Grile rezidentiat Medicina Dentara Targul Mures 2014

Testul grila dat in cadrul examenului de rezidentiat medicina dentara din centrul Targul Mures, anul 2014 a fost alcatuit din 200 de intrebari ( 50 complement simplu si 150 complement multiplu) si sunt prezentate in cele ce urmeaza.

Pentru a verifica un raspuns mergi cu cursorul mouse-ului (sau tap pe mobil) pe textul “ Vezi raspunsul corect ”.

Complement simplu

1.Ordinea in care dintii sunt afectati de incluzie este:

A caninii, incisivii centrali inferiori, premolarii secunzi inferiori
B caninii, premolarii secunzi inferiori, incisivii centrali superiori
C caninii, premolarii primi inferiori, incisivii centrali superiori
D caninii, premolarii secunzi inferiori, incisivii centrali superiori
E caninii, premolarii secunzi inferiori, incisivii centrali inferiori

Dintele afectat cel mai frecvent de reincluzie este:

A molarul prim temporar superior
B molarul prim temporar inferior
C molarul secund temporar inferior
D molarul secund temporar superior
E caninul temporar inferior

Articaina este indicata la:

A pacientii cunoscuti cu deficit de colinesteraza plasmatica
B pacientii cu tulburari de conducere atrio-ventriculara severe
C copii peste 4 ani
D pacientii epileptici fara tratament
E pacientii cu bronhospasm in antecedente

In alveolita uscata:

A fenomenele dureroase apar imediat postextractional
B adenita este prezenta
C in alveola se observa prezenta unui tesut de granulatie in exces
D lipsesc semnele generale de infectie sistemica
E peretii ososi ai alveolei au tendinta crescuta la sangerare

Odontectomia molarului 3 inferior este ingreunata de :

A pozitia mezio-angulara
B pozitia disto-angulara
C radacini conice sau fuzionate
D clasa A dupa Pell si Gregory
E relatia la distanta de canalul mandibular

Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale sunt:

A raport nefavorabil coroana-radacina
B coricala vestibulara groasa
C situatiile in care leziunile periapicale depasesc 1/3 apicala a dintelui
D vecinatatea unor formatiuni anatomice importante
E fractura radiculara a 1/3 apicale

Hiperplazia gingivala:

A se caracterizeaza printr-o crestere rapida a gingiei
B este dureroasa
C in absenta tratamentului se asociaza frecvent cu resorbtia osoasa a procesului alveolar
D este produsa prin traumatizarea cronica a mucoasei fundului de sac
E de obicei este situata in regiunea retromolara maxilara

In flegmonul planseului bucal:

A debutul cel mai frecvent este sub forma unei supuratii submandibulare
B mucuoasa sublinguala este de aspect normal
C la nivelul limbii nu se observa modificari patologice
D la palpare tumefactia are o duritate lemnoasa, fara zone de fluctuenta
E tegumentele acoperitoare sunt nemodificate

Fibronectina din tesutul conjunctiv gingival si desmodontiul indeplineste urmatoarele functii:

A actioneaza ca absorbant biologic al solicitarilor mecanice
B mentine un grad constant de hidratare al tesutului conjunctiv
C inhiba activitatea fagocitara a macrofagelor
D participa in numeroase reactii in cursul vindecarii si regenerarii tisulare
E creste proliferarea celulara

In gingivita indusa de placa bacteriana apar urmatoarele aspecte histopatologice:

A eroziuni si microulceratii ale epiteliului sulcular
B epiteliul cu vacuolizari in stratul bazal
C o matrice fibroasa bine dezvoltata, organizata sub forma unei retele de fibre de colagen
D un redus infiltrat limfocitar T in corion
E disjunctie epiteliu-corion cu formarea unor bule subepiteliale

Secventele planului de tratament in caria dentara simpla sunt:

A faza de control, faza de lucru, faza de initiere si faza de retratament
B faza de control, faza de lucru, faza de definitiva si faza de intretinere
C faza de anamneza, faza de examen obiectiv si faza de intretinere
D faza de pregatire, faza de raparare, faza de obturare si faza de dispensarizare
E faza de diagnostic, faza de tratament si faza de consolidare

Care din urmatoarele este proteina salivara:

A mucina
B colesterolul
C trigliceridele
D staterina
E glicolipidele

Pulpitele acute seroase pot fi:

A cu leziuni granulomatoase
B cu leziuni purulente ulceroase
C cu hiperplazie interna
D cu leziuni limitate: pulpite acute seroase partiale
E cu leziuni nelimitate

Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii implica:

A persistenta durerii cateva ore dupa indepartarea excitantului
B persistenta durerii cateva minute dupa indepartarea excitantului
C existenta procesului carios cu deschiderea camerei pulpare
D absenta unor tratamente recente asupra dintelui respectiv
E aparitia unei picaturi de puroi la deschiderea camerei pulpare

A doua inaltime fiziologica a ocluziei este data de:

A molarul prim temporar
B molarul secund temporar
C molarul prim permanent
D molarul secund permanent
E molarul de minte

Inaltimea anterioara a fetei este raportata la axul facial, ax format de:

A axa Y (S-Gn) cu dreapta N-Ba
B N-Gn cu dreapta N-Ba
C axa Y cu N-Gn
D N-Pg cu HF
E dreapta N-Ba cu S-Pg

Unghiul IMPA din triunghiul Tweed este format de:

A planul bazal mandibular cu orizontala de la Frankfurt
B axul incisivului inferior cu orizontala de la Frankfurt
C axul incisivului inferior cu planul bazal mandibular
D planul bazal mandibular cu axa Y
E planul bazal mandibular cu dreapta N-Pg

In cadrul rapoartelor normale de ocluzie, stopurile de clasa a II-a se caracterizeaza prin:

A cuspizii vestibulari distali ai molarilor secunzi inferiori contacteaza tripodic cu foseta centrala antagonista
B cuspizii vestibulari meziali ai molarilor inferiori contacteaza tripodic cu foseta centrala antagonista
C cuspizii palatinali ai molarilor inferiori contacteaza tripodic cu foseta centrala antagonista
D marginile libere ale frontalilor inferiori se sprijina pe fetele palatinale ale grupului frontal superior, infracingular
E cuspizii palatinali ai premolarilor contacteaza in fosetele distale ale dintilor omologi inferiori

In cadrul disfunctiei cranio-mandibulare:

A in cazul problemelor intracapsulare se evidentiaza o restrictie a deschiderii gurii ce apare la 8-10 mm de pozitia de intercuspidare maxima
B “endfeel”-ul rigid este caracteristic problemelor de origine musculara
C la examinarea miscarilor excentrice ale mandibulei, in disfunctiile miogene se produce limitarea miscarilor contralateral
D in cazul problemelor intracapsulare apare o restrictie a deschiderii gurii la 25-30 mm de pozitia de intercuspidare maxima
E in disfunctiile atrogene regasim limite normale ale miscarilor de lateralitate

Fortele orizontale radiare:

A se transmit din punct de vedere al intensitatii in “pata de ulei”
B actioneaza de-a lungul arcadei
C se pot transmite pana la arcada opusa
D cele transversale se manifesta dinauntru in afara arcadei, actionand la nivelul caninilor
E au o directie dinspre arcada spre exteriorul acesteia

Coroana Carmichael:

A presupune realizarea a mai multor santuri de retentie proximala
B este prevazuta cu pinuri parapulpare palatinale
C este coroana partiala care necesita cel mai mic sacrificiu de substanta in cazul dintelui vital
D este coroana partiala cu cea mai mare retentie si rezintenta mecanica
E este o coroana 2/4 turnata

Profilul de emergenta:

A cel drept reprezinta conturul axiogingival patologic al dintelui natural
B formeaza cu axul lung al dintelui un unghi de 6 grade
C formeaza cu axul lung al dintelui un unghi de +15 grade
D cel drept impiedica accesul mijloacelor de igienizare
E reprezinta “convexitatea protectoare” din treimea gingivala a dintelui

Cand vorbim despre longevitatea restaurarilor protetice fixe trebuie sa tinem cont de:

A proteza partiala cu mai multi dinti stalpi are un prognostic mai bun decat una cu doi stalpi
B factorii de risc la maxilar sunt cu ceva mai crescuti fata de mandibula
C factorii ce tin de placaj, exceptand cel ceramic, pot si ei influenta longevitatea restaurarii
D varsta pacientului nu influenteaza longevitatea restaurarii fixe
E un numar mai mic de intermediari scade durata de functionalitate a restaurarii

Polieterii:

A sunt materiale hidrofobe
B sunt materiale hidrofile
C isi pastreaza stabilitatea dimensionala doar in mediul umed
D se comercializeaza doar intr-o singura consistenta
E prezinta stabilitate dimensionala mai buna decat siliconii cu reactie de aditie

Metoda Boianov de determinare a dimensiunii verticale a etajului inferior in cadrul terapiei prin punti dentare:

A este o metoda functionala
B este o metoda antropometrica cu repere preextractionale
C compara dimensiunea etalon masurata nasionsubnazale cu dimensiunea modificata subnazalegnation
D este o metoda ce utilizeaza metoda tatuarii in perioada dentata la nivelul unor repere fixe
E este o metoda antropometrica fara repere preextractionale

Crosetul cervico-alveolar deschis dental:

A este denumit si croset cu umar
B este indicat in edentatiile teminale cand intre dintele stalp si vecin exista trema
C este asemanator crosetului Ackers
D este indicat pe dintii retentivi
E abordeaza zona inter-proximala vestibulara, unde se termina cu o bucla situata in terdentar

Crosetul equi-poise:

A este indicat pe dintii stalpi vizibili in edentatia de clasa a III-a si a IV-a Kennedy
B este un croset biactiv
C are o placuta proximala ce are rol de ghidaj al protezei
D se utilizeaza numai in edentatiile de clasa I-a si a II-a Kennedy
E se aplica pe premolarii sau molarii in malpozitie secundara

Daca la proba machetelor protezei totale la controlul fonetic, fonema “S” are emisiune ca un zazait:

A dinti superiori prea lungi
B frontalii superiori sunt prea vestibularizati
C dintii superiori sunt prea scurti
D frontalii inferiori sunt prea lingualizati
E frontalii superiori sunt oralizati

In cadrul stomatopatiilor protetice la edentatul total, leziunile bazale eritemato-congestive:

A se datoresc actiunii iritative in timp a marginilor protezei
B sunt mai frecvente in zona canina la maxilar si regiunea anterioara la mandibula
C la examenul fundurilor de sac se observa formatiuni tumorale alungite
D prezinta consistenta dura si margini indurate
E se datoreaza porozitatilor protezei si igienei necorespunzatoare

In examenul radiologic, incidenta Donovan:

A este indicata in incluzia molarului de minte inferior
B este indicata in incluzia molarului de minte superior
C filmul este asezat in plan ocluzal si sustinut prin muscare de catre pacient
D filmul este asezat exobucal
E este conceputa pentru evaluarea raportului intre molarul de minte superios si sinusul maxilar

In aplicarea manevrelor Lebourg, urmatoarea afirmatie este falsa:

A la presiunea sagitala pe menton nu apare durere la nivelul focarului de fractura in cazul fracturilor de unghi, ram sau condil mandibular
B la presiune bilaterala verticala pe unghiurile mandibulei apare durere la nivelul focarului de fratura in cazul fracturilor de ram sau condil mandibular
C la presiune bilaterala transversala catre medial pe unghiul mandibulare, apare durere la nivelul focarului de fractura in fracturile corpului mandibular
D au un caracter orientativ in stabilirea diagnosticului
E constau in depistarea punctelor dureroase de la nivelul focarelor de fractura prin presiunea exercitata indirect pe mandibula la distanta de focar

Urmatoarea afirmatie este falsa in ceea ce priveste tumora Pindborg:

A este o tumora de origine odontogena
B afecteaza in special copii
C localizarea cea mai frecventa este in mandibula, in partea posterioara
D se asociaza adesea cu prezenta unui dinte inclus, cel mai frecvent cu molarul de minte inferior
E clinic se prezinta ca o deformare a mandibulei cu crestere extrem de lenta

In mixomul odontogen se intalnesc urmatoarele aspecte:

A formele de mici dimensiuni sunt simtomatice
B apare numai la varstnici
C se localizeaza numai la nivelul unghiului mandibular
D evolutia este relativ rapida ducand la o deformare nedureroasa a osului si erodarea corticalelor
E este o tumora benigna osoasa derivata din osteoblaste

Eritroplazia:

A se prezinta clinic ca un placard leucoplazic de mici dimensiuni
B este definita ca o pata rosie cu aspect catifelat
C are un aspect rugos
D clinic se prezinta deseori izolata
E se poate indeparta prin stergere

Keratoza actinica are urmatoarele caracteristici:

A este o leziune maligna cutanata
B apare in special la tineri
C se prezinta sub forma unor placarde de dimensiuni variabile acoperite cu cruste de culoare albicioasa, gri sau maronii
D apare la persoane cu ten de culoare inchisa
E este mai frecventa la sexul feminin

Sindromul de compresiune maxilara paralela (maladia Cauhepe-Fieux) este produs de:

A ticul de propulsie al mandibulei
B deglutitia atipica, cu interpozitia limbii
C sugerea degetului
D tulburari ale zonei de sprijin
E meziopozitie generalizata

In anodontia de premolar secund, predecesorul temporar (molarul secund temporar) poate persista pe arcada pana la varsta maxima de:

A 15-20 ani
B 20-30 ani
C 30-35 ani
D 35-40 ani
E 45-50 ani

In pulpita acuta seroasa partiala (coronara):

A morfopatologic, stratul superficial prezinta zone de necroza si ulceratii
B unul din elementele de diagnostic pozitiv este prezenta unei formatiuni polipoase pulpare
C pulpa capata o sonsitenta crescuta si este uscata
D microscopic se pune in evidenta marginatie leucocitara
E durere se exacerbeaza la cald si scade la rece

In pulpita acuta seroasa totala (coronoradiculara):

A fibrele conjunctive care au suferit partial procese de depolimerizare sunt putine
B fibrele nevoase nu se demielinizeaza
C o aglomerare de leucocite, plasmocite si limfocite va duce la formarea membranei piogene
D testul electric de vitalitate este pozitiv doar la intensitati mai mari decat cele obisnuite
E tratamentul consta in coafajul direct sau amputatia vitala

In pulpita cronica deschisa granulomatoasa (polipoasa):

A tratamentul poate consta in extirparea devitala daca anestezia este contraindicata
B examenul radiologic este concludent pentru diagnostic
C in prima faza demineralizarea dentinara este localizata, apoi se generalizeaza ducand la largirea spatiului endodontic
D sunt excluse reacutizarea de tipul pulpitelor seroase sau purulente
E morfopatologic, focarele de degenerescenta hialina, grasoasa si calcara sunt mai rare decat in pulpitele cronice deschise ulceroase

In pulpita cronica inchisa propriu-zisa:

A receptivitatea la curentul electric este abolita fiind pastrata doar cea la rece
B morfopatologic se pot gasi focare de inflamatie acuta supurativa
C morfopatologic nu se intalnesc zone de tesut fibrozat
D evolutia procesului carios a provocat deschiderea camerei pulpare
E deschiderea exploratoare a camerei pulpare este dureroasa

Pulpita cronica inchisa hiperplazica (granulom intern Palazzi):

A este diagnosticata diferential de caria simpla
B la examenul radiologic se constata obliterarea spatiului endodontic prin depunerea de dentina tertiara
C se intalneste mai ales la molari si premolari
D se intalneste numai la tineri
E nu evolueaza spre necroza si vitalitatea pulpei se mentine in timp

In etiologia necrozei pulpare:

A arsenicul cauzeaza necroza prin coagulare
B acidul tricloracetic actioneaza prin precipitarea proteinelor
C hipocloritul de sodiu nu poate produce necroza pulpara
D clorhexidina produce rapid necroza
E traumatismele mecanice, la tineri, produc necroza foarte rapid

In sindromul de inocluzie verticala, unghiul care denota modificarile verticale din sectorul anterior si are rol in prognoza este:

A unghiul sfenoidal (N-S-Ba)
B unghiul goniac
C unghiul Tweed (F-M)
D unghiul IMPA
E unghiul SNB

Un fren lat al buzei superioare, cu insertie inalta va determina:

A diastema divergenta ocluzal
B diastema paralela
C diastema convergenta ocluzal
D diastema secundara
E diastema tranzitorie

Histopatologic in gingivita alergica se constata:

A infiltrat inflamator cu polimorfonucleare in corion
B in corion un bogat infiltrat plasmocitar, de unde si denumirea de gingivita “cu plasmocite”
C vezicularie intinsa intraepiteliala cu formarea de vezicule si bule
D atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive
E disjunctie epiteliu-corion

Semnele obiective in gingivita si gingivostomatita micotica sunt:

A tumefactie hiperplazica pana la acoperirea unei parti din coroana dintelui
B hiperplazie gingivala, in special vestibulara, cu aspect bulbos al papilei interdentare
C mucoasa gingivala si orala cu aspect uscat, neted, de culoare palida, uneori rosie
D hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal
E leziuni de tip pseudomembranos cu placi albe de tip lapte inchegat pe fond de eritem si ulceratii mucozale

Simptomatologia gingivitei sin carenta de vitamina C consta din:

A halena
B retractii gingivale
C absenta sangerarii
D papile interdentare cu “aspect decapitat”
E dureri spontane iradiante in oasele maxilare

Planul bazal mandibular (M) este reprezentat de:

A tangenta la marginea inferioara a unghiului mandibular si PG
B tangenta la marginea inferioara a unghiului mandibular si Gn
C tangenta la marginea inferioara a unghiului mandibular si axa Y
D tangenta la ramul ascendent si Gn
E tangenta la ramul ascendent si Pg

La determinarea dimensiunii verticale in terapia prin punti dentare, metoda functionala Silvermann presupune:

A tatuarea in perioada dentata a tuturor pacientilor la nivelul unor repere fixe situate la nivel maxilar si mandibular
B utilizarea pentru determinarea spatiului minim de articulare fonetic a fonemei “me”
C utilizarea pentru determinarea spatiului minim de articulare fonetic a fonemei “esse”
D utilizarea pentru determinarea spatiului minim de articulare fonetic a fonemelor “fe”, “ve”
E utilizarea mastii faciale din polistiren sau celoid

Complement multiplu

Valoarea Periotest:

A nu este corelata cu mobilitatea dentara
B constituie rezultatul unei masuratori a mobilitatii dentare
C utilizeaza timpul de contact masurat in milisecunde
D este o unitate reproductibila ca caracterizeaza starea de sanatate a parodontiului
E utilizeaza o scara numerica cuprinsa intre -8 si +50

Anestezia nervului bucal:

A este o anestezie de completare pentru mucoasa gingivo-alveolara situata distal de gaura mentoniera
B este o anestezie de completare pentru mucoasa gingivo-alveolara situata mezial de gaura mentoniera
C se realizeaza printr-o punctie anestezica in vestibulul inferior
D se realizeaza printr-o punctie anestezica in vestibulul superior
E este o anestezie de completare a anesteziei la spina Spix

Necroza mucoasei ca si complicatie a anesteziei loco-regionale:

A apare de obicei dupa anestezia in mucoasa fixa a boltii palatine
B apare de obicei dupa anestezia in mucoasa vestibulara
C are o evolutie de maxim trei zile
D poate interesa mucoasa, periostul si chiar osul
E are initial o coloratie violacee, apoi devine brun-cenusie

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la trismusul persistent postanestezic:

A este mai frecvent intalnit dupa anestezia la spina Spix
B este mai frececent intanit supa anestezia la nervul mentonier
C determina de obicei o limitare majora a mobilitatii mandibulare
D nu are tendinta sa cedeze, ci din contra, se accentueaza treptat
E poate fi produs de vasoconstrictorul din solutia anestezica

Alveolotomia cu rezectie marginala partiala sau totala a tablei osoase vestibulare este indicata in caz de:

A resturi radiculare mici situate profund
B radacini deformate in regiunea apicala
C anchiloze dento-alveolare pe toata lungimea radacinii
D dinti extruzati, egresati sau inclinati
E dinti cu parodontopatie marginala cronica profunda si mobilitate de gradul II

Fractura postextractionala a corticalei alveolare apare mai frecvent la:

A corticala vestibulara de la nivelul caninului superior
B tuberozitatea maxilara
C corticala linguala de la nivelul grupului frontal inferior
D corticala vestibulara de la nivelul molarilor inferiori
E corticala vestibulara de la nivelul molarilor superiori

Complicatiile supurative ale incluziei de canin superior pot evolua spre:

A sinuzite supurate odontogene
B chsit folicular
C rinite supurate
D trismus
E abcese ale spatiilor fasciale primare sau secundare

In malocluzia clasa II/1, arcada dentoalveolara superioara poate avea urmatoarele aspecte:

A forma de omogena (compresie la nivel premolar)
B aspect de U (compresie la nivel premolar)
C aspect de U (copresie la nivel molar)
D forma de trapez
E forma de V (compresie la nivel incisivo-canin)

Complicatiile postoperatorii imediate ale rezectiei apicale sunt:

A necroza osului prin frezaj intempestiv
B fractura radacinii
C hematom
D hemoragie postoperatorie
E tulburari de sensibilitate (hipoestezie si /sau parestezii)

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la frenoplastia cu vestibuloplastie:

A etse indicata in cazul bridelor laterale localicate la nivelul fundurilor de sac vestibulare maxilare
B este indicata in cazul frenurilor labiale cu insertie larga la nivelul crestei alveolare
C la pacienti edentati, aplicarea imediata a protezei este contraindicata
D decolarea lamboului este subperiostala
E lamboul se fixeaza in noua pozitie prin sutura la periost

Fibromatoza tuberozitara:

A ofera un suport adecvat pentru sprijinul unei proteze
B se trateaza numai chirurgical, avand ca scop crearea unei mucoase fixe de grosime normala
C este o leziune asimptomatica
D are consistenta elastica sau ferma la palpare
E nu este cauzata de traumatisme masticatorii

In abcesul peribazal:

A tumefactia face corp comun cu marginea bazilara a mandibulei
B marginea bazilara a mandibulei ramane accesibila palparii
C la palpare, in grosimea obrazului se deceleaza un cordon ce leaga tumefactia de capusonul mucos ce acopera molarul III inferior
D starea generala este alterata
E edematierea si impastarea mucoasei este in dreptul dintelui cauzal

Factorii cauzali ai supuratiilor spatiului sublingual sunt:

A litiaza canalului Warthon
B procese periapicale ale molarilor III inferiori
C retentia de corbi straini
D stafilocociiile cutanate
E punctiile septice

Supuratiile limbii pot fi cauzate de:

A leziuni traumatice cu sau fara retentie de corpi straini
B stafilococii sutanate labio-mentoniere
C suprainfectarea unui hematom al limbii
D adenite supurate submentoniere
E difuzarea unor procese septice din spatiile fasciale vecine

Diagnosticul diferential al abcesului limbii se face cu:

A chisturi dermoide suprainfectate ale bazei limbii
B tumori chistice ale planseului bucal
C tumori maligne suprainfectate ale limbii
D warthonita si periwarthonita
E flegmonul difuz al planseului bucal

Semnele clinice ale sinuzitei maxilare cronice de cauza dentare sunt:

A rinoree anterioara si /sau posterioara mucopurulenta unilaterala
B durere unilaterala localizata la nivelul etajului mijlociu al fetei cu iradiere in regiunea orbitara, fronto-temporara
C obstructie nazala si tuse iritativa
D stare generala alterata, inapetenta, curbatura
E laringite recidivante cu accentuarea disfoniei la trezirea din somn

Tratamentul medicamentos al sinuzitei maxilare acute de cauza dentara:

A are ca obiectiv restaurarea drenajului sinusal
B are ca obiectiv aerarea cavitatii sinusale
C trebuie sa se faca conform antibiogramei efectuate pe germeni izolati din secretiile sinusale
D durata lui este de maxim 5 zile
E se intrerupe la ameliorarea simtomelor

In drenajul sinusal in sinuzita maxilara acuta de cauza dentara, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A se poate realiza cu decongestive nazale 7-10 zile
B se poate realiza cu decongestive nazale maxim 3 zile
C se poate realiza prin punctie sinusala
D se poate realiza prin sinusoscopie terapeutica
E punctia sinusala este contraindicata

Sinuzita maxilara de cauza dentara se poate complica cu:

A osteita peretilor sinusali
B exteriorizarea infectiei in partile moi
C epistaxis bilateral
D nevralgia infraorbitare
E propagarea infectiei la celelalte sinusuri ( pansinuzite)

In fracturile mandibulare paramediene:

A linia de fractura este situata intre canin si molar
B la examenul oral se constata o ocluzie normala la nivelul fragmentului mare
C adeseori apar echimoze genio-labiale si in treimea anterioara a planseului bucal
D la examenul oral se observa o inocluzie sagitala si verticala pe fragmentul mare mai ales zona anterioara
E fregmentul mic prezinta contacte dentare premature pentru fracturile in “banduliera”

In fractura Le Fort II, sunt caracteristice urmatoarele aspecte clinice:

A epistaxis bilateral
B tulburari de sensibilitate in teritoriul nervului infraorbitar
C mobilitatea anormala a portiunii inferioare a maxilarului mai ales in sens transversal
D echimoze palpebrale si infraorbitale insotite de chemozis conjunctiv bulbar bilateral
E tulburari oculare (enoftalmie si diplopie)

Semnele clinice in fracturiel anterioare fara deplasare ale malarului sunt:

A asimetrie faciala prin infundarea reliefului malar
B echimoza palpebrala “ in monoclu”
C echimoze ale conjunctivei bulbare
D exoftalmie
E uneori epistaxis unilateral

Diagnosticul diferential al chistului sebaceu / chist epidermoid se face cu:

A chistul branhial suprainfectat
B miozita osifianta traumatica
C adenita acuta congestiva sau supurata
D chistul canalului tireoglos
E schwanomul

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate pantru granulomul periferic cu celule gigante:

A este o leziune hiperplazica cu aspect pseudotumoral
B leziunea este asociata cu hiperparatiroidismul
C apare mai frecvent la persoane tinere
D deriva din periost sau din structurile ligamentului parodontal
E examenul radiologic evidentiaza o liza osoasa caracteristica ce afecteaza limbusul alveolar subiacent si uneori suprafata radiculara a dintelui cauzal

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la complicatiile hemangioamele:

A apar in aproximativ 50% dintre cazuri
B hemoragia este de multe ori importanta cantitativ
C cea mai frecventa complicatie este ulceratia
D localizarile oculare si perioculare duc la ambliopie, strabism sau astigmatism
E persoanele cu hemangioame cutanate multiple sau de mari dimensiuni au risc mai mare la existenta unor hemangioame concomitente viscerale

Diagnosticul diferential al keratochistului odntogen dentiger se face cu:

A chistul folicular
B ameloblastomul
C parodonpatie marginala cronica profunda
D fibromul osifiant
E chistul sau tumora odontogena adenomatoida

Aspectele radiologice in boala Paget se caracterizeaza prin:

A radioopacitate crescuta a structurilor osoase in stare incipienta
B focare circumscrise de radiotransparenta la nivelul neurocraniului
C imagine de “os cu aspect de lana” pe ortopantomograma
D radioopacitate multifazica sau generalizata
E o fixare scazuta a iodului radioactiv la nivel osos in scintigrafia osoasa

Urmatoarele afirmatii privind care influenteaza diseminarea metastatica a tumorilor primare sunt adevarate:

A tumorile cu localizare anterioara la nivelul cavitatii orale au un risc metastazare mai mare decat cele cu localizare posterioara
B tumorile slab diferentiate au o incidenta mai scazuta a metastazelor locoregionale fata de cele bine sau modest diferentiate
C tumorile cu profunzime pana la 2 mm sunt mai putin limfofile
D invazia perinervoasa este o caracterisca a unor tipuri de tumori maligne
E nu intotdeauna stadiul T are relevanta din punctul de vedere al incidentei metastazelor

La examenul clinic in luxatia anterioara bilaterala a articulatiei temporomandibulare se constata:

A inocluzie verticala frontala cu contact pe ultimii molari
B deplasarea liniei interincisive controlateral
C mandibula retrudata
D prezenta condilului sub arcada temporo-zigomatica, prin palpare
E otoragie cu scadera acuitatii auditive

Factorii etiologici ai anchilozei temporomandibulare pot fi:

A fracturi intraarticulare ale condilului
B supuratii oto-mastoidiene
C posibili genetici
D precipitarea uratilor in lichidul sinovial de la nivelul ATM-ului
E traumatismul obstetrical

In artrita infectioasa nespecifica a articulatiei temporomandibulare:

A afectarea articulara este bilaterala
B durerile se calmeaza la miscarile mandibulei
C mandibula este deviata pe partea bolnava
D exista congestie si tumefactie in zona preauriculara urmate de fluctuente
E exista tendinta de a tine mandibula intr-o pozitie antalgica cu gura intredeschisa

Sialografia:

A este o radiografie a glandei si canalului salivar in care s-a introdus substanta de contrast
B este utila in depistarea calculilor radioopaci
C se foloseste mai frecvent la glanda submandibulara
D poate aduce informatii utile despre starea parenchimului glandular
E utilizaeza injectarea intravenoasa de technetiu-99

In colica salivara a glandei submandibulare:

A durerea apare brusc
B mucoasa sublinguala are aspect de “creasta de cocos”
C durerea este legata de orarul meselor
D la presiune pe glanda prin ostium se elimina o cantitate mare de puroi
E pacientul sesizeaza uscaciunea gurii si diminuarea perceptiei gustative

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu parotidita epidermica urliana:

A se caracterizeaza printr-o parotidita bilaterala nesupurata
B apare la copii la care nu s-a facut imunizarea specifica
C presiunea pe glanda duce la evacuarea de saliva modificata
D starea generala este alterata, febrila sau subfebrila
E perioada de incubatie este de 7 zile

Tratamentul chirurgical in compresia de maxilar consta in:

A osteotomie tip Le Fort I asociata cu osteotomia sagitala de maxilar
B osteotomie tip Le Fort I segmentara, cu separarea maxilarului in trei fragmente: premaxila si doua fragmente posterioare
C osteotomie tip Le Fort I a maxilarului, acesta fiind rotat inferior si daca e necesar va fi avansat
D osteotomie tip Le Fort I cu retruderea maxilarului
E osteotomie tip Le Fort I cu pozitionarea superioara a maxilarului

Despicatura unilaterala simpla:

A intereseaza partile mai ale buzei pe o treime din intinderea acesteia sau pana la santul nazo-labial
B intereseaza in totalitate partile mai labiale, planseul nazal si procesul alveolar
C podeaua nazala este intotdeauna integra
D podeua nazala este intotdeauna afectata
E punerea in tensiune a fibrelor musculare (ras, planseu) accentueaza malformatia

Semnele indirecte in tumorile maligne ale maxilarului superior sunt:

A epistaxis unilateral
B hipoestezia sau anestezia in teritoriul de inervatie al nervului alveolar inferior
C modificarea acuitatii vizuale, diplopie, exoftalmie
D sensatie de “obraz de carton”
E trismus

Referitor la izolarea cu diga in tehnica sigilarii, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A diga este utila pentru sigilantii care polimerizeaza in lumina UV (Nuva-Seal)
B pentru sigilanti autopolimerizabili tip Delton, diga nu influenteaza semnificativ retentia materialului
C diga se indica la copiii mici, la care izolarea cu rulouri este incomoda
D diga se indica in situatiile cand alaturi de sigilare se executa si alte tratamente
E la aplicarea ei nu se recomanda anestezice topice

In pregatirea smaltului pentru gravaj acid, Disney recomanda:

A aplicarea acidului sa se realizeze prin miscari usoare de atingere
B inclinarea capului pacientului astfel incat lichidul oral sa se acumuleze in partea controlaterala
C frecarea energetica a suprafetei smaltului
D uscarea cu aer comprimat a suprafetei
E aplicarea acidului atat timp cat indica prospectul de utilizare

Dezavantajele comenturilor glassionomer autopolimerizabile folosite in sigilare sunt:

A aplicare greoaie
B timp de priza scurt
C timp de priza lung
D rezistenta scazuta in zonele supuse solicitarilor masticatorii
E finisare slaba datorita rugozitatii superficiale

Scoala scandinava recomanda sigilarea in urmatoarele situatii:

A molarii primi temporari
B molarii secunzi temporari
C molarii primi si secunzi permanenti predispusi la carie
D pacientii cu handicap general
E dinti cu defecte de dezvoltare, de coalescenta

Pentru precizarea pozitiei vestibulare sau orale a unui dinte inclus se utilizeaza :

A radiografia retroalveolara
B radiografia excentrica
C radiografia cu film muscat
D OPT
E teleradiografia de profil

Unghiul SNB este:

A un unghi cu valoare medie de 82 grade
B un unghi cu valoare medie de 78 grade
C reprezinta gradul de protruzie al mandibulei in raport cu baza craniului
D reprezinta gradul de retruzie al mandibulei in raport cu baza craniului
E reprezinta decalajul bazelor osoase

Principalele caracteristici ale meziodensului sunt:

A apare doar la maxilarul superior
B apare la ambele maxilare
C poate sa ramana inclus
D intotdeauna erupe pe arcada
E coroana are de obicei forma conica

Incluzia de canin este mai frecventa:

A la sexul madculin
B apare la ambele maxilare
C poate sa ramana inclus
D intotdeauna erupe pe arcada
E coroana are de obicei forma conica

Aspectul facial in malocluzia de clasa II/2 se caracterizeaza prin:

A buze subtiri
B menton retras
C menton proeminent
D sant labio-mentonier sters
E etaj inferior micsorat

In malocluzia clasa a II-a, diviziunea 2 se evidentiaza:

A unghiul planurilor maxilare M-Nsa-Nsp este marit
B unghiul planurilor maxilare M-Nsa-Nsp este mai redus decat normal
C inaltimea antero-inferioara a fetei (Nsa-Gn) este mai mica
D unghiul goniac este crescut
E unghiul goniac este micsorat, deci in unele cazuri poate fi normal

Sinromul Down intervine in etiologia ocluziei deschide prin:

A deficit de crestere la nivelul planumului
B deficit de dezvoltare a maxilarului superior
C scurtarea ramului orizontal al mandibulei
D macroglosie
E deglutitia infantila

In sindromul de inocluzie verticala, dintii sunt:

A de volum crescut
B de volum redus
C modificati de forma ( dinti Hutchinson, Moser)
D cu radacini lungi
E cu radacini scurte

Semnele de pe ortopantomograma, care indica o rotatie de tip anterior sunt:

A condil scurt
B curbura preangulara stearsa
C ramura ascendenta lunga
D unghi mandibular accentuat
E ramura ascendenta scurta

In malocluzia clasa a II-a, diviziunea 2 se remarca:

A reducerea diametrelor premolare
B baza apicala mai scurta decat baza coronara
C baza apicala mai lunga decat baza coronara
D accentuarea curbei Spee
E reducerea diametrelor molare

Modificarile faciale din anodontiile subtotale si totale sunt:

A etaj inferior micsorat (aspect de batran)
B profil convex
C profil concav
D buza inferioara rasfranta
E sant labio-mentonier accentuat

Printre factorii etiologici locali ai compresei de maxilar se numara:

A cicatrici chirurgicale pe bolta palatina
B absenta suturii de crestere a maxilarului
C ticul de propulsie al mandibulei
D rahitismul
E sindromul Franceschetti

Maxilarul ingust apare mai frecvent la:

A tipul mezocefal
B tipul doliocefal
C la nordici (danezi)
D la asiatici
E la rasa negroida

Eruptia molarului doi permanent favorizeaza:

A inchiderea spatiilor existente cu constituirea punctelor de contact
B a doua inaltare de ocluzie pentru ocluzia permanenta (Schwarz)
C inchiderea fenomenelor dezvoltarii dentitiei
D corectarea relatiilor de ocluzie in plan transversal
E inchiderea tremelor primatelor

In malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se remarca:

A determinism genetic al anomaliei
B retroinclinarea incisivilor superiori
C protruzia incisivilor superiori
D supraacoperire frontala
E risc crescut de recidiva

Factorii implicati in incluzia dentara sunt:

A disostoza cleidocraniana
B despicaturi labio-maxilo-palatine
C meziopozitie generalizata
D avitaminoza D
E fibromucuasa densa si dura

La ortopantomograma in propulsie se constata:

A arcada mandibulara este propulsata in relatia cap la cap
B cele doua arcade dento-alveolare sunt in acelasi plan sagital si transversal in momentul efectuarii radiografiei
C cele doua arcade dento-alveolare sunt in planuri diferite
D decalajul in plan vertical este direct proportional cu cantitatea de supraocluzie frontala
E acest decalaj nu va influenta calitatea imaginilor

Forma si volumul papilei interdentare variaza in raport cu :

A orientarea fibrelor crestei alveolare
B morfologia osului alveolar subiacent
C incongruenta dento-alveolara cu inghesuire
D incongruenta dento-alveolara cu spatiere
E varsta

Trauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale parodontiului marginal:

A cresterea mobilitatii dentare, dar nu in limite patologice
B largirea spatiului dento-alveolar
C ingustarea spatiului dento-alveolar
D ingrosarea laminei dura
E subtierea laminei dura

Diabetul zaharat este un factor general favorizant in aparitia imbolnavirilor parodontiului marginal deoarece:

A modifica sinteza proteoglicanilor si glicoproteinelor
B favorizeaza instalarea unei rezistenta scazute la infectii
C determina vasculonevrita generalizata
D produce demineralizari ale osului alveolar
E determina acidoza tisulara

Rolul dietei in formarea tartrului se manifesta astfel:

A alimentele dure, cu actiune mecanica pronuntata intarzie formarea tartrului
B deficienta vitaminelor B6 si PP intarzie formarea tartrului
C consumul de alimente bogate in calciu, fosfor reduce cantitatea de tartru dentar
D aportul de acid ascorbic din alimente scade cantitatea de tartru dentar
E consumul de alimente bogate in proteine, glucide favorizeaza formarea tartrului

In lichidul santului gingival sunt prezenti urmatorii factori de aparare:

A complementul (extravazat din ser)
B anticorpi din clasa IgG in procent ridicat
C anticorpi din clasa IgM in procent ridicat
D numeroase clule polimorfonucleare, macrofage si chiar limfocite
E anticorpi din clasa IgA in procent ridicat

In gingivitele descuamative apar urmatoarele aspecte clinice:

A gingie de culoare rosie vie
B gingie de culoare roz, cu aspect particular granular, de prundis
C gingie marita de volum, de consistenta ferma
D gingia sangereaza cu usurinta
E gingie dureroasa la periaj si masticatie

In parodontita marginala cronica superficiala, apare:

A senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dinti
B durere difuza
C durere de intensitate medie, suportabila, uneori discreta
D durere matinala care dispare dupa cateva miscari de masticatie
E durere iradianta in zonele invecinate simuland otita

Parodontita juvenila localizata se caracterizeaza clinic prin:

A hipertrofie gingivala la nivelul primilor molari si incisivilor
B mobilitate dentara patologica la nivelul primilor molari superiori si inferiori
C mobilitate dentara patologica la nivelul incisivilor superiori si inferiori
D retractie gingivala
E tumefactie cu prezenta a numeroase pungi false

Factorii anatomici care favorizeaza retractia gingivala sunt:

A obiceiurile vicioase, cu apasarea gingiei cu un obiect dur
B malpozitii dentare
C bride cu insertie inalta
D dehiscenta si fenestratia gingivala
E depunerile masive de tartru

In gingivita de sarcina apar urmatoarele semne de imbolnavire:

A gingia este tumefiata, marita de volum, neteda sau boselata, lucioasa
B hiperplazia se dezvolta mai mult pe seama marginii gingivale libere
C culoarea variaza de la rosu viu, stralucitor, cu aspect zmeuriu, pana la rosu violaceu
D senzatie de uscaciune si arsura la nivelul mucoasei gingivale si orale
E senzatii dureroase la contactul cu alimente reci sau fierbinti

In lichenul plan gingia prezinta urmatoarele aspecte:

A leziuni hiperkeratozice (diskeratozice) de tip reticular sau dendritic (ca nervurile frunzei de feriga)
B vezicule si bule care se sparg si lasa in urma ulceratii cu margini zdremtuite, mobile
C hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal
D hiperplazie gingivala generalizata de tip nodular
E papule izolate

Semnele obiective in abcesul parodontal marginal sunt:

A tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara, cu dimensiuni variabile
B mucoasa acoperitoare este intinsa, lucioasa, rosie
C consistenta ferma cand abcesul este situat vestibular si lingual
D percutia verticala a dintilor limitrofi este mai dureroasa decat cea transversala
E adenopatii loco-regionale frecvente

Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare:

A depunerea crescuta de tartru supragingival
B coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor fizionomice si ale suprafetei dorsale a limbii
C eroziuni chimice ale smaltului si cementului
D leziuni ulcerative ale mucoasei bucale
E modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar

Clindamicin este un antibiotic care se administreaza:

A in boli parodontale refractare la tratament
B la adulti
C in aprodontita juvenila
D pe cale orala in doza de 500 mg/zi timp de 10-15 zile
E in doza unica, zilnic, timp 3 zile

Sistemele pericoronare de imobilizare a dintilor parodontotici au urmatoarele avantajele:

A acoperirea integrala a dintilor imobilizati
B reducerea pericolului descimentarii sistemului de imobilizare
C se executa rapid, in cabinet
D permit inlocuirea dintilor lipsa
E nu necesita slefuiri ale substantei dentare

In tratamentul gingivitei si gingivostomatitei herpetice se recomanda:

A spalaturi bucale cu solutii antiseptice: cloramina, permanganat de potasiu
B atingerea ulceratiei cu nitrat de argint 30%, solutie Orthocrome
C aplicarea de unguente cu antibiotice: tetraciclina, Negamicin B
D aplicarea de paste sau geluri adezive care contin corticoizi
E medicatie antivirala administrata local sau general

Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice consta in:

A spalaturi bucale largi, cu solutii antiseptice: cloramina, permanganat de potasiu
B atingerea ulceratiilor cu albastru de metilen 2%, violet de gentiana
C indepartarea depozitelor infectate de fibrina, prin stergerea cu tamponul sau comprese imbibate in apa oxigenata, actionate cu blandete
D dislocarea blocurilor mari de tartru
E aplicarea locala de coluturii complexe cu antibiotice, corticosteroizi, antihistaminice, anestezice de contact

Printre modificarile clinice ale malocluziei de clasa a III-a se numara:

A buza superioara este infundata
B buza superioara este in raport invers cu cea inferioara
C buza superioara este eversata
D unghiul format prin tangenta dusa la nivelul gurii este sub 10 grade
E unghiul format prin tangenta dusa la nivelul gurii este peste 10 grade

Modificarile scheletale in malocluzia de clasa a III-a sunt reprezentate de:

A unghi SNA marit
B unghi SNA micsorat
C distanta bispinoasa micsorata
D distanta bispinoasa marita
E unghi SNB marit

In sindromul de compresie de maxilar, anomaliile dentare pot fi :

A prodentia grupului incisiv superior
B retrodontia grupului incisiv inferior
C prodentia ambelor grupuri
D meziopozitia zonei dentare laterale inferioare
E dispozitia zonei dentare laterale superioare

Electromiografia (EMG) ca mijloc de investigatie a factorului muscular implicat in anomaliile dento-maxilare:

A este o metoda care apreciaza functia musculara dupa potentialele de actiune
B se face numai in perioadele de repaus muscular
C se face numai in perioadele de functie musculara
D se face atat in perioada de functie, cat si de repaus
E foloseste electromiografe cu mai multe canale

Urmatoarele afirmatii, cu privire la obiceiurile vicioase de sugere sunt adevarate:

A expresia unei stari de insatisfactii
B o predispozitie la oboseala
C la copii frustrati frecventa practicarii acestor obiceiuri nu scade cu varsta
D la copii frustrati frecventa practicarii acestor obiceiuri scade cu varsta
E o manifestare a unor stari conflictuale cu alti copii

Semnele de dezechilibre ocluzo-dentare intre varsta de 5-6 ani sunt:

A aparitia unor forme modificate de arcada
B deplasarea in vestibulopozitie a zonei incisivo-canine
C trecerea arcadei superioare de la forma de semicerc catre forma de semielipsa
D absenta atritiei
E aparitia tremelor

Un plan postlacteal in treapta mezializata va duce la:

A ocluzie mezializata
B raport cuspid in sant intercuspidian
C raport cuspid la cuspid
D ocluzie distalizata
E rapoarte corecte in plan sagital

In cadrul principiilor de baza in prepararea cavitatilor exista urmatoarea nomenclatura:

A fundul sau podeaua reprezinta zona cea mai adanca a penetrarii in cavitatile simple sau complexe
B umarul reprezinta suprafata externa a cavitatii
C coltul este linia formata prin unirea smaltului cu dentina
D peretele de smalt este portiunea de perete a cavitatii preparate compusa numai de smalt
E conturul marginal este unghiul format de jonctiunea dintre peretii cavitatii si suprafata externa a dintelui

Cavitatile se clasifica dupa numarul suprafetelor implicate in:

A cavitati multiple: implica cel mult doua suprafete dentare
B cavitati unice: implica mai multe suprafete dentare, dar tratamentul este unul singur
C cavitati simple: implica numai o suprafata
D cavitati compuse: implica doua suprafete ale dintelui
E cavitati pereche: implica patru suprafete ale dintelui

In prepararea cavitatilor, conditiile care pot sa duca la sporirea extensiei sunt:

A dinti tineri, recent erupti
B dinti care vor deveni stalpi de punte
C handicap fizic sau psihic
D dinti situati in focare de inghesuire
E necesitatea de a ajusta conturul dintilor

Principiile fundamentale in obtinerea formei de rezistenta la prepararea cavitatilor sunt:

A reducerea extensiei peretilor cavitatii pentru a asigura suficienta dentina ca suport pentru cuspizi sau creste
B acoperirea sau includerea corespunzatoare a dintilor distrusi in restaurare pentru a preveni fractura lor
C furnizarea unei grosimi suficiente materialului restaurativ
D extinderea sporita la pacientii cu varsta inaintata
E evitarea aparitiei unghiurilor drepte prin prepararea unor cavitati cu baza concava

Functiile salivei sunt:

A reglarea pH-ului bucal
B tactila (prin receptorii gelatinosi)
C defensiva (mentinerea echilibrului ecologic bucal)
D lubrifianta (prin mucina)
E favorizarea perceptiei gustative (prin dizolvarea excitantilor specifici)

In pulpita cronica inchisa, propriu-zisa:

A odontoblastele prezinta picnoza nucleului, vacuolizari si incarcari su lipide ale protoplasmei
B la testarea vitalitatii doar testele la cald si rece sunt pozitive
C diagnosticul diferential se face cu pulpita cronica inchisa hiperplazica (granulom intern) unde examenul radiologic pune in evidenta demineralizarea lacunara a dentinei
D tratamentul consta in amputatia vitala
E evolutia se face spre necroza pulpara

In gangrena pulpara simpla diagnosticul diferential se face cu:

A necroza pulpara
B gangrena complicata cu parodontita apicala acuta
C pulpita acuta seroasa partial
D pulpitele cronice
E parodontitele apicale cronice

In parodontita apicala acuta hiperemica ( abortiva) sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A poate fi cauzata de anomaliile dento-maxilare in care exista blocaje in miscarile mandibulei
B in prima faza a inflamatiei lipseste rasunetul clinic iar modificarile sunt biochimice
C in cazul prelungirii actiunii agresoare are loc o vasoconstrictie activa
D in formele iritativ-mecanice este cel mai putin dureroasa
E lipsa congestiei in dreptul apexului constituie un element de diagnostic pozitiv

In parodontita apicala acuta seroasa (difuza):

A durerea poate avea o evolutie ascendenta sau poate fi de la inceput brutala, violenta
B durerea are caracter pulsatil
C la dintii frontali superiori edemul intereseaza buca inferioara si regiunea mentoniera
D la diagnosticul pozitiv contribuie lipsa sensibilitatii la percutia in ax
E la diagnosticul pozitiv contribuie starea generala afectata

In parodontita apicala cronica fibroasa sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A poate fi cauzata de acutizarea unui granulom simplu conjunctiv
B poate fi cauzata de utilizarea arsenicului in scopul devitalizarii pulpei dentare
C morfopatologic prezinta infiltrat limfo-plasmocitar
D radiologic se constata largirea spatiului periapical sub forma unei calote
E radiografia nu da indicatii asupra cauzei care a contribuit la aparitia leziunii

Granulomul simplu conjunctiv are urmatoarele caracteristici:

A morfopatologic, la periferia formatiunii, aglomerarea celulara este mai mica decat in iterior
B poate sa apara prin evolutia unei parodontite apicale cronice fibroase
C periferia leziunii formeaza asa numita zona de necroza
D uneori poate sa apara fistula
E imagiea radiologica poate fi confundata cu gaura infraorbitara

In tratamentul necrozei si gangrenei pulpare:

A imaginea radiografica este o proba absoluta in ce priveste forma si lungimea canalelor radiculare
B dintii cu malformatii radiculare nu beneficiaza de tratament
C dintii cu pungi gingivoosoase adanci si mobilitate de gradul III beneficiaza de tratament
D beneficiaza de tratament dintii a caror coroana poate fi reconstituita prin mijloace obisnuite sau reconstituiri
E largirea canalului nu trebuie sa se faca pana la dentina sanatoasa

Permeabilitatea canalelor in tratamentul necrozei si gangrenei:

A nu este necesara
B se poate realiza prin asocierea solutiei de sare sodica de EDTA
C permite aprecierea consistentei continutului canalului
D presupune lasarea solutiei EDTA in canal maxim 5 minute
E nu necesita cunoasterea anomaliilor anatomice ale canalelor

In preparatia canalului in gangrena pulpara, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A se utilizeaza metode mecanice precum Giromatic si Canal Finder
B tratamentul endodontic ultrasonic sinergic incepe cu un ac andosonic tip Kerr 10, activat ultrasonic
C prin folosirea laserului se urmareste suprimarea peliculei de “detritus dentinat”
D in prepararea zonei apicale se cor folosi doar metode mecanice
E tipul de reactivitate al pacientului nu are importanta in alegerea substantei medicamentoase folosite

In sterilizarea canalelor radiculare prin metode chimice, medicatia endodontica:

A constituie doar un adjuvant
B nu are rolul de a preveni sau aboli durerea periapicala
C Trebuie sa aiba tensiunea superficiala mare
D poate fi constituita din solutii polivitaminice
E trebuie sa aiba pentrabilitate accentuata in tesuturi

Dintre antisepticele sau dezinfectantele folosite in sterilizarea canalelor radiculare:

A fenolul blocheaza lipoproteinele membranei celulare
B tricrezolul are un potential dezinfectant de trei ori mai mare decat formolul, dar mai redus decat al fenolului
C timolul si mentolul au citotoxicitate echivalenta fenolului
D tinctura de iod nu poate si folosita la dezinfectia campului operator
E iodoformul se foloseste la prepararea unor paste medicamentoase provizorii

Obturatia radiculara prin cimentarea unui con unic, calibrat la apex:

A este contraindicata in canalele largite cu instrumentar ISO
B are avantajul simplitatii si rapiditatii executiei
C are dezavantajul solubilitatii sigilantului
D are avantajul ca realizeaza o inchidere etansa a canalului pe cel putin doua treimi din lungimea sa
E foloseste un con confectionat din gutaperca sau diverse metale

Tratamentul parodontitelor apicale acute exsudative seroase:

A are ca prim pas calmarea durerilor cu medicamente antialgice
B presupune realizarea unei cai de drenaj pentru exsudatul din parodontiul apical
C presupune deschiderea camerai pulpare cu ajutorul piesei cot pentru a micsora degajarea de caldura
D impune permeabilizarea canalului cu acul kerr nr. 10 si 15
E contraindica extractia chiar si in cazul dintilor fara valoare masticatorie sau protetica

Tulburarile masticatorii in malocluzia de clasa a III-a sunt reprezentate de:

A eficienta scazuta a actului masticator
B lipsa ghidajului anterior
C cracmente si crepitatii
D efectuarea numai a miscarilor de ridicare si coborare a mandibulei
E efectuarea miscarilor de lateralitate, de amplitudine redusa

In malocluzia de clasa a III-a apar modificari compensatorii la nivelul procesului alveolar superior caracterizate prin:

A retroalveolie
B proalveolie
C prodentia
D retrodentie
E reducerea sagetii sagitale

Semnul lui Quintero, patognomonic pentru incluzia dentara arata:

A pozitia palatinizata a coroanei incisivului lateral superior
B pozitia vestibularizata a coroanei incisivului lateral superior
C rotatia mesiovestibulara a incisivului lateral superior
D rotatia distovestibulara a incisivului lateral superior
E pozitia vestibulara a coroanei premolarului prim superior

Conceptia “freedom in centric” se caracterizeaza prin:

A protectie canina in lateralitate
B deglutitia se efectueaza in IM
C contacte la dintii posteriori, dar la cei anteriori inocluzie pentru protectia mutuala in propulsie
D deglutitia se efectueaza in Rc
E raport ocluzal cuspid/creasta marginala

Gutiera de tip Michigan:

A de obicei este plasata la maxilar si acopera toti dintii maxilari
B nu prezinta relief ocluzal
C prezinta un relief ocluzal specific care asigura inocluzia tuturor dintilor mandibulari cu exceptia caninilor in miscarile de protruzie si lateralitate
D nu acopera suprafetele vestibulare ale dintilor
E se realizeaza pentru arcada mandibulara si acopera premolarii si molarii inferiori

Dispozitivele radiculare prefabricate:

A cele pasiv-adaptate sunt mult mai retentive decat cele active sau infiletate
B cele conice autoinfileteaza creaza cel mai mare stress dintre toate modele de dispozitive radiculare existente
C cele netede cu pereti paraleli sunt mai retentive decat cale conice
D cele conice au un mare potential pentru fracturarea radacinii in timpul solicitarii
E cele paralele striate sunt mult mai retentive decat cele infiletate cu pereti paraleli

Intermediarii cu contacte punctiforme:

A sunt utilizati frecvent unde estetica este principalul obiectiv
B indicatiile lor sunt limitate la zone cu vizibilitate redusa la creste inguste
C sunt preferati in zona frontala maxilara
D sunt uneori preferati in zonele de sprijin mandibulare
E se adapteaza bine la creste late

Avantajele profilactice ale onlay-ul sunt:

A se pastreaza intacte, nepreparate, naturale, fetele vestibulare
B ofera posibilitatea testariivitalitatii dintelui
C contact mai redus cu parodontiul marginal
D zonele marginale sunt vizibile controlabile
E adaptarea (insertia) mai usoara la cimentare

In cazul intermediarilor metaloceramici:

A se recomanda conformarea unui “guler” (prag) oral in scheletul metalic
B la mandibula in zona de sprijin se prefera un raport tangential cu creasta
C suprafata mucozala a corpului de punte trebuie sa fie intotdeauna metalica
D la mandibula in zona de sprijin se prefera un raport in “sa”
E la mandibula in zona de sprijin, trebuie sa prezinte suprafete convexe

Urmatoarele afirmatii egate de capacitatea de umectare a meterialelor de amprentare sunt adevarate:

A se refara la proprietatea de a se intinde pe o suprafata data si este legata de compozitia materialului
B nu este infuentata de starea suprafetei ce urmeaza sa fie amprentata
C o suprafata rugoasa este mult mai favorabila decat o suprafta neteda
D este influentata de umiditatea suprafetelor
E suprafta neteda este mult mai favorabila decat o suprafata rugoasa

Grile Rezidentiat Medicina Dentara Targul Mures 2013

Grile Rezidentiat Medicina Dentara Targul Mures 2015

Amprentarea prin tehnica dublului amestec in terapia prin punti dentare:

A este o amprenta globala bifazica
B este o amprenta segmentara in doi timpi
C utilizeaza un singur material in consistente diferite
D este o amprenta globala intr-un singur timp
E utilizeaza doua materiale diferite in consistente diferite

Crosetul in tura de sah, descris de Kemmeny:

A se realizeaza din sarma rotunda sau semirotunda
B este un croset bidentar
C portiunea dentara este realizata din acrilat de culoarea dintelui, iar portiunea gingivala din acrilat roz
D in caz de fracturare se reface su usurinta
E in caz de fracturare se reface cu dificultate

Protezele partiale din acrilat flexibil de tip Valplast:

A sunt de electie in tratamentul pacientilor cu torus foarte mare sau despicaturi palatine
B sunt cele mai flexibile proteze partiale
C se rebazeaza cu dificultate
D necesita utilizarea crosetelor din sarma
E poti fi usor rebazate

Legat de bare, ca element structurale ale protezei partiale scheletate, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A bara Gilmore este rotunda pe sectiune
B elementele de sustinere, pesre care se aplica bara Dolder, sunt cape cu pivoturi radiculare
C elementele de sustinere, peste care se aplica bara Gilmore, sunt cape cu pivoturi radiculare
D bara Gilmore este sustinuta de elemente de agregare (coroane de invelis metalice sau semifizionomice)
E bara Doler este sustinuta la capete de elemente de agregare (coroane de invelis metalice sau semifizionomice)

Crosetul half and half:

A este folosit pe molarii de minte de forma conica
B este aplicat in special pe premolari in edentatiile de clasa a I-a Kennedy
C este aplicat in special pe premolari in edentatiile de clasa a II-a Kennedy
D este un croset biactiv
E faca parte din sitemul Ney

Deplasarea in sens vertical prin infundare a protezelor partiale adjuncte:

A apare doar in cazul edentetiilor de clasa I-a Kennedy
B este o deplasare posibila indiferent de clasa de edentatie pe care o restaureaza
C este combatuta de portiunea supraecuatoriala a bratelor crosetelor
D este combatuta de portiunea flexibila, terminala a bratului retentiv
E este o deplasare posibila mai frecventa la protezele partiale acrilice

In terapia prin proteze partiale mobilizabile scheletate, amprenta finala cu portamprenta decupata dentar:

A este o amprenta de compresiune la nivelul spatiului edentat
B este o amprenta de despovarare la nivelul spatiului edentat
C utilizeaza doua portamprente functionale
D utilizeaza doua portamprente, una functionala si cea de a doua standard
E este o tehnica de amprentare in doi timpi

In terapia prin proteze partiale mobilizabile scheletate, determinarea nivelului si orientarii planului de ocluzie in zona laterala presupune:

A pentru zonele laterale nivelul planului de ocluzie se va fixa la mijlocul distantei dintre cele doua creste edentate
B la bolnavii care au avut ocluzie clasa a II-a Angle, planul ocluzal va fi divergent fata de planul Camper
C la bolnavii care au avut ocluzie clasa a II-a Angle, planul ocluzal va fi convergent fata de planul Camper
D la bolnavii care au avut ocluzie clasa a III-a Angle, planul ocluzal va fi divergent fata de planul Camper
E la bolnavii care au avut ocluzie clasa a III-a Angle, planul ocluzal va fi convergent fata de planul Camper

Amprenta preliminara in edentatia totala:

A rezolva in totalitate problemele de stabilitate
B va rezolva doar unele probleme legate de mentinerea protezei
C solutioneaza partial aspecte privind fonatia si total fizionomia
D rezolva doar partial problemele de stabilitate
E trebuie sa rezolve integral problema sprijinului corect

Amprenta fonetica semi-integrala in terapia prin proteze totale:

A utilizeaza portamprente individuale din acrilat prevazute cu borduri de ocluzie
B utilizeaza portamprente, care vor avea marginile exact la limita de reflexie a mucoasei
C este recomandata pentru captusirea unor proteze a caror stabilitate si mentinere sunt deficitare
D nu necesita determinarea DVO in prealabil
E utilizeaza portamprente, care vor fi cu 2 mm mai scurte decat limita de reflexie a mucoasei

Metoda disocierii analitice Lejoyeux in terapia prin proteze totale:

A este o metoda de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie
B este o metoda de stabilire a nivelului si orientarii planului de ocluzie
C utilizeaza teleradiografia de profil
D utilizeaza un dispozitiv ce permite verificarea concomitenta in zona anterioara si in zonele laterale a orienterii planului de ocluzie
E presupune masurarea exacta a etajului inferio pe radiografii cefalometrice practicare anterior in perioada dentata

Daca in cadrul controlului componentei verticale a ocluziei la proba machetelor protezei totale:

A DVO este prea mare, se recomanda reluarea fazei de determinare a relatiilor intermaxilare cu ajutorul machetei de ocluzie
B DVO este micsorata, aspectul fetei este imbatranit
C DVO este micsorata, pacientul are facies crispat
D DVO este prea mica, obligatoriu se reia faza de determinare a relatiilor intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie
E DVO este marita, dintii sunt prea vizibili

Emisiunea suierata a fonemei “S” aparuta la controlul fonetic al machetelor protezelor totale indica:

A existenta intre varful limbii si regiunea retroincisiva a unui spatiu prea mic
B frontalii superiori oralizati
C frontalii superiori oralizati
D o grosime prea mare a machetei in zona rugilor palatine
E existenta intre varful limbii si regiunea retroincisiva a unui spatiu prea mare

In cadrul verificarii si adaptarii protezelor mobile se recomanda:

A primul control sa se faca la 24 ore dupa inserarea protezei
B marcarea zonei perilezionale si nu a leziunii in sine
C relustruirea daca retusul intereseaza si fetele externe
D relustruirea daca retusul intereseaza numai fata interna a protezei
E evitarea relustruirii indiferent de zonele in care se realizeaza retusul

Leziunile de decubit in cadrul stomatopatiilor protetice se caracterizeaza prin:

A flora microbiana moderata
B flora microbiana abundenta
C absenta diskeratozei
D lipsa mirosului fetid
E halena fetida prezenta

Bara linguala ca element structural al protezei partiale mobilizabile scheletate are urmatoarele caracteristici:

A latime de 9-10 mm
B latime de 4-5 mm
C grosime de cel putin 3 mm
D se plaseaza la 1-1,5 mm de versantul lingual cand acesta este oblic
E va fi la cel putin 3 mm distanta de parodontiul margial

Care din urmatoarele afirmatii legate de determinantul posterior (articular) sunt adevarate:

A prelungirile axelor lungi condiliene formeaza un unghi deschis anterior cu valori cuprinse intre 140-160 grade
B posterior meniscul articular este locul de inserie al capsulei articulare si al fascicolului superior al muschiului pterigoidian lateral
C meniscul articular separa cavitatea articulara in doua compartimente
D articulatia temporo-mandibulara este de tip ginglimoartoidal
E panta tuberculului articular are o inclinatie de 5-55 grade

Morfologia ocluzala a dintilor este direct influentata de unghiul Bennett si distanta intercondiliana astfel:

A cu cat unghiul Bennett este mai mic cu atat relieful ocluzal trebuie sa fie mai sters
B cu cat unghiul Bennett este mai mare cu atat relieful ocluzal trebuie sa fie mai sters
C cu cat unghiul Bennett este mai mare concavitatea fetelor palatinale ale frontalilor superiori trebuie sa fie mai accentuata
D cu cat distanta intercondiliana este mai mare, cu atat unghiul delimitat de fetele ocluzale ale dintilor intre traiectoriile de laterotruzie va fi mai mic
E cu cat distanta intercondiliana este mai mare, cu atat unghiul delimitat de fetele ocluzale ale dintilor intre traiectoriile de laterotruzie va fi mai mare

Urmatoarele afirmatii legate de prepararea incizala tip pana, pentru fateta sunt adevarate:

A fateta se intinde pana la nivelul marginii incizale cu reducerea acesteia
B fateta se intinde pana la nivelul marginii incizale fara reducerea acesteia
C are avantajul ca directia dintelui este mentinuta
D fateta este aproape de marginea incizala, dar nu o depaseste
E marginea este intr-o pozitie ce o va supune la fortele directe de forfecare

Referitor la sistemul Targis/Vectris utilizat la restaurarile protetice fixe:

A materialul Vectris este materialul de placare
B materialul Targis este materialul de placare
C adaptarea marginala este optima
D adaptarea marginala este deficitara
E provoaca iritatii in contact cu tesutul gingival

Efectul de treinage (tarare aparut la amprentarea pentru punti dentare:

A se refera la rezistenta indusa de catre dintii nepreparati
B depinde de materialul de amprentare
C nu este influentat de numarul si repartitia dintilor
D este influentat de numarul si repartitia dintilor
E se refera la forta care se exercita asupra materialului si care se opune separarii de suprafetele care au fost amprentate

In protetica fixa, legat de fidelitatea amprentei, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A detaliile de suprafata a preparatiilor dentare sa fie redate cu o precizie de maxim 10 micormetri
B detaliile tesuturilor moi peridentare sa fie redate cu o exactitate de minim 100 micrometri
C detalii de suprafata a preparatiilor dentare sa fie redate cu o precizie de cel putin 25 micrometri
D detaliile tesuturilor moi peridentare sa fie redate cu o exactitate de minim 50 microni
E o exactitate mai mare (sub 20 micrometri) nu este oportuna

Crosetul cervico-ocluzal deschis dental:

A este numit si croset cu bucla
B are rol antibasculant
C favorizeaza bascularea protezei
D este indicat pe dintii cu retentivitati accentuate
E este indicat pe dintii cu retentivitati moderate

Functia de mentinere a crosetelor turnate are urmatoarele caracteristici:

A se datoreaza elementelor rigide ale crosetului
B se datoreaza bratului retentiv al crosetului
C depinde de gradul de retentivitate al dintelui stalp
D este functia prin care crosetul se opune deplasarilor verticale in directie mucozala
E necesita stabilirea ecuatorului protetic al dintelui cu ajutorul paralelografului in functie de axa de insertie

Crosetul cu actiune posterioara:

A face parte din sistemul Roach
B face parte din sitemul Ney
C este aplicat in special pe premolari si canini, la care linia ghid este foarte inalta pe o fata si coboara pe cealalta
D este indicat pe molarii de minte de forma conica
E prezinta o elasticitate foarte buna

Metoda de amprentare cu gura inchisa in terapia prin proteze totale:

A necesita portamprenta cu borduri de ocluzie si o determinare prealabila a DVO
B este o metoda indicata la vechii purtatori de proteze
C are ca rezultat amprente cu margini ceva mai lungi
D are ca rezultat amprente cu margini ceva mai scurte
E nu necesita determinarea prealabila a DVO

La controlul extraoral al bazei din ceara a machetei protezei totale se urmareste :

A papilele interdentare sa fie modelate convex
B versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate convex
C versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate concav
D versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat concav
E versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat convex

Amprenta cu inel de cupru:

A este o amprenta globala
B este o amprenta unitara
C asigura petrunderea materialului de amprentare pana la limita subgingivala a preparatiei
D este o metoda cronofaga
E utilizeaza ca material de amprentare cerurile bucoplastice

Dupa clasificarea Scolii Germane, sindromul progenic poate fi:

A de conducere fortata
B de ocluzie incrucisata
C fals (retrognatism maxilar)
D adevarat
E de laterodeviere

Urmatoarele afirmatii, cu privire la eruptia dintilor permanenti sunt adevarate:

A incisivii centrali superiori erup cu un ax de inclinare mai mare decat dintii temporari
B incisivii centrali superiori erup cu un ax de inclinare mai mic decat dintii temporari
C axul mai mare determina o reducere a gradului de supraacoperire frontala
D axul mai mare rezolva problemele de spatiu
E incisivii centrali superiori erup cu o inclinare usor distala care determina aparitia diastemei , fenomen normal in aceasta etapa

Urmatoarele afirmatii cu privire la unghiul interincisiv sunt adevarate:

A unghiul interincisiv este dat de axele incisivilor centrali
B are valoare normala de 130 de grade
C valorile mai mari se asociaza cu prodentie bimaxilara
D valorile mai mari se asociaza cu retrodontia bimaxilara
E valorile mai mari se asociaza cu prodentia bimaxilara

In compresia de maxilar se constata:

A diferite grade de distalizare a mandibulei
B mezializarea mandibulei
C inocluzia sagitala
D ocluzie adanca
E ocluzie inversa frontala

In sindromul de inocluzie verticala apar tulburari de crestere a bazei craniului reprezentate de:

A modificarea unghiului IMPA
B modificarea unghiului sfenoidal (N-S-Ba)
C modificari la nivelul planumului
D modificari ale unghiului FMA
E modificarea unghiului ANB

Dintii supranumerari nu se extrag in urmatoarele situatii:

A cand se asociaza cu macrodontia dintilor din seria normala
B cand se asociaza cu microdontia dintilor din seria normala
C cand un dinte din seria normala este compromis si nu poate di pastrat pe arcada
D in dizarmonia dento-alveolara cu inghesuire
E in cazul dintilor anastrofici

Tulbularile masticatorii, ca factori predispozanti in anomaliile dento-maxilare intervin prin:

A reducerea sau absenta abraziei fiziologice
B dezvoltarea mai redusa a oaselor maxilare
C accelerarea abraziei fiziologice
D aparitia unor migrari verticale si orizontale ale dintilor
E scaderea secretiei salivare cu instalarea proceselor distructive coronare

La pacientii cu inocluzie verticala apar spasme la urmatorii muschi:

A buccinator
B pterigoidian extern (lateral)
C pterigoidian intern
D temporal
E digastric

In cursul primului an de viata sunt evidente urmatoarele modificari:

A crestele alveolare se ingusteaza
B crestele alveolare se latesc
C crestele alveolare se inalta
D incepe eruptia grupului incisiv
E se declanseaza eruptia molarilor 2 temporari

Pierderea prematura a dintilor temporari din zona de sprijin Korkhaus determina:

A migrarea dintilor permanenti in eruptie
B supraeruptia dintilor antagonisti
C angrenaje inverse
D infraeruptia dintilor antagonisti
E ingustari de arcada

In anomalia clasa a II/1 se remarca:

A diferite grade de ingustare ale arcadei la nivel premolar sau molar
B marirea indicilor de lungime
C reducerea indicilor de lungime
D reducerea indicilor transversali
E ingustarea simetrica sau asimetrica a arcadei

In malocluzia clasa a II/2 sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A retroinclinarea incisivilor si supraacoperirea sunt cu atat mai mari cu cat decalajul bazelor scheletate este mai mic
B retroinclinarea incisivilor si supraacoperirea sunt cu atat mai mari cu cat decalajul bazelor scheletate este mai mare
C gradul de supraacoperire devine mai mare cu cat retrodentia grupului incisiv superior este mai mare decat prodentia incisivilor inferiori
D gradul de supraacoperire devine mai mare cu cat retrodentia grupului incisiv superior este mai mica decat prodentia incisivilor inferiori
E gradul de supraacoperire nu depinde de pozitia incisivilor