autocuratire

Aparatul-sina de imobilizare Mamlock:

A Este utilizat pentru imobilizarea temporara a dintilor parodontici
B Este un sistem de imobilizare permanenta realizat in cabinet fara ajutorul laboratorului de tehnica dentara
C Realizeaza imobilizarea permanenta prin sisteme mobilizabile
D Este indicat pentru imobilizarea dintilor vitali
E Este rezistent si are aspect fizionomic

Tratamentul protetic temporizat se refera la:

A Aplicarea protezelor provizorii
B Amanarea oricarui tip de tratament protetic
C Cimentarea provizorie a lucrarilor protetice definitive
D Profilaxia nespecifica
E Profilaxia individualizata

Punga lui Fisch:

A Este dominata de prezenta muschiului milohioidian
B Se examineaza cu gura deschisa la maxim
C Se aprecieaza din punct de vedere al latimii prin bascularea mandibulei de partea opusa examinarii
D Este dominata de muschiul pterigoidian intern
E Se va examina cu gura intredeschisa

Gingia fixa:

A Are, in general, o inaltime mai mare la mandibula decat la maxilar
B Constituie o zona de rezistenta impotriva tendintelor de retractie si deplasare ale marginii gingivale libere
C Reprezinta portiunea cea mai coronara a gingiei, situata intre papilele interdentare
D Corespunde peretelui extern al santului gingival
E Este delimitata de marginea gingivala libera prin linia muco-gingivala

In pulpita cronica inchisa hiperplazica (granulomul intern Palazzi):

A Pe incisivii superiori apar pete albe cretoase
B Cand localizarea este radiculara poate sa apara o fistula vestibulara sau orala
C La trepanarea camerei pulpare si sondarea canalului nu exista sangerare si sensibilitate
D Camera pulpara si canalul radicular sunt obliterate partial sau total cu dentina tertiara
E Demineralizarea dentinei porneste de pe suprafata externa a radacinii si avanseaza spre interiorul dintelui

Spatiul de inocluzie fiziologica:

A Mai este denumit si clearance ocluzal
B Se poate determina prin 3 metode
C Are dimensiune intre 0,5-1mm
D Se poate determina printr-o singura metoda
E Are dimensiunea intre 4-6mm

Stabilitatea inlay-ului:

A Este invers proportionala cu valoarea rezistentei
B Depinde de forma bazei cavitatii
C Nu depinde de forma bazei cavitatii
D Este imbunatatita de forma concava a bazei cavitatii
E Este periclitata de un perete pulpar plan, orizontal, perpendicular pe axul de insertie

Ceromerii:

A Sunt utilizati in realizarea coroanelor integral ceramice
B Au un procent scazut de umplutura anorganica
C Prezinta o structura tridimensionala neomogena
D Au un procent crescut de umplutura anorganica
E Prezinta o solubilitate ridicata in apa

Indicele mezio-distal:

A Reprezinta diferenta intre diametrul vestibulo-oral la nivel incizal si cel la nivel cervical
B Este mai mic la dintii triunghiulari
C Este util in prepararea fetei vestibulare
D Este util in prepararea fetei orale
E Reprezinta diferenta in mm intre diametrul mezio-distal la nivel incizal si cel la nivel cervical

Fortele active ce actioneaza asupra mandibulei in timpul masticatiei:

A Sunt date de greutatea mandibulei
B Sunt generate de tonusul musculaturii antagoniste
C Sunt date de osul alveolar edentat
D Se manifesta si asupra dintilor
E Nu se manifesta asupra restaurarilor fixe sau mobilizabile

In pulpita acuta seroasa totala:

A Apar focare purulente formate din granulocite vii si moarte, limfocite si microbi
B Probele de vitalitate dau raspunsuri pozitive doar la intensitati mai mari decat cele obisnuite
C La deschiderea camerei pulpare se evacueaza o picatura de puroi
D Se plica pansament antiseptic cu solutie Walkoff
E Fibrele conjunctive se depolimerizeaza si se afla mai ales la periferia pulpei

In cadrul sistemului Targis-Vectris:

A Targis este destinat infrastructurii
B Vectris este destinat placarii
C Vectris este un ceromer cu 80% umplutura anorganica
D Vectris este o rasina armata cu fibre
E Targis este o rasina armata cu fibre

Curba transversala de ocluzie este:

A Concava atat la maxilar cat si la mandibula
B Concava la maxilar si convexa la mandibula
C Convexa la maxilar si concava la mandibula
D Convexa atat la mandibula cat si la maxilar
E Constituita de inclinarea orala a dintilor maxilari si vestibulara a dintilor mandibulari

Lacurile dentare (varnish-urile):

A Se aplica sub forma unor pelicule cu grosimea de 0,5 mm
B Se prepara pe placute de sticla uscate si racite
C Sunt contraindicate sub bazele cu CIS carora le impiedica adeziunea
D Sunt contraindicate la protectia bonturilor coronare vitale
E Sunt indicate sub obturatiile din rasini compozite

Unghiul FMIA din triunghiul Tweed este format de:

A Axul incisivului inferior cu planul bazal mandibular
B Axul incisivului inferor cu orizontala de la Frankfurt
C Axul incisivului superior cu planul N-S
D Planul bazal mandibular cu orizontala de la Frankfurt
E Axa S-N cu punctul B

Atritia:

A Reprezinta uzura suprafetelor dentare prin substante sau corpi straini interpusi interdentar
B Este un fenomen de uzura a suprafetelor dentare intre ele
C Este o lipsa de substanta lacunara, la colet, produsa prin trauma ocluzala
D Este o lipsa de substanta dentara localizata la colet produsa prin demineralizare acida
E Este determinata de consumul de citrice sau bauturi carbogazoase

Leziunea definita clinic ca o pata rosie, cu aspect catifelat, ce nu poate fi indepartata prin stergere este caracteristica:

A Leucoplaziei nodulare
B Candidozei cronice hiperplazice
C Lichenului plan
D Eritroplaziei
E Glositei sifilitice

“Triunghiurile negre”:

A Apar in situatia crestelor edentate cu lipsa mare de substanta
B Favorizeaza igienizarea
C Sunt estetice
D Cresc rezistenta corpului de punte
E Se refera la lipsa ambrazurilor ocluzale

Efectul cariogen al alimentelor:

A Nu depinde de vascozitatea acestora
B Se manifesta de cele mai multe ori postrezorbtiv
C Nu a putut fi redus prin masurile de profilaxie aparute la sfarsitul secolului XX
D Este redus in cazul asocierii acestora cu zaharoza
E Este mai ridicat in cazul imigrantilor din tarile subdezvoltate

Care din urmatoarele afirmatii nu caracterizeaza eruptia incisivului lateral superior permanent?

A Erupe in pozitie vestibularizata fata de predecesor
B Erupe in pozitie palatinizata fata de predecesor
C Reduce diastema tranzitorie dintre incisivii centrali
D Produce o inongruenta dento-alveolara tranzitorie care nu neesita tratament ortodontic
E Erupe dupa incisivul central inferior

Inlay-ul in inlay:

A Este indicat in punti de intindere mare
B Are un inlay secundar care se va cimenta intr-o cavitate preparata cu o retentie adecvata
C Are un inlay primar care apartine de punte
D Are un inlay primar care se va cimenta intr-o cavitate preparata cu o retentie adecvata
E Se utilizeaza mai ales cand dintii stalpi au axe favorabile, paralele

Polivinilsiloxanii:

A Sunt materiale hidrofile
B Prezinta o stabilitate dimensionala mai redusa fata de siliconii u reactie de condensare
C Prezinta o inhibare a reactiei de priza in prezenta sulfatului feric
D Prezinta o accelerare a reactiei de priza in prezenta metilmetarilatului
E Necesita turnare imediata a modelului

Cauza cea mai frecventa a ectopiei dentare este:

A Persistenta dintelui temporar
B Existenta unui capac osos dens
C Prezenta unor formatiuni dentare supranumerare
D Reducerea sau absenta spatiului de pe arcada necesar eruptiei
E Existenta unei fibromucoase dure

In lichidul bucal:

A Strontiul blocheaza ionii bivalenti de calciu si magneziu
B Putridele sunt bogate in staterina
C Cea mai importanta enzima este mucina
D Capacitatea de tamponare depinde si de reologia bucala
E Rolul digestiv revine muramidazei

Coroana 4/5 inversa este indicata la:

A Molarii superiori inclinati oral
B Molarii inferiori inclinati vestibular
C Molarii superiori inclinati vestibular
D Premolarii superiori
E Molarii inferiori inclinati lingual

Magazin Online – Aparatura Stomatologie

Un plan post-lacteal in treapta distala determina:

A Raport cuspid la cuspid al molarului prim permanent
B Raport cuspin in sant intercuspidian (relatie ocluzala neutrala)
C Relatie ocluzala distalizata
D Relatie ocluzala mezializata
E Cross-bite lateral

Reincluzia dentara apare mai frecvent la:

A Molarul I temporar
B Molarul II temporar
C Caninul temporar
D Incisivul lateral temporar
E Incisivul central temporar

Tratamentul gingivitelor si gingivostomatitelor micotice presupune:

A Stergerea leziunilor cu tampoane imbibate in apa oxigenata
B Badijonarea mucoasei bucale cu solutie de albastru de metilen 2%
C Atingerea leziunilor u solutie de violet de gentiana 1% zilnic, timp de 7 zile
D Instilatii de colutorii complexe cu antibiotice
E Aplicatii de paste sau geluri adezive care contin corticoizi

Biopsia excizionala este indicata:

A In leziuni tumorale extinse
B In tumori cu diametrul de pana la 1 cm
C Bolnavilor ce refuza interventia chirurgicala optand pentru radio-chimioterapie
D In tumori sau adenopatii inoperabile
E In tumori in care se urmareste intai conversia tumorala si apoi tratamentul chirurghical

Semnele subiective in gingivita si gingivostomatita de menopauza sunt:

A Senzatie de uscaciune si arsura la nivelul mucoasei gingivale si orale
B Dureri spontane iradiante in oasele maxilare
C Prurit gingival usor
D Dureri suportabile la periaj si in timpul masticatiei
E Senzatie de gust metalic

Chiuretele Gracey nu sunt indicate in:

A Detartrajul supragingival
B Detartrajul subgingival
C Detartrajul de finete al depozitelor mici subgingivale
D Chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor parodontale
E Netezirea suprafetei radiculare prin indepartarea cementului necrotic

Linia de fractura ce trece prin oasele nazale, osul lacrimal, apofiza ascendenta a maxilarului, rebordul orbital, peretele anterolateral al sinusului maxilar, 1/3 mijlocie a apofizelor pterigoide, peretele lateral al fosei nazale, vomerul si septul nazal cartilaginos este specifica in:

A Fractura Le Fort I
B Fractura Le Fort II
C Fractura Le Fort III
D Disjunctia intermaxilara
E Fractura Huet (inima de carte de joc)

In parodontita marginala cronica diagnosticul se pune pe baza urmatoarelor criterii:

A Apare mai frecvent la tineri, care prezinta o stare generala de sanatate buna
B Leziunile distructive afecteaza parodontiul marginal profund
C Cantitatea de placa bacteriana este redusa in raport cu gradul de distructie a tesutului parodontal
D Actinomycetemcomitans este specia microbiana implicata in etiologia bolii
E Distructia osului alveolar se poate opri spontan in evolutia bolii

In hiperemia pulpara preinflamatorie:

A Diagnosticul diferential se face cu pulpita seroasa totala
B Microbii pot fi evidentiati in pulpa
C Nu este posibila vindecarea ad integrum
D In lipsa tratamentului, evolutia se face spre pulpta cronia sau pulpita acuta seroasa
E Diagnosticul pozitiv se pune pe baza durerilor vii, spontane

Complement multiplu:

Necroza pulpara:

A Morfopatologic, in pulpa se constata semnele unei inflamatii cronice
B Este un proces reversibil daca se aplica tratamentul corect
C Poate fi declansata de grupul aminelor biogene
D Poate fi de putrefactie sau de saponificare
E Cel mai adesea este cauzata de factorul microbian

Indicatiile extractiei dentare legate de patologia dento-parodontala pot fi:

A Dinti inclusi ce nu mai pot erupe
B Dinti care au determinat complicatii supurative grave
C Dinti in malpozitie ce produc leziuni traumatice ale partilor moi si nu pot fi redresati ortodontic
D Dinti cu parodontopatie marginala cronica profunda si mobilitate de gradull II/III
E Dinti care au suferit transformari chistice sau tumori benigne

Atelele acrilice duble, vestibulo-orale:

A Reprezinta un sistem de imobilizare permanenta a dintilor parodontotici
B Se realizeaza rapid
C Sunt rigide
D Sunt indicate numai pentru imobilizarea dintilor frontali superiori
E Sunt indicate numai pentru imobilizarea dintilor devitali

In cadrul dezinfectiei amprentelor:

A Toate materialele pentru amprente suporta sterilizarea termica
B Numai gipsul, ca material de amprenta, suporta sterilizarea termica
C Tratarea cu formaldehida ar modifica alginatele
D Sterilizarea prin radiatii se foloseste doar la alginate
E Sterilizarea cu etilen oxid nu se foloseste pentru alginate

Gradul de retractie gingivala poate fi influentat de:

A Depunerile masive de tartru in zona santului gingival
B Trauma ocluzala
C Forma individuala a dintilor
D Cauze iatrogene de ordin restaurativ
E Obturatii radiculare cu depasire

Sindromul Frey:

A Reprezinta o complicatie a parotidectomiei
B Reprezinta o complicatie a submaxilectomiei
C Este caracterizat prin aparitia hiperemiei tegumentelor parotideo-maseterine in timpul meselor
D Este caracterizat prin aparitia unei hipersudoratii a tegumentelor in timpul meselor
E Implica o pareza tranzitorie in teritoriul nervului facial

Modificarile care apar in cavitatea bucala in primul an de viata sunt:

A Declansarea eruptiei incisivilor temporari
B Latirea crestelor alveolare
C Inaltarea crestelor alveolare
D Apartia planului postlacteal
E Aparitia campului liber retro-molar

Bacteriile prezente in zonele parodontale sunt reprezentate de:

A Complexul galben, compatibil cu starea de sanatate parodontala
B Complexul purpuriu, corelat cu pierderile jonctiunii gingivo-parodontale
C Complexul oranj, reprezentat de specii de Streptococi orali
D Complexul rosu, cu virulenta accentuata reprezentat de P gingivalis, T forsithensis si T denticola
E Complexul verde, ce realizeaza legaturi si permite colonizarea altor bacterii cu virulenta crescuta

In cadrul principiilor de baza in prepararea cavitatilor:

A Prin perete de smalt se intelege fundul sau podeaua cavitatii
B Conceptul extensiei preventive nu a suferit modificari de la aparitia sa
C Prima etapa a prepararii consta in obtinerea formei de rezistenta
D Notiunea de cavitate de clasa a VI-a nu a existat in nomenclatura lui Black
E Finisarea marginilor de smalt depinde de tipul materialului de restaurare

Contractia de polimerizare a materialelor de amprenta:

A Depinde numai de tipul materialului utilizat
B Cea mai crescuta este in cazul utilizarii siliconului cu reactie de aditie in combinatia material chitos material cu vascozitate redusa
C Cea mai redusa este in cazul utilizarii siliconului cu reactie de aditie in combinatia material chitos material cu vascozitate redusa
D Cea mai importanta apare la materialele polisulfurice utilizate in combinatia vascozitate cresuta vascozitate redusa
E Depinde si de vascozitatea celor doua componente utilizate in cadrul tehnicii “dublului amestec”

Materialele bucoplastice utilizate la amprentarea campului protetic edentat total:

A Cele dure sunt indicate pentru rebazare
B Se prezinta intr-o singura varianta de duritate
C Cele dure se utilizeaza la amprentarea finaal
D Cele foarte dure se utilizeaza pentru rebazare
E Cele foarte moi se utilizeaza la amprentarea finala

Dupa clasificarea Scolii Germane, sindromul de ocluzie deschisa are urmatoarele variante:

A Dentoalveolara
B Gnatica
C Ocluzie incrucisata
D Ocluzie de conducere fortata
E Prognatie cu sau fara spatiere

Sigilarile se recomanda in urmatoarele situatii:

A La toti dintii laterali in curs de eruptie
B La dintii cu fosete adanci in forma de I, amfora, picatura
C La pacientii carioactivi cu nivel crescut de Streptococ mutans
D La pacientii care consuma cantitati mari de dulciuri
E La pacienti handicapati psihic sau fizic, care nu pot efectua igiena orala

Dintre antisepticele care denatureaza proteinele microbiene, acidul cromic:

A Este utilizat ca astringent gingival si agent deflector al santului gingival inainte de amprentare
B Are proprietati keratolitice si keratoplastice
C Este utilizat in aplicatii scurte in ulceratii gingivale de cauza microbiana
D Adaugat in pastele de dinti mareste capacitatea antibacteriana a acestora
E Poate produce necroze de veinatate ale osului si tesuturilor moi

Tartrul dentar:

A Reprezinta un complex organo-mineral aderent de suprafata dentara
B Are suprafata rugoasa si acoperita de placa bacteriana nemineralizata
C Constituie o cauza direct deeterminanta in etiologia bolii parodontale
D Reprezinta un factor patogen cu caracter favorizant in producerea bolii parodontale
E Se mareste in volum progresiv si produce leziuni gingivale

In cadrul clasificarii materialului ceramic dupa microstructura:

A Proportia crescuta a fazei cristaline scade caracteristicile mecanice
B Sistemul InCeram are caracteristica matrice sticloasa cu incarcatura cristalina dispersata
C Sistemul InCeram are caracteristica matrice cristalina cu faza sticloasa dispersata
D Sistemul Duceram are caracteristica matrice cristalina cu faza sticloasa dispersata
E Matricea sticloasa cu incarcatura cristalina dispersata este caracteristica majoritatii maselor ceramice dentare

Diagnosticul diferential al osteomielitei supurate cronice se face cu:

A Displazia fibroasa
B Nevralgia de trigemen
C Supuratii periosoase
D Tumori benigne osoase (in special osteom osteoid)
E Tumori maligne osoase

In prepararile atipice pentru coroane de substitutie:

A Pentru canalele cu pereti subtiri se recomanda o preparare a lojei radiculare aproape cilindrica
B La radacinile curbate spre apex s-a imaginat prepararea in trepte intraradiculare
C La radacinile curbate se va realiza o preparare a lojei radiculare aproape cilindrica
D La radacinile curbate spre apex ne oprim cu preparatia lojei in locul de incurbare
E La radacinile apectomizate scurte se poate prepara loja radiculara aproape cilindrica

Hemoragiile postextractionale pot fi cauzate de anumiti factori locali:

A Fractura procesului alveolar
B Persistenta tesutului de granulatie in alveola
C Trombocitopatii si coagulopatii congenitale sau dobandite
D Insuficienta hepatica
E Vasodilatatie secundara in cazul anesteziilor plexale in care se foloseste vasoconstrictor

Factorii locali care intervin in geneza unei inocluzii verticale sunt:

A Rahitism
B Afectiuni reumatice la nivel ATM
C Cicatrici cheloide, retractile ale partilor moi
D Sindrom Down
E Potential eruptiv crescut al molarului prim superior

Semnele clinice care sugereaza luxatia laterala a articulatiei temporo-mandibulare (ATM) sunt:

A Menton deviat de partea opusa leziunii
B Menton deviat de partea leziunii
C Predominanta semnelor clinice ale fracturii subcondiliene
D Ocluzie deschisa in zona laterala
E Ocluzie incrucisata

Schimbarile alveolare si dentare generate de eruptia molarului prim permanent sunt:

A Cresterea spatiului primat (Baume)
B Reducerea spatiului priamt (Baume)
C Corectarea relatiilor de ocluzie in plan transversal
D Realizarea celei de-a doua inaltari de ocluzie
E Realizarea celei de-a treia inaltari de ocluzie

Criteriile stabilite in delimitarea ganglionilor probabil “pozitivi” la examenul computer tomograf (CT) pot fi:

A Masa discreta precis delimitata cu diametrul sub 1,5 cm
B Asa prost definita care contine ganglion limfatic
C Planuri fasciale integre in jurul tecii carotide
D Grupuri de trei sau mai multi ganglioni cu diametrul intre 0,6-1,5 cm cu margini slab definite sau juxtapuse
E Masa cu margini neregulate care contine ganglon limfatic

In cadrul terapiei prin restaurari protetice unidentare, pentru imbunatatirea aspectului estetic al arcadelor dentare trebuie avute in vedere si urmatoarele criterii de iluzii optice:

A Micsorarea ambrazurilor incizale face ca dintele sa para mai lung
B Incisivii laterali trebuie sa fie neaparat egali si simetrici
C Dintele pare mai voluminos cand fata labiala este plana
D La incisivii centrali asimetria discreta nu deranjeaza
E Microdepresiunile lustruite dau aspect de “natural”

Metoda de realizarea a scheletului metalic al coroanelor mixte prin sinterizare consta in:

A Topirea unui strat subtire de aur granulat
B Modelarea capei dintr-un strat de pulbere Pd-Au si un lichid
C Utilizarea unui bont din material termorezistent
D Ambutisarea pe model a unor folii prefabricate
E Turnarea din titan

Semnele clinice in luxatia posterioara de condil sunt:

A Retrognatism mandibular cu inocluzie sagitala frontala
B Prognatism mandibular cu inocluzie sagitala frontala
C Otoragie cu scaderea acuitatii auditive
D Palparea condilului sub arcada temporo-zigomatica
E Palparea condilului in conductul auditiv extern

Referitor la rolul terenului, in etiopatogenia cariei dentare sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A Displaziile si hipoplaziile pot grabi evolutia procesului carios
B Intre saptamana a 6-a si a 9-a de sarcina, rujeola poate produce o hipoplazie accentuata a smaltului la copil
C Insuficienta tiroidiana nu influenteaza eruptia dintilor
D In nanismul hipofizar maturarea preeruptiva a smaltului este accelerata
E Lichidul bucal favorizeaza adeziunea microbiana

Diagnosticul diferential al abcesului sublingual se face cu:

A Whartonita si periwhartonita
B Tumori chistice ale planseului bucal
C Osteomielita de ram mandibular
D Supuratii ale spatiului latero-faringian
E Flegmon difuz al planseului bucal

In pulpitele acute:

A La examenul histichimic din hiperemia preinflamatorie se pune in evidenta prezenta fosfatazei alcaline
B La diagnosticul pozitiv al formei seroase partiale contribuie testele de vitalitate negative
C La nivelul fibrelor nervoase, in pulpita seroasa partiala se constata o apatie functionala
D La diagnosticul pozitiv al pulpitei acute purulente partiale contribuie exacerbarea durerii la rece si diminuarea la cald
E Una dintre directiile de evolutie ale pulpitei acute purulente partiale este pulpita cronica deschisa ulceroasa

In compresia de maxilar, ocluzia dentara poate fi:

A Ocluzie inversa frontala
B Inocluzie sagitala
C Ocluzie distalizata
D Ocluzie mezializata
E Ocluzie adanca

Preparatia canalelor radiculare in necroza si gangrena pulpara:

A Debuteaza prin razuirea dentinei alterate de pe peretii canalului
B Se realizeaza dinspre coronar spre apical
C Poate beneficia de asocierea unor substante chimice pentru permeabilizarea canalului
D Necesita desensibilizarea prealabila a pulpei prin anestezie
E Poate beneficia de metode manuale, mecanice, ultrasonice sau metode cu laser

Tratamentul afectarii gingivo-osoase a bifurcatiilor dintilor laterali de gradul II consta in:

A Chiuretaj subgingival
B Operatie cu lambou si terapie de aditie
C Premolarizare
D Amputatie radiculara
E Extractie

Criteriile de diagnostic in comunicarea oro-sinuzala postextractionala imediata sunt:

A Prezenta unui traiect fistulos tapetat de epiteliu
B Sangerare mai abundenta din alveola
C Proba valsalva pozitiva
D Orificiul fistulos este acoperit de tesut de granulatie
E Examinarea dintelui extras releva prezenta unui fragment osos atasat de apex, a unui granulom sau chist ce a erodat peretele sinusului

Caracteristicile nevralgiei trigeminale idiopatice sunt:

A Varsta medie de debut este 52-58 ani
B Varsta medie de debut este 30-35 ani
C Este tipic unilaterala, rar bilaterala
D Este intotdeauna bilaterala
E Este cauzata de leziuni structurale demonstrate, altele decat compresia vasculara

Aspectul radiologic in ameloblastom poate fi:

A Sub forma de “fagure de miere”
B Ca o masa calcificata aparent amorfa, de radiodensitate echivalenta unui dinte
C Sub forma de “baloane de sapun”
D Ca o radioopacitate invonjurata de un halou radiotransparent
E Ca niste radioopacitati circumscrise, rotunde sau ovalare

Celulele Langerhans prezente in epiteliul oral, sulcular si jonctional:

A Au o citoplasma clara cu granulatii caracteristice
B Sunt celule fara tonofilamente
C Prezinta tonofilamente cunoscute ca si precursori ai keratinei
D Sunt reunite la suprafata prin desmozomi
E Prezinta informatia antigenica limfocitelor T pe care le activeaza

Avantajele anesteziei intraligamentare sunt:

A Durata scurta de instalare (25-45 de secunde)
B Nu necesita seringi speciale
C Lipsa anesteziei la nivelul partilor moi
D Durerea locala posttraumatica este mai scazuta decat in cazul altor procedee anestezice
E Posibilitatea de a anestezia simultan mai multi dinti fara a supradoza anestezicul

Pentru anestezia la gaura palatina se folosesc urmatoarele repere:

A La 1,5 cm inaintea marginii posterioare a palatului dur in unghiul format de creasta alveolara cu lama orizontala a osului palatin
B La 0,5 cm inaintea marginii posterioare a palatului dur in unghiul format de creasta alveolara cu lama orizontala a osului palatin
C Primul molar la 1 cm deasupra coletului
D Ultimul molar la 1 cm deasupra coletului
E La 1 cm in spatele carligului aripii interne a apofizei pterigoide

In tratamentul bolii parodontale, Augmentinul este contraindicat la pacientii cu:

A Herpes
B Mononucleoza infectioasa
C Tulburari ale sistemului nervos
D SIDA
E Deficit de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza

Determinarea lungimii de lucru:

A Se face prin metoda clinica, clinico-radiologica si metode electronice
B Se poate face radiografic, cu ajutorul sondei bimetalice Kuralt
C Nu are importanta in cazul dintilor devitali
D Se face pana la jonctiunea cemento-dentinara
E Se face dupa prepararea canalelor si inainte de obturarea lor

Sigilarea santurilor si fosetelor este recomandata in urmatoarele situatii (dupa scoala Scandinava):

A Premolarii primi in momentul eruptiei
B Molarii primi si secunzi permanenti dispusi la carii
C Toate santurile si fosetele vulnerabile, indiferent de perioada scursa de la eruptie
D Pacienti cu handicap general
E Procese carioase care depasesc jonctiunea smalt-cement

In fracturile malare anterioare cu deplasare, apare:

A Exoftalmie sau enoftalmie
B Crepitatii gazoase
C Deschiderea gurii in limite normale
D Asimetrie faciala
E Lipsa tulburarilor de sensibilitate

La controlul relatiilor intermaxilare in cazul terapiei prin proteze totale:

A Pentru o DVO subevaluata se poate realiza o inaltare a ocluziei de maxim 2 mm
B O supraevaluare a DVO mai mare de 1,5 mm impune refacerea protezei
C La o supraevaluare a DVO de maxim 1,5 mm se poate incerca o remodelare morfofunctionala a suprafetelor ocluzale ale dintilor laterali
D Intre dintii frontali nu trebuie sa existe contacte daca au fost montati dupa tehnica Gysi
E Pentru controlul corectitudinii DVO se utilizeaza testul Silvermann

Parodontita apicala acuta hiperemica (abortiva):

A Este cauzata cel mai adese de flora microbiana anaeroba
B Imbraca forma cea mai dureroasa in cazul etiologiei iritativ-mecanice
C Evolueaza spre vindecarea spontana
D Prezinta o faza initiala fara rasunet clinic
E Este insotita de turgescenta pernitelor vasculare

Anodontia subtotala si totala este un semn in cadrul urmatoarelor boli sistemice:

A Rahitism
B Displazia ectodermala
C Sindromul Langdom-Down
D Hipertiroidism
E Avitaminoza D

Mentinerea indirecta, ca functie a crosetelor turnate:

A Este functia prin care crosetul se opune deplasarilor orizontale
B Este asigurata in principal de pintenul ocluzal
C Este asigurata de portiunile terminale flexibile ale bratelor retentive ale crosetelor circulare orientate catre edentatie
D Este asigurata prin bratele opozante
E Este asigurata prin jumatatea meziala a crosetului divizat in “T”

Tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex:

A Este complexa si cronofaga
B Daca se folosesc conuri de metal, varful acestora se remodeleaza prin slefuire
C Poate necesita individualizarea conului de gutaperca
D Nu este recomandata in cazul canalelor largite cu instrumentar ISO
E Este cea mai eficienta in prevenirea microinfiltratiilor

Eruptia molarului de minte poate produce:

A Incongruenta dento-alveolara tertiara
B Deschiderea ocluziei in cazurile cu ocluzie incisiva cap la cap
C Aparitia ocluziei lingualizate
D Compromiterea unor rezultate obtinute in tratamentul ortodontic
E Accentuarea supraacoperirii incisive

Bara de tip Steg:

A Este o bara angulata
B Mai este cunoscuta sub denumirea de bara cu calaret
C Este cunoscuta cu denumirea de bara de frictiune
D Are forma dreptunghiulara pe sectiune
E Pe sectiune are forma de picatura inversata

Sistemul integrat de analiza ocluzala T-scan:

A Nu permite evaluarea localizarii echilibrului de forte in cadrul arcadelor
B Permite evaluarea secventiala in timp a modului in care se realizeaza ocluzia
C Nu permite evaluarea secventiala in timp a modului in care se realizeaza ocluzia
D Permite evaluarea modului in care se realizeaza distribuirea fortei ocluzale la nivelul arcadei
E Nu permite evaluarea modului in care se realizeaza distribuirea fortei ocluzale la nivelul arcadei

Amprentarea campului protetic edentat total prin tehnici de presiune selectiva:

A Se poate realiza la orice tip de camp protetic
B Este indicata cand exista o creasta balanta anterioara
C Este indicata cand exista o creasta mandibulara posterioara fibroasa nefavorabila
D Este indicata cand exista o creasta mandibulara aplatizata acoperita cu mucoasa atrofica
E Nu este indicata in cazul campurilor protetice acoperite cu mucoasa atrofica

Crosetul Nally-Martinet:

A Este folosit pe molarii de minte de forma conica
B Are un pinten ocluzal situat in foseta meziala
C Are un pinten ocluzal situat in foseta distala
D Are scopul de a impiedica bascularea dintelui spre edentatie
E Este un croset divizat

Ranula “in bisac”:

A Este o varianta clinica des intalnita
B Clinic este formata din doua compartimente situate deasupra si sub muschiul milohioidian
C Are un continut solid
D Oral, la nivelul planseului bucal, compartimentul superior este mai putin evident clinic
E Tegumentele regiunii submentoniere si submandibulare sunt de aspect normal, mobile, neaderente

Granulomul simplu conjunctiv

A Precede aparitia parodontitei apicale acute hiperemice
B Trebuie diferentiat de pulpita acuta seroasa totala
C Face parte din categoria parodontitelor apicale acute
D Nu este intotdeauna insotit de prezenta unui proces carios
E Este caracterizat prin prezenta unei zone periferice, de stimulare

Gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica:

A Este determinata de prezenta A. Actinomycetemcomitans
B Apare mai frecvent la adolescenti si adultii tineri
C Este o boala contagioasa
D Este favorizata de prezenta unor boli cronice casectizante
E Poate sa apara ca o complicatie a pericoronaritelor

Sistemul ligamentului supraalveolar indeplineste urmatoarele roluri:

A Asigura fixarea si mentinerea gingiei pe dinte la un nivel constant
B Transmite solicitarile ocluzale asupra osului alveolar
C Asigura nutritia cementului si osului alveolar
D Se opune tendintelor de retractie gingivala prin agresiuni mecanice directe
E Formeaza o bariera biologica reszistenta fata de agresiunea microbiana

Ectopia palatinala de canin superior produce:

A Angrenaj invers
B Tulburari fizionomice in zona frontala (aspect de edentatie)
C Intreruperea continuitatii arcadei
D Deformarea buzei superioare
E Ulceratii ale mucoasei vestibulare

La alegerea lingurii in cazul amprentarii pentru punti dentare:

A Pentru amprentarea cu alginate de prefera lingurile cu perforatii
B Pentru amprentarea cu siliconi chitosi se vor utiliza portamprente cu orificii
C Pentru amprentarea prin tehnica de corectare sunt indicate linguri individuale din mase plastice
D Pentru amprentarea prin tehnica de corectare nu se recomanda linguri individuale din mase plastice
E Pentru amprentarea cu alginate se vor prefera lingurile fara perforatii

108. In gingivita alergica:

A Consistenta gingiei este redusa, moale, friabila
B Gingia este de culoare roz si are aspect particular, granular, de “prundis”
C Pe suprafata gingiei apar vezicule si bule care se sparg formand ulceratii
D Apar frecvent semne de cheilita si glosita
E Gingia este de culoare palida

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la abcesul limbii:

A Bolnavii tin gura inchisa datorita macroglosiei
B Poate fi cauzat de leziuni traumatice cu sau fara retentie de corp strain
C Diagnosticul diferential se poate face cu chisturi dermoide ale buzei limbii suprainfectate
D Intotdeauna este prezenta tumefactia submentoniera
E Incizia orala este indicata in supuratiile celor doua treimi anterioare ale limbii

Decalajul vertical in sindromul de inocluzie vertiicala frontala este accentuat de:

A Supraalveolo-dentie frontala
B Infraalveolo-dentie frontala
C Reducerea dimensiunii dintilor
D Prezenta hipoplaziilor
E Prezenta unei dizarmonii dento-maxilare cu inghesuire

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la unghiul SNA:

A Are o valoare medie de 82 grade
B Are o valoare medie de 78 grade
C Determina gradul de protruzie sau retruzie al mandibulei
D Determina gradul de protruzie sau retruzie al maxilaului
E Exprima decalajul bazelor osoase in plan sagital

In tratamentul gingivitelor hiperplazice prin antagonisti de calciu se recomanda:

A Renuntarea la tratamentul cu antagonisti de calciu pentru o saptamana
B Reducerea fenomenelor acute sau subacute prin spalaturi cu solutii C antiseptice
C Atingeri locale cu nitrat de argint 30%
D Tratament chirurgical ce consta din gingivectomie si chiuretajul tesutului de granulatie
E Cauterizarea microburjoanelor gingivale persistente dupa interventia chirurgicala

Torusul mandibular:

A Este situat pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular
B Este situat pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular
C Are o crestere lenta asimptomatica
D Are o crestere rapida
E La pacientii edentati total se indica rezectie modelanta

Contraindicatiile relative ale rezectiei apicale sunt:

A Fractura radiculara verticala
B Raport nefavorabil coroana-radacina
C Corticala vestibulara groasa
D Parodontopatie marginala cronica (dinti cu implantare compromisa)
E Pacienti cu imunosupresie

Miscarea Benett:

A Apare la nivelul condilului orbitant
B Apare la nivelul condilului pivotant
C In literatura anglo-saxona mai este definita sub termenul “side shift”
D Este de 1-3 mm
E Nu depinde de configuratia cavitatii

Miscarile mandibulare fundamentale sunt:

A Miscari limita
B Miscari cobinate
C Miscari de rotatie
D Miscari functionale
E Miscarea de translatie

Testele utilizate pentru facilitarea inducerii relatiei de postura:

A Sunt fonetice
B Au mai mult semnificatie functionala
C Au mai mult semnificatie de postura
D Utilizeaza numaratoare de la 60-70
E Utilizeaza testul Silverman cand pacientul pronunta fonema “A”

In cadrul stomatopatiilor protetice la edentatul total:

A Anilina, din creionul cu anilina utilizat la reperarea leziunilor, ingreuneaza vindecarea leziunilor
B Reactiile imediate bazale sunt consecutive unei realizari inadecvate a fetei interne a protezei
C Ulceratiile marginale tardive sunt consecutive unei realizari inadecvate a fetei interne a protezei
D Reactiile marginale imediate pot fi acoperite de false membrane
E Reactiile marginale tardive pot fi acoperite de false membrane

In cazul incluziei dentare, deficitul de spatiu de pe arcada este generat de:

A Macrodontia relativa sau absoluta
B Microdontia relativa sau absoluta
C Dezvoltarea insuficienta a maxilarelor in plan transversal
D MPG (meziopozitie generalizata)
E Diverse forme de anodontii

Dintre factorii nocivi sintetizati si eliberati de celulele bacteriene, leucotoxina:

A Este sintetizata de A. Actinomycetemcomitans serotipul a
B Este sintetizata de bacteriile gram-negative anaerobe
C Are activitate toxica asupra polimorfonuclearelor
D Distruge leucocitele din santul gingival
E Modifica permeabilitatea epiteliului jonctional

Aspectul de “latire a fetei” in malocluzia clasa a III-a este dat de:

A Aspect infundat al pometilor
B Profil convex
C Profil concav
D Micsorarea distantei bispinoase
E Treapta buzelor inversata

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la carbamazepina ca si tratament medicamentos in nevralgia trigeminala:

A Este un medicament anticonvulsivant
B Doza de inceput este de 25 mg/zi
C Doza de inceput este de 300 mg/zi
D Poate avea ca efect advers hirutismul
E Poate avea ca efect advers sedare, hiponatremie, leucopenie

Luxatia dentara laterala:

A Este reprezentata de deplasarea dintelui in directie axiala
B Este reprezentata de deplasarea dintelui in orice directie cu exceptia celei axiale
C Deplasarea dintelui este insotita de zdrobirea sau fracturarea alveolei dentare
D Deplasarea dintelui nu este insotita de zdrobirea sau fracturarea alveolei dentare
E Reprezinta deplasarea dintelui in afara alveolei dentare

Copiii alimentati artificial pot prezenta:

A Deformatii rahitice ale maxilarului superior
B Lipsa propulsiei mandibulei (retrognatism)
C Tulburari ale ATM
D Prognatism mandibular
E Macrognatie mandibulara

Dintii supranumerari apar mai frecvent:

A In dentitia temporara
B In dentitia permanenta
C La sexul masculin
D La sexul feminin
E Pe maxilarul superior

Gravitatea malocluziei clasa a III-a depinde de:

A Gradul de decalaj sagital intermaxilar
B Gradul de prodentie inferioara
C Asocierea disarmoniei in plan vertical
D Prezenta multiplelor carii de colet
E Prezenta planului postlacteal in treapta distalizata

Carcinomul bazocelular:

A Este o leziune la limita dintre benign si malign
B Este o tumora maligna extrem de invaziva inca de la inceput
C Este cel mai frecvent tip de tumora maligna tegumentara
D Poate fi intalnit sub mai multe forme clinice: superficiala, nodulara, pigmentara si morphea
E Prezinta o zona centrala cheratinizata reliefata

In tratamentul crizei de astm bronsic, ca si manifestare alergica la anesteziile locale:

A Pacientul se aseaza in decubit dorsal
B Pacientul ramane in pozitie sezanda
C Se administreaza un bronhodilatator inhalator
D Se administreaza un bronhoconstrictor
E Se introduce un obiect moale intre arcadele dentare pentru a impiedica muscarea limbii

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la frenoplastia in “Z”:

A Dupa indepartarea frenului se realizeaza cate o incizie oblica la extremitatile defectului excizional
B Cele doua lambouri sunt rotate in plan orizontal pentru a inchide defectul vertical
C Tehnica este similara in prima parte cu excizia simpla
D Cele doua lambouri mucozale triunghiulare sunt decolate supraperiostal
E Cele doua lambouri mucozale triunghiulare sunt decolate subperiosta

Candidioza cronica atrofica (stomatita de proteza):

A Are caracteristica predilectia pentru mucoasa linguala
B Are caracteristica predilectia pentru mucoasa palatinala
C Apare imediat dupa inserarea protezei
D Apare la vechii purtatori de proteze mobile totale
E Zonele eritematoase pot sa persiste pe toata durata purtarii protezelor

In anodontia de incisivi centrali inferiori, tulburarile functionale sunt reprezentate de:

A Afectarea fizionomiei (bresa frontala edentata)
B Afectarea fonatiei
C Spasme musculare
D Masticatie deficitara (triturarea alimentelor)
E Trauma ocluzala

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru anodontia de premolar secund:

A Este cea mai frecventa forma de anodontie
B Predecesorul temporar se poate mentine pe arcada pana la 30-40 ani
C Predecesorul temporar se poate mentine pe arcada pana la 40-50 anii
D Rezolvarea protetica ulterioara se face cu dificultate
E Rezolvarea protetica ulterioara se face fara dificultate

In pericoronarita supurata:

A Bolnavul poate prezenta o stare generala febrila (38-39 grade Celsius)
B Apare jena in deglutitie si trismus
C La presiune pe capusonul mucos apare o secretie sero-sangvinolenta
D La presiune pe capusonul mucos apare o secretie purulenta
E Poate constitui punctul de plecare al osteitei sau osteomielitei mandibulare

Semnele obiective in abcesul parodontal marginal sunt:

A Dintii limitanti sunt, in general, indemni la carie
B Percutia verticala a dintilor limitrofi abcesului este mai dureroasa decat cea transversala
C Tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara cu dimensiuni variabile
D Consistenta abcesului situat vestibular si lingual este moale, depresibila
E Consistenta abcesului situat palatina, in primele faze, este ferma

Amprentele functionale mucostatice in terapia prin proteze partial mobilizabile scheletate:

A Se inregistreaza cu ajutorul port-amprentelor individuale cu margini scurte
B Necesita folosirea unui material de amprentare chitos
C Necesita folosirea unui material de amprentare de mare fluiditate
D Au ca rezultat amprente care pun in valoare tonicitatea musculara
E Au ca rezultat amprente de adeziune

Efectele secundare ale utilizarii prelungite a clorhexidinei ca antiseptic impotriva placii bacteriene sunt:

A Senzatie de arsuri linguale
B Descuamari superficiale ale mucoasei bucale
C Reactii alergice
D Tulburari hepato-renale
E Aparitia de candidoze

Abcesul salivar ca si parte din “triada salivara” specifica litiazei glandei submandibulare se manifesta prin:

A Dureri intense, lancinante, localizate sublingual unilateral
B Dureri ce iradiaza spre ureche
C Eliminarea prin ostium a unei cantitati mari de saliva nemodificata
D Semne clinice subiective reduse
E Prezenta obligatorie a trismusului

Tulburarile de crestere in sens vertical din sindromul de inocluzie verticala sunt confirmate de urmatoarele unghiuri:

A ANB
B Twedd (F-M)
C Bispino-mandibular (Nsa-Nsp-M)
D FMIA
E Z

Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se face cu:

A Supuratii geniene de cauza dentara
B Sinuzita maxilara alergica
C Rinita purulenta unilaterala secundara unei rinolitiaze sau a unui corp strain
D Chist mucos intrasinusal
E Osteomielita maxilarului

Amprentele intr-un singur timp (monofazice) cu unul sau doua componente:

A Cele cu hidrocoloizi reversibili sunt indicate pentru protezele partiale fixe cu preparatii in muchie de cutit
B Cele cu elastomeri de sinteza sunt indicate la inregistrarea ocluziei
C Cele hidro-alginice sunt utilizate la duplicarea modelelor
D Cele cu hidrocoloizi ireversibili au indicatii (aproape) universale in protetica fixa
E Cele cu alginat clasa A sunt indicate pentru coroane si punti

Complicatiile postoperatorii tardive ale rezectiei apicale sunt:

A Necroza osului prin frezaj intempestiv, fara racire
B Hemoragie postoperatorie
C Mobilitate excesiva a dintelui din cauza compromiterii implantarii
D Tulburari de sensibilitate
E Fractura radacinii

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la infectiile oro-maxilo-faciale:

A In cele ale spatiului paramandibular cauza cea mai frecventa o reprezinta progresiunea unei sinuzite maxilare
B Supuratiile spatiului canin pot propaga trombi septici pe calea venei angulare
C Supuratiile spatiului infratemporal pot fi cauzate de punctii anestezice la spina Spix
D Abcesele spatiului submandibular trebuie diferentiate de tumorile de fosa infratemporala
E Supuratiile spatiului sublingual pot determina trismus daca procesul porneste de la molarii inferiori

Conectorul principal acrilic maxilar cu aspect de lingura (spoon):

A Este utilizat in edentatiile biterminale
B Este utilizat in edentatia frontala
C Lezeaza parodontiul marginal al dintilor restanti
D Are stabilitate suficient de buna
E Este indicat cand este prezent torusul maxilar

Metoda cario-profilactica de enameloplastie se recomanda:

A In cazul suprafetelor ocluzale cu santuri adanci
B In cazul suprafetelor ocluzale cu santuri inguste modificate de culoare
C In cazul suprafetelor ocluzale netede
D Pentru obtinerea unui efect carioprotector sporit
E La copii agitati, nelinistiti

Modificarile mandibulare din sindromul de inocluzie verticala sunt:

A Alungirea ramurii ascendente
B Scurtarea ramurii ascendente
C Cudarea ramurii orizontale
D Unghi goniac obtuz (in peste 50% din cazuri)
E Unghi goniac ascutit

Porphyromonas gingivalis este un patogen parodontal major in:

A Parodontita juvenila localizata
B Parodontita juvenila generalizata
C Parodontita cronica
D Gingivostomatita ulcero-necrotica
E Parodontita agresiva, rapid progresiva

In cadrul probei machetelor in terapia prin proteze totale:

A Se recomanda reluarea fazei de determinare a relatiilor intermaxilare daca DVO este prea mare
B Reluarea fazei de determinare a relatiilor intermaxilare este indicata cand proba spatulei este pozitiva bilateral
C Se recomanda reluarea fazei de determinare a relatiilor intermaxilare daca DVO este prea mica
D Se recomanda reluarea fazei de determinare a relatiilor intermaxilare daca proba spatulei este pozitiva unilateral
E Pentru verificarea DVO se poate folosi si testul Buchman-Ismail, adaptat acestei faze

Tratamentul de urgenta al abcesului parodontal marginal consta in:

A Incizie la nivelul bombarii maxime sau usor decliv de acesta
B Indepartarea exudatului purulent prin spalare abundenta cu solutii antiseptice
C Chiuretaj subgingival in abcesul simplu la monoradiculari
D Gingivectomie sau operatie cu lambou la pluriradiculari
E Aplicarea pentru 24 de ore a unei lame de dren in abcesele mari

Extractia dentara cu elevatorul Lecluse este indicata cand:

A Radacinile molarilor de minte inferiori sunt recurbate distal
B Radacinile molarilor de minte inferiori sunt recurbate mezial
C Molarii unu si molarii doi sunt prezenti, integri si cu implantare favorabila
D Lipsesc molarii unu si molarii doi
E Integritatea coroanei dentare a molarilor trei permite realizarea parghiei cu ajutorul elevatorului Lecluse

Anomalia de clasa II, diviziunea 2 este caracterizata de:

A Inocluzie verticala frontala
B Supraacoperirea verticala a grupului incisiv
C Palatopozitia incisivilor centrali superiori
D Vestibulopozitia incisivilor centrali superiori
E Baza apicala mai mare decat baza coronara

Pe teleradiografia de profil, analiza tesuturilor moi permite:

A Evaluarea unghiului planului ocluzal cu orizontala de la Frankfurt
B Evaluarea unghiului Z
C Masurarea grosimii mentonului
D Masurarea grosimii buzei superioare
E Masurarea grosimii buzei inferioare

Referitor la obiceiurile vicioase, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A Interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor determina ocluzie deschisa frontala
B Interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor determina supraocluzie incisiva accentuata
C Interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor determina oprirea in dezvoltarea verticala a arcadelor in zona laterala
D Interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor determina ocluzia inversa frontala
E Interpozitia buzelor determina oprirea in evolutie verticala a incisivilor

Lamina cribiforma:

A Se mai numeste si lamina dura
B Reprezinta osul alveolar sustinator
C Reprezinta corticala externa a osului alveolar
D Este prevazuta cu orificii prin care trec vase sanguine, limfatice si nervi
E Este alcatuita din numeroase spatii captusite cu un strat celular – endosteum

In cadrul parodontitelor apicale:

A Parodontita apicala acuta seroasa difuza este o continuare a parodontitei apicale hiperemice
B Evolutia parodontitei apicale acute purulente parcurge urmatoarele stadii: supracrestal, subocluzal si tegumentar
C In parodontitele apicale cronice examenul de laborator pune in evidenta cresterea transaminazelor
D Examenul radiologic pune in evidenta parodontitele apicale cronice
E Granulomul chistic reprezinta stadiul initial al unui granulom epitelial

Postoperator odontectomiei molarului trei inferior pot aparea urmatoarele complicatii:

A Dehiscenta plagii, vindecare intarziata
B Luxatia sau fractura molarului doi
C Hemoragia postextractionala (precoce sau tardiva)
D Deschiderea canalului mandibular
E Luxatia mandibulei

Alveoloplastia trebuie sa respecte urmatoarele principii:

A Decolarea lamboului mucoperiostal sa fie minima
B Inciziile se realizeaza pe coama crestei alveolare
C Inciziile se realizeaza pe versantul vestibular sau oral al crestei alveolare
D Daca inciziile de descarcare nu pot fi evitate, baza lamboului trebuie sa fie mai mica decat celelalte laturi
E Cunoasterea exacta a anatomiei (vascularizatie, inervatie)

Atitudinea fata de problemele care apar in primele zile dupa aplicarea protezelor este:

A Echilibrarea ocluzala in cazul lipsei stabilitatii cauzata de plasarea incorecta a planului de ocluzie
B Echilibrarea ocluzala in cazul aparitiei ulceratiilor cauzate de zone unde proteza preseaza excesiv
C Refacerea protezei in cazul lipsei stabilitatii cauzata de DVO prea mica
D Refacerea protezei in cazul lipsei mentinerii cauzate de o baza perforata
E Refacerea protezei in cazul lipsei stabilitatii cauzata de plasarea incorecta a planului de ocluzie

Sistemul Probont utilizat la intermediarii metalo-ceramici are urmatoarele caracteristici:

A Macheta componentei metalice se confectioneaza dintr-o plasa elastica de ceara cu polimeri
B Suprafata de contact dintre metal si eramica este marita cu aproximativ 20%
C Scheletul metalic are in treimea ocluzala o proeminenta sub forma de guleras
D Fata de componenta metalica traditionala asigura o economie de aliaje nobile intre 40-60%
E Pe scheletul metalic turnat se arde un agent de legatura care se prezinta sub forma unei pulberi metalice

Fracturile apofizei coronoide:

A Se produc cel mai frecvent prin mecanism indirect
B Se produc cel mai frecvent prin mecanism direct, in urma traumatismelor ce fractureaza arcada temporo-zigomatica ce la randul ei fractureaza apofiza coronoida
C Determina o limitare antalgica a deschiderii gurii
D Determina tulburari majore de ocluzie
E Are ca si caracteristica ocluzia “in doi timpi”

In cadrul edentatiei partiale se impune corectarea inaltimii etajului inferior cand:

A Este un spatiu de inocluzie fiziologica mai mic de 4 mm
B Apare uzura accentuata a dintilor restanti compensata prin egresii dentare
C Apare diminuarea eficientei masticatorii
D Apare un overbite frontal exagerat cu marginile incizale ale incisivilor mandibulari traumatizand adeseori tesuturile moi ale palatului
E Apare un aspect imbatranit al pacientului

Grile Rezidentiat Medicina Dentara Targul Mures 2014

Grile Rezidentiat Medicina Dentara Targul Mures 2013

Analiza Tweed-Merrifield referitoare la spatiul total presupune:

A Masuratori la arcada superioara
B Masuratori la arcada inferioara
C Impartirea arcadei inferioare in trei zone (anterioara, medie si posterioara)
D Impartirea arcadei superioare in trei zone (anterioara, medie si posterioara)
E Utilizarea unghiurilor FMA, FMIA si IMPA

Printre consecintele reincluziei dentare se numara:

A Carii de colet si radiculare ale dintilor vecini
B Tulburari de ocluzie datorate migrarilor dintilor antagonisti
C Dizarmonie dento-maxilara cu inghesuire
D Parodontopatie marginala cronica prin denudarea dintilor vecini
E Angrenaje inverse in zona frontala

In cadrul sistemului Sculpture-Fibrekor (Jeneric):

A Rasina pentru infrastructura este Fibrekor
B Rasina pentru infrastructura este un ceromer cu 80% umplutura anorganica
C Rasina pentru placare este Sculpture
D Rasina de placare are la baza o rasina policarbonata la care s-a adaugat o umplutura anorganica
E Rasina pentru infrastructura este Sculpture

164. Semnele subiective ale sinuzitei maxilare acute odontogene sunt:

A Senzatie de plenitudine sau presiune in regiunea geniana
B Obstructie nazala
C Febra 38,39 grade Celsius
D Cacosmie subiectiva
E Rinoree purulenta anterioara sau posterioara unilaterala

Referitor la transpozitia dentara, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A Anomalia este mai frecventa la mandibula
B Anomalia este mai frecventa la maxilar
C Anomalia este mai frecventa la sexul feminin
D Anomalia este mai frecventa la sexul masculin
E Caninul superior este dintele cel mai afectat de transpozitie

Dintii supranumerari pot determina:

A Inghesuiri dentare
B Diastema interincisiva
C Tulburari ATM
D Resorbtii radiculare ale dintilor din seria normala
E Cross-bite lateral

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la tumorile maligne ale buzelor:

A Apar predominant la barbati
B Cea mai frecventa forma este carcinomul spinocelular
C Apare mai frecvent in decada a sasea de viata
D Localizarea la buza superioara este mult mai frecventa decat la buza inferioara
E Forma de carcinom verucos este o forma extrem de invaziva dar mai putin metastazanta

Detartrajul cu ultrasunete este contraindicat:

A In indepartarea tartrului din pungile parodontale superficiale, de 3-4 mm
B In gingivostomatita ulcero-necrotica pentru indepartarea depozitelor mari de tartru
C La bolnavii hemofilici
D La bolnavii cu boli infectioase, contagioase
E La bolnavii cardiaci purtatori de stimulator cardiac (pacemaker), in cazul aparatelor magnetostrictive

Intermediarii cu contacte punctiforme:

A Mai sunt cunoscuti si sub numele de “corpuri de punte conice”
B Mai sunt cunoscuti sub numele de punte igienica
C Sunt indicati in zonele estetice cu creste late
D Au indicatii limitate la zone cu vizibilitate redusa si la creste inguste
E Imita aproape perfect aspectul dintilor naturali

Crearea accesului la camera pulpara si canalele radiculare:

A Parcurge 2 faze: coronara si intraradiculara
B Presupune indepartarea resturilor pulpare din camera pulpara cu freza globulara la turatie mica
C Faza coronara este importanta pentru toate fazele urmatoare ale tratamentului, inclusiv cel medicamentos
D Se face dintre vestibular sau aproximal
E In cazul dintilor cu trauma ocluzala este precedata de reducerea inaltimii cuspizilor

Tehnica “ALL Oral” de amprentare a campului protetic edentat total:

A Este o metoda de amprentare combinata
B Este o metoda care in faza de amprentare preliminara permite determinarea provizorie a relatiilor intermaxilare
C Este o metoda de amprentare simpla cu gura deschisa
D Amprenta finala se executa folosind bazele machetelor ca portamprente
E Este o metoda mucostatica

In gingivita din diabet simptomatologia este reprezentata de:

A Hiperplazie gingivala generalizata, de tip polipoidal
B Polipi gingivali sesili, cu baza mare de implantare sau pediculati
C Ulceratii acoperite de un depozit pseudomembranos de culoare alb-galbui
D Hiperkeratoza epiteliului gingival cu aparitia de placi albe, aderente
E Culoarea modificata a gingiei de la rosu deschis la rosu-caramiziu sau rosu-violaceu

Solutia de azotat de argint 30%:

A Are actiune cauterizanta
B Are efect bactericid
C Se foloseste in leziunile herpetice infectate
D Este indicata in aplicatii locale pe aftele bucale
E Este indicata in gingivita ulcero-necrotica pentru indepartarea depozitelor de fibrina

Urmatoarele tulburari sugereaza prezenta unui dinte inclus:

A Deplasari prin inclinarea spre bresa a dintilor vecini
B Persistenta indelungata pe arcada a dintelui temporar
C Angrenaje inverse in zona frontala
D Dureri cu caracter nevralgiform, fara o cauza precizata
E Aparitia de leziuni carioase

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la sialadenitele virale:

A Sunt determinate de boli infectioase acute contagioase
B Sunt determinate de boli infectioase acute necontagioase
C Sunt rezultatul infectiilor retrograde prin patrunderea germenilor nespecifici din cavitatea orala in parenchimul glandular
D Virusul urlian este cel mai frecvent incriminat in parotidita epidemica
E De obicei sunt unilaterale

Un plan de ocluzie functional si in acelasi timp estetic:

A Are ca puncte de reper posterior punctul Xi si anterior un punct usor inferior fantei labiale
B Are ca puncte de reper posterior punctul Xi si anterior un punct usor superior fantei labiale
C Trebuie sa se situeze in relatii bine precizate cu asa numita axa de masticatie
D Trebuie sa se situeze in relatii bine precizate cu planul lui Camper si planul bazal mandibular
E Trebuie sa se situeze in relatii bine precizate cu planul de la Frankfurt si planul bazal mandibular

In compresia de maxilar apar urmatoarele modificari:

A Bolta palatina plata
B Bolta palatina adanca (bolta gotica)
C Torus palatin proeminent
D Torus palatin sters
E Arcada in forma de V

Urmatorii factori pot duce la aparitia anchilozei temporomandibulare:

A Fracturile intraarticulare ale condilului
B Fracturile cavitatii glenoide
C Supuratiile otomastoidiene
D Suprasolicitarea cronica a articulatiei prin bruxism
E Hipotrofia apofizei coronoide

Crosetul proximal cu patrice:

A Este utilizat numai pentru ancorarea aparatelor ortodontice
B Este indicat in situatia cand pe arcada sunt restanti doi dinti vecini
C Se recomanda in zona frontala
D Este ancorat pe o matrice situata pe o microproteza cimentata pe dintele limitrof spatiului edentat
E Este indicat numai pe dintii restanti

Urmatoarele afirmatii privind rolul substratului alimentar fermentabil in etiopatogenia cariei sunt adevarate:

A Depinde mai mult de durata si frecventa expunerii decat de tipul de aliment
B Consumarea de mere la sfarsitul mesei compenseaza scaderea pH-ului indusa de dulciuri
C Bolnavii cronici sunt supusi unui risc crescut de carii
D Laptele are efect cariogen prin continutul de cazeina, calciu si fosfati
E Ciclamatul este un substituent al zaharului

Factorii etiologici ai diastemei primare sunt:

A Anodontia uni- sau bilaterala a incisivului central superior
B Fren hiperdezvoltat al buzei superioare
C Sept fibros interincisiv
D Microdontia absoluta
E Boli parodontale

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la anestezicele locale:

A Articaina este indicata la pacienti cunoscuti cu deficit de colinesteraza
B Potenta efectului anestezic al procainei este de 4-5 ori mai mare decat a articainei
C Toxicitatea articainei este de 1-1,5 ori mai mare decat a procainei
D La pacientii cu bronhospasm in antecedente se contraindica articaina
E Puterea anestezica a lidocainei este de 2 ori mai mica decat cea a procainei

Pacientii cu inocluzie verticala frontala prezinta urmatoarele tulburari functionale:

A Perturbarea pronuntiei fonemelor dentale D si T
B Hipotonia muschiului patrat al buzei inferioare
C Hipertonia muschiului mentonier
D Hipotonia muschiului mentonier
E Hipertonia muschiului patrat al buzei inferioare

Administrarea antibioticelor pe cale generala la bolnavii parodontopati prezinta urmatoarele contraindicatii:

A Utilizarea tetraciclinei in timpul sarcinii
B Adminstrarea de metronidazol in sarcina
C Parodontitele agresive, unde sunt implicate mai multe specii bacteriene
D Parodontitele cu caracter recidivant
E Parodontitele distrofice

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la miozita osifianta traumatica:

A Cel mai adesea este implicat muschiul maseter
B Apare in urma unui traumatism in antecedente cu plaga zdrobita
C Apare de cele mai multe ori la batrani
D Principalul motiv de prezentare la medic este trismusul
E Examenul clinic releva modificari semnificative

Tratamentul diastemei vera are urmatoarele obiective:

A Excizia fibromucoasei gingivale
B Rezectia cu plastie a frenului labial
C Dirijarea eruptiei incisivului lateral pentru inchiderea biologica a spatiului
D Inchiderea ortodontica a spatiului
E Mezializarea caninului superior

In cadrul intermediarilor metalo-ceramici:

A Contactul cu creasta trebuie sa fie facut la nivelul jonctiunii metalo-ceramice
B La mandibula in zona de sprijin este indicat un raport suspendat
C Suprafetele mucozale trebuie sa fie concave
D La mandibula in zona de sprijin se prefera raportul tangential cu creasta
E Contactul cu creasta este de dorit sa fie facut prin masa ceramica

Manifestarile neurologice intalnite in fracturile de maxilar sunt:

A Rinolicvoree, otolicvoree
B Emfizem subcutanat
C Epistaxis moderat
D Epifora
E Tulburari de sensibilitate pe traiectul nervului infraorbital sau a nervului palatin mare

Cimenturile glass-ionomer fotopolimerizabile folosite ca sigilanti prezinta:

A Sensibilitate crescuta in mediul umed
B Sensibilitate redusa in mediul umed
C Adaptare marginala buna
D Adaptare marginala deficitara
E Timp de priza redus

Interpozitia buzei inferioare intre arcade genereaza urmatoarele efecte:

A Prodentie superioara
B Retrodentie inferioara
C Retrodentie superioara
D Prodentie inferioara
E Oprirea in evolutia verticala a incisivilor

Polieterii:

A Sunt hidrofobi
B Sunt hidrofili
C Au umectabilitate scazuta
D Au umectabilitate crescuta
E Sunt geluri coloidale

Urmatoarele afirmatii legate de planul mandibular sunt adevarate:

A Este latura a triunghiului Tweed
B Nu este o latura a triunghiului Tweed
C Este definit de Down ca linia care uneste partea inferioara a imaginii simfizei cu partea inferioara a unghiului mandibular
D Este definit ca axa de crestere
E Este utilizat in analiza spatiului total

Principiile de tratament in litiaza submandibulara:

A Calculii care se pot palpa pe canalul Wharton trebuie indepartati chirurgical
B Calculii cu dimensiuni de peste 8 mm situati in bazinet sau intraglandular au indicatie de litotritie extracorporeala
C Calculii cu dimensiuni de pana la 8 mm situati in bazinet sau intraglandular au indicatie de litotritie extracorporeala
D Prezenta calculilor multipli indica submaxilectomie
E Metodele de ablatie chirurgicala sau de litotritie vor fi aplicate in timpul unui episod acut inflamator sau infectios

Uzura “ad palatum”:

A Remodeleaza suprafata ocluzala a molarilor in reliefuri bizare
B Intereseaza fata palatinala a dintilor laterali superiori
C Intereseaza fata palatinala a dintilor frontali superiori
D Intereseaza fata vestibulara a dintilor frontali inferiori
E Intr-o faza mai avansata se produce reducerea inaltimii coronare

Semnele clinice, patognomonice care sugereaza o incluzie de canin superior sunt:

A Pozitia vestibularizata a coroanei incisivului lateral superior
B Rotatia mezio-vestibulara a coroanei incisivului lateral superior
C Pozitia palatinizata a coroanei incisivului central superior
D Rotatia disto-vestibulara a coroanei incisivului central superior
E MPG (meziopozitie generalizata)

In osteomielita supurata cronica:

A Confirmarea radiologica a delimitarii complete a sechestrului osos apare imediat
B Confirmarea radiologica a delimitarii complete a sechestrului osos apare la 3-5 saptamani de la debut
C Semnul Vincent d’Alger este pozitiv
D Starea generala a pacientului este alterata
E Tratamentul chirurgical va fi asociat cu antibioterapie conform antibiogramei

Malocluzia clasa II/2 se caracterizeaza prin urmatoarele semne faciale:

A Tegumente palide, pometi stersi
B Sant labio-mentonier accentuat
C Sant labio-mentonier sters
D Fanta labiala intredeschisa
E Buze subtiri

Gangrena pulpara simpla:

A In canalele radiculare pot exista obstacole minerale, fibroase sau conjunctive care ingreuneaza permeabilizarea
B Poate fi insotita de radiotransparenta periapicala
C Trebuie diferentiata de pulpitele cronice
D Slabeste reziistenta dintelui
E Evolueaza cu pastrarea configuratiei structurale a pulpei

In cadrul inregistrarii relatiei intermaxilare, ca etapa a terapiei prin punti dentare, metodele antropometrice cu repere preextractionale constau in:

A Utilizarea unor masti faciale
B Utilizarea radiografiei cefalometrice practicata anterior, in perioada dentata
C Utilizarea electromiografiei
D Utilizarea unor teste fonetice
E Compararea dimensiunii etalon masurata nasion-subnazale cu dimensiunea modificata subnazale-gnation