Grile rezidentiat Medicina Dentara Targul Mures 2013

2. Placa bacteriana supragingivala:

• A este implicatat in patogenia proceselor carioase
• B este in contact cu lichidul santului gingival
• C este inaccesibila in mod direct procedurilor de igiena bucala
• D flora microbiana dominanta este anaeroba, gramnegativa
• E nu este supusa mecanismelor de dezagregare prin masticatie, deglutitie

3. In pulpita acuta seroasa partiala (coronara):

• A tratamentul se poate realiza prin coafaj indirect in dublu timp
• B criza dureroasa poate ceda de la sine, dar in mod obisnuit este necesara administrarea de calmante
• C apare sensibilitate la percitie in ax
• D durerea iradiaza spre dintii vecini
• E diagnosticul diferential se face cu hipersensibilitatea si hiperestezia dentinara

4. In pulpita acuta purulenta partiala (coronara):

• A in jurul membranei piogene, pulpa dentara se afla in stare de inflamatie preponderent purulenta
• B apare hiperexcitabilitatea fibrelor nervoase
• C in jurul membranei piogene, tesutul pulpar se necrozeaza
• D diagnosticul diferential se face cu pulpita acuta seroasa coronara
• E diagnosticul diferential se face cu pulpita acuta seroasa corono-radiculara

5. In pulpita acuta purulenta totala (coronoradiculara):

• A durerea cedeaza la calmante locale sau analgezice
• B durerea are caracter discontinuu, cu posibilitatea de localizare
• C testele de vitalitate sunt reduse
• D sensibilitatea la curentul electric este crescuta
• E exereza dentinei ramolite este dificila, datorita hipersensibilitatii

6. In pulpita cronica deschisa ulceroasa, diagnosticul diferential se face cu:

• A pulpita acuta seroasa coronara (partiala)
• B gangrena pulpara
• C pulpita cronica inchisa propriu-zisa
• D polipul gingival
• E pulpita cronica inchisa hiperplazica

7. Cuspizii de sprijin:

• A sunt cei linguali ai premolarilor si molarilor inferiori
• B mentin dimensiunea verticala de ocluzie
• C sunt cei vestibulari ai premolarilor si molarilor superiori
• D se numesc si cuspizi de echilibru
• E prin versantii de ghidaj, conduc mandibula in miscari de lateralitate

8. Care dintre urmatoarele planuri de referinta este utilizat de catre articulator?

• A planul de la Frankfurt
• B planul lui Camper
• C planul bazal mandibular
• D planul lui Simon
• E planul bispinal

9. In conceptia “freedom in centric”:

• A deglutitia se efectueaza in relatie centrica
• B deglutitia se efectueaza in intercuspidare maxima
• C in lateralitate protectia este canina
• D raportul ocluzal este tripodic
• E ocluzia este restrictiva

10. Crosetul Ackers:

• A se aplica pe dinti cu retentivitati favorabile meziale si distale
• B este un croset divizat
• C se aplica pe premolari si molari cu retentivitati vestibulare si orale favorabile
• D are o portiune rigida a bratului elastic situata subecuatorial
• E are doua brate elastice

11. In cadrul examinarii in edentatia partiala redusa, valoarea Periotest:

• A caracterizeaza starea de sanatate a parodontiului
• B nu este corelata mobilitatii dentare
• C constituie rezultatul unei masuratori a mobilitatii
• D utilizeaza timpul de contact masurat in milisecunde
• E nu se exprima numeric

12. Conform principiului ergonomic, in organizarea cabinetului stomatologic, zona II contine:

• A campul operator prezentat de cavitatea orala
• B scaunul asistentei, cu masa de instrumente
• C dulapuri cu materiale utilizate in interventii neprevazute
• D chiuveta pentru asistenta
• E dulapul in care se stocheaza materiale si instrumente necesare activitatii cabinetului

13. Prepararea atipica de cavitati ocluzoproximale pentru inlay prin tehnica “slice-lock”:

• A consta in realizarea unei retentii verticale in T, in peretele axial
• B se indica la premolari
• C consta in realizarea a cate unui sant la nivelul unghiurilor vestibulo-axial si linguo-axial
• D poarta denumirea si de “sectiune in felie”
• E este recomandata ca o metoda de bizotare

14. Dispozitivul radicular care creeaza cel mai mare stres este:

• A conic autoinfiletat
• B striat cu pereti paraleli
• C neted cu pereti convergenti
• D cel insurubat cu pereti paraleli
• E cel striat cu pereti convergenti

15. Intermediarii la distanta de creasta (suspendati):

• A se indica in zonele unde estetica este principalul obiectiv
• B necesita un spatiu protetic de minim 6 mm
• C necesita in sens mezio-distal un spatiu suficient de 5 mm
• D are indicatie majora in zona frontala mandibulara
• E are indicatie majora in zona laterala maxilara

16. Polieterii:

• A au stabilitate dimensionala excelenta in timp
• B in procesul de fabricatie li se adauga sulfactanti
• C sunt materiale hidrofobe
• D nu determina reactii adverse si alergii
• E au ca particularitate de prezentare raportul de 1:1 intre baza si catalizator

17. Care dintre urmatoarele metode de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie este antropometrica, fara repere preextractionale?

• A Swenson
• B Wright
• C compasul de aur Appenrodt
• D Wild
• E Robinson

18. Crosetul cervico-ocluzal bidentar:

• A Se recomanda cand pe arcada sunt prezenti doi dinti vecini molari
• B se utilizeaza cand pe arcada sunt prezenti doi dinti vecini premolari
• C asigura un sprijin foarte eficient
• D este indicat pe molarii mezializati
• E utilizeaza sarma rotunda sau semirotunda de 0,2 mm

19. Care dintre urmatoarele crosete turnate nu sigura retentia:

• A divizat in T
• B divizat in R
• C divizat in I
• D unibar
• E inelar

20. Amprenta preliminara in edentatia toatala sa rezolve integral problemele de:

• A sprijin
• B stabilitate
• C mentinere
• D fonatie
• E fizionomie

21. Placuta lui Fox se utilizeaza pentru determinarea:

• A dimensiunii verticale de ocluzie
• B dimensiunii verticele de repaus
• C orientarii planului de ocluzie
• D nicelului planului de ocluzie
• E relatiei centrice

22. Care dintre urmatoarele teorii etiopatogenice ale stomatopatiilor protetice esre corelata existentei protezei din acrilat:

• A mecano-traumatica
• B bacteriotoxica
• C chimicotoxica
• D alergica
• E fragilitatii capilare

23. Cel mai frecvent incluzia dentara se intalneste la:

• A dintii temporari supranumerari
• B molarii temporari superiori
• C dintii permanenti
• D incisivii supranumelari permanenti
• E dintii supranumerari permananti

24. Incluzia dentara se intalneste cel mai frecvent, in proportie de 50%, la:

• A incisivii centrali inferiori
• B premolarii II inferiori
• C molarii de minte
• D incisivii centrali superiori
• E canini

25. Caninul inclus poate fi cel mai frecvent in:

• A in pozitie vestibulara
• B in transpozitie cu primul premolar
• C in transpozitie completa cu incisivul lateral
• D in pozitie palatinala
• E in transpozitie incompleta cu incisivul lateral

26. Deficitul de spatiul care favorizeaza incluzia dentara poate fi produs prin:

• A dezvoltarea insuficienta a maxilarelor in plan vertical
• B neconcordanta intre dimensiunea mare a suportului osos si mica a dintilor de pe arcada
• C macrodontie relativa
• D microdontie
• E incisiva laterali nanici

27. Hematomul dupa anestezia locoregionala:

• A apare frecvent dupa anestezia in botla palatina
• B zona cu hematom trebuie expusa imediat la caldura
• C apare mai frecvent dupa anestezia la tuberozitate
• D se resoarbe in 2-3 zile
• E nu se recomanda administrarea de antibiotice

28. Simptomatologia alveolitei uscate incrimineaza:

• A durere imediat postextractional
• B prezenta adenitei
• C prezenta semnelor clinice generale de infectie sistemica
• D prezenta unui cheag voluminos in alveola
• E dureri intense ce apar la 2-3 zile postextractional

29. Complicatiile dupa odontectomia molarului de minte inferior pot fi:

• A hemoragia postextractionala
• B fractura radacinilor molarului de minte
• C luxatia mandibulei
• D fractura mandibulei
• E deschiderea canalului mandibular

30. Complicatiile portopertorii imediate ale rezectiei apicale sunt:

• A necroza osului prin frezaj intempestiv, fara racire
• B tulburarile de sinsibilitate (hipo si/sau parestezii)
• C hemoragie postoperatorie
• D tulburari de vindecare
• E mobilitate excesiva a dintelui din cauza compromiterii implantarii

31. Abcesul:

• A este o colectie supurata difuza
• B starea generala este marcata de sindromul toxicoseptic
• C la palpare se percep crepitatii
• D este o colectie supurata limitata
• E se poate remite spontan

32. Ranula sublinguala:

• A este localizata median in planseul bucal
• B are o coloratie tipic albastruie
• C la palpare are o consistenta dura
• D este dureroasa
• E adera la corticala linguala a mandibulei

33. Papilomul:

• A este o proliferare tumorala maligna
• B suprafata formatiunii tumorale este neteda
• C are dimensiuni mari de peste 2 cm
• D apare doar la varstnici
• E prezinta o crestere exofitica, verucoasa sau conopidiforma

34. Tumora odontogenica calcificata (Pindborg):

• A afecteaza in special copiii
• B localizarea mai frecventa este la maxilar
• C radiologic prezinta o radiotransparenta uni sau multioculara
• D nu se asociaza unui dinte inclus
• E are o crestere rapida, dureroasa

35. In osteomielita supurata acuta a mandibulei:

• A tumefactia si semnul Vincent se remit dupa fistulizare
• B semnele radiologice apar de la inceputul instalarii bolii
• C la explorarea traiectelor fistuloase se deceleaza os moale, osteitic
• D la examenul local nu se constata modificari ale mucoaselor si tegumentelor
• E starea generala nu este afectata

36. Reincluzia dentara se intalneste cel mai frecvent:

• A la incisivul central inferior permanent
• B la molarul I temporar superior
• C la molarul de 6 ani inferior
• D la molarul de 12 ani superior
• E la molarul II temporar inferior

37. Reincluzia dentara este o anomalie:

• A stabila, ea se opreste spontan
• B nu depinde de potentialul de crestere individuala
• C nu depinde de momentul instalarii
• D instalata precoce are o evolutie foarte lenta
• E instalata precoce, are consecinte mai grave, comparativ cu una instalata tardiv

38. Ectopia dentara este cel mai frecvent intalnita la:

• A caninul inferior
• B premolarii II inferiori
• C premolarii superiori
• D caninul superior
• E la molarii de minte

39. Triunghiul Tweed este format din:

• A planul mandibular, axa Y si axa incisivului inferior
• B planul Frankfurt, planul mandibular si axa incisivului superior
• C planul de la Frankfurt, axa y si axa incisivului inferior
• D planul mandibular, planul de la Frankfurt si axa incisivului inferior
• E planul mandibular, axa Y si axa incisivului superior

40. Inaltimea posterioara a fetei este analizata prin:

• A axa Y
• B unghiul de conicitate N-Pg-M
• C dreapta N-Ba
• D unghiul Z
• E planul N-Pg

Magazin Online – Aparatura Stomatologie

41. Planul bazal mandibular este reprezentat de:

• A dreapta dintre S-Gn
• B tangenta la marginea inferioara a unghiului mandibular si Gn
• C axa Go-Pg
• D distanta Ao-Bo
• E distanta NSa-Gn

42. Unghiul Z introdus de Merrifield este format din:

• A tangenta la Pg cutanat si aripa nazala
• B tangenta la Gn si buca cea mai proeminenta
• C tangenta la Pg cutanat si buza cea mai proemineta
• D tangenta dintre Gn si aripa nasului
• E planul de la Frankfurt cu stomion

43. In primele doua luni de viata intrauterina, cresterea diferentiata a celor doua maxilare determina:

• A prognatie mandibulara embrionara
• B retrognatie mandibulara
• C retrognatie maxilara
• D formarea boltii palatine
• E separarea cavitatii bucale de cea nazala

44. Cea mai frecventa forma histopatologica a tumorilor maligne orale este:

• A carcinomul mucoepidermoid
• B carcinomul spinocelular
• C carcinomul adenoid chistic
• D melanomul mucoasei orale
• E adenocarcinomul

45. In malocluzia de clasa a III-a apar spasme musculare. Cel mai frecvent se spasticizeaza :

• A muschiul temporal
• B muschiul pterigoidian lateral (extern)
• C muschiul maseter
• D muschiul buccinator
• E muschiul mentalis

46. Diastema primara (adevarata) este cauzata de:

• A dezvoltarea exagereata a frenului buzei superioare:
• B anodontia incisivului lateral superior
• C meziodens
• D ectopia de canin superior
• E macrodontia

47. Dintele cel mai frecvent interesat in transpozitie este:

• A incisivul lateral superior
• B premolarul I inferior
• C premolarul II inferior
• D incisivul central inferior
• E caninul superior

48. In compresia de maxilar, arcada dentoalveolara poate avea urmatoarele forme:

• A forma de omega cu compresie la nivel premolar
• B forma de omega cu compresie la nivel canin
• C forma de omega cu compresie la nivel incisivo-canin
• D forma de U cu compresie la nivel premolar
• E forma de trapez cu compresie frecvent intalnita la arcada maxilara

49. In cazul cavitatilor profunde cu dentina de aspect normal, materialul recomandat pentru coafajul indirect este:

• A cimentul Fouco, datorita proprietatilor antiseptice
• B eugenolatul de zinc, cu rol de baza intermediara si propriu-zisa
• C hidroxidul de calciu, cu baza propriu-zisa
• D cimentul cu ionomeri de sticla
• E cimentul policarboxilat de zinc, ca baza intermediara

50. Cimentul policarboxilat de zinc:

• A are contractie de priza redusa (inferioara cimentului fosfat de zinc)
• B este insolubil sub actiunea lichidelor de infiltratie marginala
• C biocompatibilitatea sa pulpara este inferioara altor cimenturi acide
• D are actiune antibacteriana importanta
• E asigura o buna protectie chimica, datorita porozitatii reduse

Complement multiplu

51. Numita si rasina Bowen, rasina bis-GMA folosita ca sigilant este:

• A un monomer metacrilic
• B un monomer uretanic
• C o molecula hibrid mare, care seamana cu o rasina epoxidica
• D un material fluid
• E un lichid vascos

52. Avantajele folosirii laserului in priza sigilantilor fotopolimerizabili sunt:

• A reducerea timpului de priza
• B scaderea cantitatii de rasina ramasa nepolimerizata
• C cresterea rezistentei la intindere
• D scaderea rezistentei a legare
• E cresterea rezistentei la factorii cariogeni

53. Anameloplastia ofera urmatoarele avantaje:

• A creste rezistenta la uzura a materialului, deoarece ii permite aplicarea intr-un strat mai subtire
• B asigura o adaptare mai buna la smalt
• C permite patrunderea mai profunda a materialului
• D creste rezistenta la uzura a materialului, deoarece ii permite aplicarea intr-un strat mai gros
• E efect carioprotector sporit

54. Manifestarile faciale in malocluzia clasa a III-a se caracterizeaza prin:

• A buza superioara infundata, in raport cu cea inferioara
• B unghiul format prin tangenta dusa la nivelul gurii, mai mare de 10 grade
• C unghiul format prin tangenta dusa la nivelul gurii, mai mic de 10 grade
• D profil concav, prin deplasarea punctului NSa inapoia planului Dreyfuss
• E profil concav, prin deplasarea punctului NSa inaintea planului Dreyfuss

55. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

• A analiza pozitiei incisivului superior se face masurand distanta de la I la planul A-Pg
• B distanta de la I la planul A-Pg, in mod normal, este de la -2 mm la +8 mm
• C distanta de la I la planul A-Pg, in mod normal, este de la -4 mm la -2 mm
• D pentru valori mai mici ale distantei I la planul A-Pg este inregistrata retrodontie superioara
• E pentru valori mai mici ale distantei I la planul A-Pg este inregistrata prodentie superioara

56. In pulpita cronica inchisa propriu-zisa, evolutia se poate face spre:

• A gangrena pulpara
• B necroza pulpara
• C pulpita acuta seroasa partiala
• D fracturi ale dintelui
• E pulpita cronica deschisa ulceroasa

57. Urmatorii factori generali pot fi incriminati in producerea anodontiilor:

• A traumatisme intrauterine
• B actul nasterii cu eventualele traumatisme
• C factori teratogeni
• D bolile constitutionale
• E necoza intinsa a maxilarelor

58. Urmatorii factori locali sunt posibili cauzatori de anodontii:

• A deficientele nutritionale ale mamei in timpul sarcinii
• B tumori ale maxilarelor copilului
• C bolile infecto-contagioase ale mamei in primele trei luni de sarcina
• D iradierile loco-regionale in primii ani de viata ai copilului
• E osteomielita acuta si subacuta a maxilarelor copilului in timpul formarii dintilor

59. Anodontia simetrica a incisivului lateral superior poate fi:

• A cu incisivul lateral superior omolog permanent nenic
• B cu persistenta corespondentului temporar
• C fara persistenta corespondentului temporar
• D cu spatiul inchis prin migrari dentare
• E cu spatiul pastrat

60. In anodontiile intinse trebuie sa se realizeze urmatoarele obiective:

• A stimularea dezvoltarii si eruptiei dintilor in sectoarele in care nu exista muguri
• B stimularea dezvoltarii maxilarelor
• C stabilirea unor rapoarte normale intre cele doua maxilare
• D asigurarea functiilor esentiale ale aparatului dentomaxilar
• E dirijarea eruptiei dentare si asigurarea paralelismului dintilor existenti

61. Obiectivele protezarii in anodontiile totale la copii sunt:

• A aplicarea unor proteze fixe in jurul partilor libere ale maxilarelor copilului
• B stimularea dezvoltarii osoase
• C schimbarea periodica a protezelor, la 4-5 ani
• D obtinerea unei dimensiuni verticale optime a etajului inferior
• E obtinerea unui profil care sa imbunatateasca aspectul fizionomic

62. Parodontita apicala acuta hiperemica (abortiva) poate evolua deseori spre:

• A parodontita cronica fibroasa
• B parodontita apicala purulenta
• C parodontita apicala seroasa
• D granulom simplu conjunctiv
• E granulom epitelial

63. In parodontita apicala acuta purulenta (circumscrisa) apare urmatoarea simtomatologie subiectiva:

• A durere spontana, intensa, cu caracter pulsatil
• B in stadiul submucos, intensitatea durerii este mai mare
• C in stadiul subperiostal, mucoasa apare deformata, pe o suprafata mai mare decat cea care corespunde apexului dintelui respectiv
• D in faza subperiostala, atingerea dintelui este intolerabila
• E mucoasa ce acopera procesul alveolar este rosie, intens colorata, usor tumefiata

64. Simptomatologia parodontitei apicale cronice fibroase se caracterizeaza prin:

• A examen radiologic neconcludent
• B existenta durerii cu caracter nevralgiform
• C peste 60 % din cazuri sunt simptomatice
• D teste de vitalitate negative
• E percutie verticala negativa

65. In granulomul simplu conjunctiv:

• A la examenul obiectiv se constata prezenta unui proces catios ce intereseaza camera pulpara
• B evolutia se poate face spre parodontita apicala cronica fibroasa
• C la examenul obiectiv, uneori se pot intalni fistule sau cicatrici
• D cel mai concludent pentru diagnostic este examenul bacteriologic
• E la examenul obiectiv se constata cazuri in care coroana nu prezinta nici o leziune

66. Diagnosticul diferential al granulomului chistic se face cu:

• A granulomul epitelial
• B granulomul simplu conjunctiv
• C osteomielita
• D actinomicoza
• E adenopatiile supurate

67. Articaina este contraindicata la:

• A copiii peste 4 ani
• B pacientii cu deficit de colinesteraza plasmatica
• C pacientii epileptici cu tratament
• D pacientii cu bronhospasm in antecedente
• E pacienti cu porfirie acuta recurenta

68. Teritoriul de inervatie al nervului lingual este:

• A mucoasa hemiplanseului bucal
• B regiunea presulcala a hemilimbii de partea anesteziata
• C versantul vestibular al crestei alveolare
• D versantul lingual al crestei alveolare de la molari la incisivul central
• E zona mentonului

69. Manifestarile clinice ale alergiei la anestezice locale sunt:

• A bradicardie
• B prurit
• C dispnee cu wheezing
• D angioedem
• E hipertensiune arteriala

70. Factorii lacali implicati in hemoragiile postextractionale sunt:

• A persitenta tesutului de granulatie in alveola
• B vasculopatiile
• C fractura procesului elveolar
• D hipertensiunea arteriala
• E lezarea unor vase

71. Alveolotomia cu rezectie marginala a tablei vestibulare este indicata in:

• A resturi radiculare mici, situate pround
• B anchiloze dento-alveolare pe toata lungimea radacinii
• C radacini deformate in regiunea apicala (hipercementoza)
• D dinti cu parodontopatie marginala cronica profunda
• E dinti temporari

72. Infectia sacului pericoronar al molarului inclus se poate face:

• A de la o gangrena complicata a dintilor vecini
• B de la un focar de osteomielita
• C pe cale limfatica
• D de la o punga parodontala de vecinatate
• E printr-un traumatism care nu deschide sacul pericoronar

73. Complicatiile tumorale asociate incluziei molarului 3 inferior pot provoca:

• A supuratii ale spatiilor fasciale si fistule prin infectarea chisturilor
• B fracturi de unghi mandibular (in os patologic)
• C paralizii faciale
• D ulcerarea tumorii prin traumatisme produse de dintii antagonisti
• E contracturi musculare ale muschilor fetei

74. Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale sunt:

• A corticala vestibulara groasa
• B fractura radiculara verticala
• C vecinatatea unor formatiuni anatomice importante
• D parodopatie marginala cronica (dinti cu implantare compromisa)
• E raport nefavorabil coroana-radacina

75. Extractia aveoloplastica:

• A permite derentivizarea corticalei vestibulare in aceeasi etapa cu extractia
• B nu modifica inaltimea crestei alveolare
• C nu conserva periostul
• D nu conserva vascularizatia locala
• E reduce atrofia postextractionala

76. Alveoloplastia crestelor alveolare edentate:

• A are ca scop remodelarea suportului osos in vederea protezarii mobile
• B este indicata in creste alveolare ascutite
• C nu este indicata in proces alveolar edentat neregulat (cu exostoze)
• D nu reduce inaltimea sau latimea crestei alveolare
• E diagnosticul si indicatia chirurgicala nu se bazeaza pe examenul radiologic

77. Hiperplazia de proteza:

• A dupa interventia chirurgicala se aplica proteza veche, cu marginile corectate
• B apare prin traumatizarea cronica a fundului de sac de catre lucrari protetice mobile incorect adaptate marginal
• C in leziunile cronice, tratamentul este conservator
• D electroincizia se realizeaza pana la nivelul periostului
• E examenul histopatologic al piesei operatorii este obligatoriu

78. Durerea in sinuzita maxilara acuta odontogena este:

• A unilaterala
• B bilaterala
• C localizata la nivelul etajului mijlociu al fetei
• D nu iradiaza
• E e exacerbata de pozitia decliva a capului

79. Sinuzita acuta rinogena:

• A debuteaza dupa o rinita acuta
• B de obicei e bilaterala
• C are intotdeauna cauza odontogena
• D poate aparea in cadrul unei stari gripale
• E nu reprezinta rinoree

80. Sinuzita maxilara de cauza dentara:

• A poate produce osteita peretilor sinusali
• B se poate complica cu propagarea infectiei la celelalte sinusuri
• C gradul de afectare al mucoasei sinusale se apreciaza corect doar prin metode imagistice (radiografii, CT, RMN)
• D frecvent poate determina faringite si laringite
• E se poate complica cu aparitia unor supuratii ale regiunilor invecinate (abcesul orbitei, abcesul genian)

81. Vindecarea osoasa primara a fracturilor:

• A apara cand avem o reducere anatomica precisa
• B apare in absenta mobilitatii fragmentelor
• C este un proces de vindecare cu formare de calus fibros extern
• D prezinta faza de resorbtie modelanta
• E se obtine in contextul unei osteosinteze rigide cu placute si suruburi

82. Simptomatologia fracturilor anterioare de os malar, cu deplasare cuprinde:

• A exoftalmie (datorata hematomului retrobulbar)
• B infundarea reliefului osos al arcadei temporozigomatice
• C tulburari de sensibilitate pe teritoriul nervului infraorbital
• D echimoza palpebrala in manoclu
• E oral-nu se percepe treapta la nivelul crestei zigomatico-alveolare

83. Sinele linguale:

• A sunt indicate pentru imobilizarea fracturilor de proces alveolar, daca dintii situati pe fragmentul osos nu prezinta mobilitate
• B au dezavantajul ca necesita o etapa de laborator
• C nu determina iritatie gingivala
• D sunt usor de igienizat
• E sunt folosite numai in dentitia temporara

84. Diagnosticul diferential al ranulei sublinguale se poate face cu:

• A dilatatiile chistice ale canalului Wharton
• B chistul dermoid
• C chistul brahial suprainfectat
• D hemangioame, limfangioame ale planseului bucal
• E tumori genigne sau maligne ale glandelor sublinguale

85. Granulomul piogen (botriomicom):

• A este o masa pseudotumorala pediculata sau sesila
• B la palpare are consistenta dura
• C este o leziune dureroasa
• D sangereaza la cel mai mic traumatism
• E are culoare roz-rosie

86. Diagnosticul diferential al granulomului periferic cu celule gigante se face cu:

• A granulom piogen gingival
• B tumori maligne ale crestei alveolare
• C ranula
• D forme de debut ale tumorilor maligne
• E chistul dermoid

87. Diagnosticul diferential al papilomului oral se face cu:

• A granulomul piogen
• B fibromul mucoasei orale
• C ranula
• D forme de debut ale tumorilor maligne
• E chistul dermoid

88. Incluzia poate fi produsa de caracteristicile particulare ale dintelui, cum sunt:

• A formarea mugurelui dentar prea profund in teritoriul oaselor maxilare
• B angulatii corono-radiculare
• C dinti nanici
• D coroane globuloase
• E pozitia transversala a dintelui

89. In functie de directia axului dintelui inclus, Winter clasifica incluziile in:

• A verticala
• B orizontala-oblica
• C orizontala
• D vertical-meziala
• E dinti anastofici

90. La examenul clinic, urmatoarele tulburari pot sugera prezenta unui dinte inclus:

• A deplasari, prin inclinare spre bresa, a dintilor vecini
• B reducerea spatiului pe arcada sau chiar inchiderea completa a acestuia
• C prezenta unor depresiuni vestibulare sau orale de consistenta moale, care ar putea fi sediul dintelui inclus
• D prezenta unor fistule cronice, cu raspuns bun terapeutic
• E torsionari si mortificari ale dintilor vecini

91. Milicescu precizeaza despre reincluzia dentara la populatia tarii noastre urmatoarele:

• A este depistata mai ales in dentitia permanenta, la maxilar
• B este mai frecventa la sexul masculin
• C apare in dentitia permanenta, mai frecvent la mandibula
• D este mai frecventa la sexu feminin
• E apare in dentitia temporala, mai frecvent la mandibula

92. Ipotezele etiopatogenice ale reincluziei sunt:

• A teoria tulburarilor proceselor evolutive ale dintilor
• B teoria tulburarilor metabolismului general
• C teoria anchilotica
• D teoria opririi in dezvoltare osoasa sagitala
• E teoria mecanica

93. In sindromul de inocluzie verticala apar tupburari ale ATM caracterizate prin:

• A frecventa mult mai mica decat in toate celelalte anomalii
• B crepitatii
• C cracmente
• D instalarea tulbularilor ATM este tardiva
• E instalarea tulbularilor ATM este precoce

94. Caracteristicile cimenturilor glassionomer fotopolimerizabile utilizate in sigilare sunt:

• A timp de priza mai redus
• B timp de priza rapid
• C adaptarea marginala deficitara
• D adaptarea marginala buna
• E manevrarea usoara

95. Simonescu recomanda ca perioade potrivite pentru sigilare varsta de:

• A 2-3 ani pentru molari temporari
• B 3-4 ani pentru molarii temporari
• C 4-5 ani pentru molarii temporari
• D 6-7 ani pentru molarii primi permanenti
• E 11-13 ani pentru molarii 2 permanenti si premolari

96. In rotatia de tip anterior, pe ortopantomograma se remarca:

• A unghi mandibular sters
• B condil inalt cu dezvoltare preponderent anterioara
• C curbura preangulara stearsa
• D ramura ascendenta scurta
• E canal dentar angulat

97. Eruptia molarului 2 permanent contribuie la:

• A prima inaltare de ocluzie
• B a doua inaltare de ocluzie pentru ocluzia permanenta (dupa Schwartz)
• C a treia inaltare de ocluzie
• D inchiderea spatiilor existente cu constituirea punctelor de contact
• E finalizarea fenomenelor dezvoltarii dentitiei (in absenta molarului 3 )

98. Caria aproximala in zona de sprijin determina:

• A dificultati in eruptia incisivilor centrali inferiori
• B scurtarea arcadei
• C pierderea spatiului de rezerva
• D dificultati in eruptia caninului si premolarului secund
• E dificultati in eruptia molarului 2 permanent

99. Analiza spatiului total Tweed-Merrifield urmareste:

• A stabilirea limitelor matricei functionale
• B analiza arcadei inferioare
• C analiza ambelor arcade
• D analiza arcadei inferioare in doua zone
• E impartirea arcadei inferioare in doua zone

100. Alimentarea artificiala a sugarului are cateva inconveniente:

• A reducerea secretiei salivare
• B cresterea secretiei salivare
• C aerofagie
• D absenta stimulilor functionali de propulsie ai mandibulei
• E cresterea travaliului muscular

101. Tulburarile masticatorii ca factor predispozant in producerea anomaliilor dento-maxilare intervin prin:

• A dezvoltarea insuficienta a oaselor maxilare
• B migrari dentare cu aparitia blocajelor
• C malpozitii dentare la distanta (actiune diagonotransversala)
• D reducerea diametrului bizigomatic
• E modificarea planului de la Frankfurt

102. Permanentizarea timpului de deglutitie infantila se datoreaza:

• A imaturitatii neuromusculare
• B unor tulburari rino-faringiene
• C scuturilor linguale de deconditionare
• D suprapozitiei grupului incisiv superior
• E suprapozitiei grupului incisiv inferior

103. Mecanismele prin care respiratia orala intervine in dezvoltarea aparatului dento-maxilar sunt:

• A aerul inspirat pe gura are actiune directa asupra boltii palatine, cu producerea palatului inalt
• B presiunea din sinusul maxilar creste
• C apar modificari in comportamentul complexului hioidian
• D apare o deplasare a incisivilor superiori in retrodentie
• E apare o deplasare a incisivilor superiori in prodentie

104. Dupa clasificarea Scolii Germane, Sindromul cu compresie de maxilar cuprinde urmatoarele forme:

• A protruzie cu spatiere
• B protruzie fara spatiere
• C retruzie fara spatiere
• D retruzie cu spatiere
• E cu inghesuire

105. Reactiile tardive bazale, ca forme de manifestare a stomatopatiilor se manifesta prin:

• A ulceratii de decubit
• B hiperplazii si hipertrofii
• C ulceratii tardive
• D eroziuni la insertia protezei
• E eroziuni in situ

106. Caracteristicile care diferentiaza leziunile tardive marginale, ca forme ale stomatopatiilor, de leziunile maligne sunt:

• A absenta mirosului fetid
• B absenta diskeratozei
• C localizare la orice nivel
• D consistenta dura, margini indurate
• E adenopatie constanta, dura

107. Amprenta fonetica integrala prin tehnica Devin:

• A utilizeaza portamprente individuale acrilice, cu borduri de ocluzie
• B se recomanda pentru captusirea unor proteze instabile
• C se efectueaza intai la campul maxilar si apoi la cel mandibular
• D presupune intai realizarea protezei inferioare
• E utilizeaza ca material copolimerul acrilic rezilient

108. Captusirea protezei partiale acrilice cu materiale rigide este contraindicata cand:

• A dintii laterali sunt montati in afara crestei
• B dimensiunea verticala de ocluzie este supraevaluata
• C proteza este subextinsa
• D exista un torus proeminent
• E dintii restanti prezinta inflamatie parodontala avansata si mobilitate

109. Corectarea relatiilor ocluzale la inserarea protezelor totale se face tinand cont de faptul ca:

• A in montarea laterala normala, cuspizii de ordin I sunt cei vestibulari superiori
• B in montarea laterala normala, cuspizii de ordinul I sunt cei palatinali superiori
• C in montarea laterala inversa, cuspizii de ordinul I sunt cei linguali inferiori
• D in montarea laterala inversa, cuspizii de ordinul I sunt cei vestibulari inferiori
• E in tehnica Gysi, intre dintii frontali superiori si inferiori trebuie sa existe contacte

110. La controlul fonetic intraoral al machetelor protezelor totale, cand fonema D se aude ca T:

• A dintii superiori sunt vestibularizati
• B baza este prea groasa in zona rugilor
• C frontalii superiori sunt oralizati
• D frontalii inferiori sunt lingualizati
• E baza machetei este prea groasa posterior

111. Tehnicile de amprenta cu model corectat (sectionat):

• A se utilizeaza in edentatii frontale
• B se adreseaza edentatiilor terminale
• C utilizeaza o portamprenta decupata vestibular
• D utilizeaza o portamprenta decupata dentar
• E se realizeaza sub presiune functionala ocluzala sau prin presiune digitala

112. Mezializarea protezelor scheletate se contracareaza prin:

• A aplatizarea curbei sagitale de ocluzie
• B accentuarea curbei sagitale de ocluzie
• C inversarea curbei sagitale de ocluzie
• D realizarea contactului bazei protezei cu fata disto-orala a dintilor restanti
• E utilizarea crosetului continuu

113. Bascularea prin infundare a protezei scheletate este diminuata prin:

• A amprente de compresiune
• B sei terminale extinse la maxim
• C conectori principali maxilari cu latime echivalenta intinderii edentatiei
• D folierea modelului
• E montarea dintilor artificiali pe mijlocul crestei

114. Crosetul Ney, numarul 3:

• A deriva din crosetul in T al lui Roach
• B este monoactiv
• C are doua brate elastice din sarma
• D se utilizeaza pe dinti cu linia ghid inalta
• E prezinta o buna incercuire

115. Crosetul RPI al lui Kroll:

• A are ca scop evitarea torsiunii distale prin basculare a dintelui pe care se aplica
• B are pintenul in foseta distala
• C are pintenul in foseta meziala
• D prezinta un conector secundar proximal
• E are bratul retentiv divizat in I

116. Crosetul cervico-alveolar deschis edental:

• A se recomanda in edentatii terminale
• B are rol antibasculant
• C prezinta un sprijin eficient
• D are o retentie buna
• E are o incercuire buna

117. Crosetul din sarma cu trei brate:

• A este denumit si croset in bucla
• B asigura incercuire
• C asigura retentie
• D asigura sprijin
• E are rol antibasculant

118. Crosetul equi-poise:

• A se utilizeaza in edentatii terminale pe dinti frontali
• B se utilizeaza in edentatii de clasa a III-a pe dinti vizibili
• C se utilizeaza in edentatii de clasa a IV-a pe dintii vizibili
• D prezinta un pinten liber situat intr-o incrustatie ocluzoproximala
• E prezinta un pinten liber situat intr-un lacas pe fata ocluzala a dintelui

119. Caracteristicile scheletului metalic al coroanelor metalo-ceramice:

• A sunt necesare macroretentii pentru masa ceramica
• B macroretentiile sunt contraindicate
• C trecerea de la metal la materialul careamic sa fie in unghiuri rotunjite
• D grosimea capei metalice sa fie de 1 mm
• E grosimea capei metalice sa fie de maxim 0,3 mm

120. Reducerea marginii incizale in cadrul fatetarii indirecte, conform modelului cu inclinare (“bevel”):

• A pastreaza smaltul natural la nivelul marginii incizale
• B determina reducerea marginii incizale
• C ofera un control bun al esteticii incizale
• D supune marginea fortelor directe de forfecare
• E este cea mai conservativa metoda de preparare

121. Intermediarii ovoidali ai puntii dentare:

• A se utilizeaza in zonele unde estetica este principalul ociectiv
• B se igienizeaza cu greutate
• C se adapteaza bine la creste inguste
• D se adapteaza bine la creste late
• E imita aproape perfect aspectul dintilor naturali

122. In cadrul amprentarii pentru punti dentare, efectul de franare:

• A se refera la forta care se opune separarii materialului de suprafetele amprentate
• B nu depinde de numarul dintilor preparati
• C depinde de compresiunea exercitata la insertie
• D nu depinde de geometria preparatiilor
• E depinde de duritatea si proprietatile elastice ale materialului de amprentare

123. Reproducerea detaliilor si dimensiunilor tesuturilor dure si moi ale campului protetic, la amprentarea pentru punti:

• A trebuie sa aiba o exactitate sub 20 micrometri
• B la nivelul preparatiilor dentare trebuie sa existe o precizie de cel putin 25 micrometri
• C la nivelul tesuturilor moi peridentare trebuie sa fie o precizie de minimum 50 micrometri
• D nu este influentata de mobilitatea fiziologica a dintilor vecini
• E depinde de modul de aplicare a materialului de amprenta

124. Tehnica Pedro Saizar de amprentare in edentatia totala, utilizeaza ca materiale:

• A alginatele
• B materialele elastice pe baza de cauciuc
• C stent
• D materiale bucoplastice
• E pasta ZOE

125. Bara linguala:

• A se plaseaza in contact strans cu planseul bucal
• B se distanteaza de parodontiul marginal cu 0,5-1 mm
• C are latimea de 4-5 mm
• D se plaseaza la 0,5 mm de versantul lingual, cand acesta este vertical
• E se plaseaza la 1-1,5 mm de versantul lingual, cand acesta este oblic

126. Placuta dento-mucozala linguala:

• A se utilizeaza cand versantul oral al crestei este inalt
• B se utilizeaza cand versantul oral al crestei are inaltime redusa
• C se plaseaza pe dinti fara afectarea parodontala
• D se sprijina pe prag supracingular
• E fata dento-alveolara a acesteia trebuie lustruita perfect

127. Bascularea prin desprindere a extremitatilor distale a seilor:

• A este favorizata de atrofia crestei alveolare
• B este favorizata de alimente adezive
• C este contracarata de elementele contrabasculante plasate in vecinatatea axei de basculare
• D este contracarata de elementele contrabasculante plasate cat mai departe de axa de basculare
• E apare in situatia parafunctiilor (bruxism)

128. Gipsul, ca material de amprentare:

• A se indica la amprentarea campurilor protetice dure
• B se indica la amprentarea campurilor protetice moi
• C produce distorsionarea minima a tesuturilor
• D nu poate reda cu acuratete detaliile
• E absoarbe secretiile palatinale in timpul prizei

129. La controlul intraoral al protezei totale mandibulare, prin aplicarea testelor de succiune ale lui Herbst:

• A tractiunea pe fata linguala a incisivilor centrali controleaza inchiderea la nivelul zonei linguale centrale
• B tractiunea pe fata linguala a incisivilor centrali controleaza inchiderea la nivelul tuberculilor piriformi
• C tractiunea vestibo-orala pe fata vestibulara a incisivilor controleaza inchiderea in zona linguala centrala
• D tractiunea vestibo-orala pe fata vestibulara a incisivilor controleaza inchiderea in zona vestibulara frontala
• E tractiunea in sens vertical cu o sonda apreciaza inchiderea totala

130. Profilul de emergenta:

• A cel convex reprezinta conturul axiogingival normal al dintelui natural
• B cel drept reprezinta conturul axiogingival normal al dintelui natural
• C cel drept in treimea gingivala faciliteaza accesul mijloacelor de igienizare
• E unghiul format de acesta cu axul lung al dintelui va fi de +15 grade

131. Creasta gingivala balanta:

• A este o reactie imediata marginala
• B este o forma de hiperplazie epitelio-conjunctiva
• C apare consecutiv actiunii iritative prelungite a protezelor totale instabile
• D este caracterizata anatomo-patologic de modificarile care apar si la nivelul componentei osoase
• E nu este insotita de modificari la nivelul componentei osoase

132. Cauzele bascularii transversale ale protezei totale pot fi:

• A montarea dintilor laterali in afara crestei
• B creste edentate de inaltime prea mare
• C rezilienta mica a mucoasei
• D atrofii accentuate ale osului
• E dispunerea arcadelor artificiale in afara culoarului neutral de echilibru muscular

133. La controlul extraoral al bazelor din ceara a machetelor protezelor se urmareste:

• A sa acopere in totalitate tuberculii piriformi
• B sa acopere numai 2/3 anterioare a tuberculilor piriformi
• C versantele vestibulare sa fie modelate concav
• D versantele vestibulare sa fie modelate convex
• E versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat convex

134. Pentru retusarea protezelor totale mobile:

• A se marcheaza zonele lezate cu creion chimic sau dermograf
• B se marcheaza zona perilezionala
• C nu se marcheaza leziunea in sine
• D este necesara intotdeauna lustruirea perfecta a zonei retusate de pe fata interna a protezei
• E daca retusul intereseaza fatele externe ale protezei, nu este necesara lustruirea

135. Dispozitivele radiculare prefabricate prevazute cu filet:

• A sunt mai retentive decat cele cimentate
• B prezinta un efect de ic mai pronuntat odata cu reducerea lungimii si cresterea gradului de convergenta
• C infiltrarea intr-un canal cu diametrul mai mic reduce efectul de ic
• D cele convergente sunt cele mai retentive
• E cele paralele si filetate sunt cele mai retentive

136. Care din urmatoarele metode de utilizeaza pentru determinarea relatiei centrice, in terapia prin proteze totale:

• A Willis
• B Wright
• C Bonianov
• D deglutitiei
• E memoriei ocluzale Lejoyeaux

137. Amprenta finala a campului protetic edentat partial cu portamprenta decupata dentar:

• A este o tehnica de amprentare in doi timpi
• B este o amprenta de compresiune la nivelul spatiului edenta
• C presupune utilizarea unei chei vestibulare din ghips
• D indepartarea amprentei se face pe fragmente
• E utilizarea pentru amprentare copolimeri acrilici rezilienti

138. Pragul cervical in cadrul prepararii incisivilor si caninilor pentru onlay:

• A are o latime de 1 mm
• B poate fi de tip escavat
• C poate di realizat in unghi drept bizotat
• D poate di in unghi obtuz
• E va fi un prag semicircular

139. Cementoblastomul:

• A apare mai frecvent la adolescenti sau adulti sub 30 de ani
• B afecteaza mai frecvent dintii maxilari
• C dintiele implicat nu este mobil si ramane vital daca nu prezinta o alta afectiune dento-parodontala
• D tratamentul de electie este conservator
• E se asociaza cu o simptomatologie dureroasa difuza

140. Fibromul osifiant:

• A apare mai frecvent in decada a 3-a si a 4-a de viata
• B apare mai frecvent la sexul masculin
• C se localizeaza adesea la mandibula, in zona premolara sau molara
• D evolutia este lenta
• E durerea si parestezia sunt marcate si prezente de la inceput

141. Eritroplazia (boala Bowen):

• A este o pata de culoare alba ce nu poate fi indepartata prin stergere
• B clinic este frecvent asociata cu leucoplazia
• C este considerata o forma de debut a tumorilor maligne ale cavitatilor orale
• D poate avea un aspect conopidiform
• E este expresia clinica a displaziei severe si a carcinomului in situ

142. Cheilita actinica:

• A apare la persoane tinere
• B se localizeaza mai frecvent la nivelul buzei inferioare
• C are un potential semnificativ de malignizare
• D aparitia unei zone ulcerative pe fondul de chilita actinica constituie un semn de evolutie spre carcinom spinocelular
• E apare pe fondul unei atrofii variabile a rosului buzei existand o delimitare incerta intre tegument si rosul buzei

143. Forma ulcerativa ca si forma anatomoclinica de debut a tumorilot maligne orale:

• A este cea mai frecventa forma de debut
• B se caracterizeaza prin aparitia unei ulceratii mici paramediene
• C se caracterizeaza prin aparitia unei forme vegetante, conopidiforme
• D apare la nivelul rosului de buza
• E are o culoare bruna sau negricioasa

144. Dezavantajele cimenturilor glassionomer conventionale (autopolimerizabile) folosite in sigilare sunt:

• A timp de priza scurt
• B stabilitate in mediu umed
• C finisare slaba datorita rugozitatii
• D rezistenta scazuta in zonele supuse solicitarilor masticatorii
• E timp de priza lung

145. In luxatia anterioara bilaterala de condili:

• A apare inocluzie verticala frontala cu contact pe ultimii molari, linia interincisiva nefiind deplasata
• B otoragie cu scaderea acuitatii auditive
• C gura este partial deschisa, cu mandibula protruzata
• D depresiunea pretragiana
• E retrognatism mandibular cu inocluzie sagitala frontala

146. In etiopatogenia luxatiei posterioare de condil putem ragesi urmatorii factori:

• A traumatisme directe (pe menton, gura fiind inchisa)
• B spasme musculare
• C tubercul articular cu relief sters
• D laxitate mandibulara produsa de dezechilibrul ocluzoarticular
• E anomalii de forma ale componentelor articulare (cavitate glenoida alungita posterior, condili mici si turtiti

147. Diagnosticul diferential al artritei infectioase temporo-mandibulare se face cu:

• A limfadenita pretragiana
• B parotiditele urliene
• C furuncul pretragian
• D anchiloza tamporo-mandibulara
• E otomastoidite supurate

148. Sialolitiaza:

• A apare mai frecvent in canalul Stenon si glanda parotida
• B are caracter unilateral
• C apare la persoane varstnice
• D de cele mai multe ori evolueaza latent, o mare parte din calculii salivari fiind expulzati spontan
• E poate fi descoperita intamplator in urma unui examen radiologic pe care se evidentiaza calculul radioopac

149. Parotidita epidermica urliana:

• A este o parotidita bilaterala nesupurata, rar unilaterala
• B apare mai frecvent la varstnici
• C starea generala nu este afectata
• D papila canalului Stenon este tumefiata, eritematoasa
• E salica este nemodificata

150. Boala ghearelor de pisica (Bartoneloza):

• A se manifesta prin aparitia unor papule la locul de inoculare
• B papulele apar la 2-3 zile de la inoculare
• C este o boala autolimitanta ce se remite fara tratament, in aproximativ 4 saptamani
• D nu prezinta simptomatologie generala asociata
• E jumatate din pacienti prezinta limfadenita granulomatoasa cervicala

151. Adenomul cu celule bazale:

• A este o tumora maligna a glandelor salivare
• B apare mai frecvent la tineri
• C poate afecta atat parotida cat si glandele salivare mici
• D apare ca o masa nedureroasa, cu crestere lenta
• E este o tumora nedureroasa, cu crestere lenta

152. Compresie de maxilar:

• A este o tulburare frecventa, asociata cu alte anomalii in plan sagital si vertical
• B etapa ortodontica pre-chirurgicala vizeaza dilatarea maxilarului su dispozitive disjunctoare
• C etapa chirurgicala presupune o interventie tip LeFort
• D etapa chirurgicala presupune o interventie tip LeFort
• E trebuie avuta in vedere aparitia unei diasteme importante

153. Despicatura unilaterala simpla:

• A intereseaza partile moi ale buzei pe o treime din intinderea ai sau pana la santul nazo-labial
• B podeua nazala este intotdeauna afectata
• C podeua nazala este intotdeauna integra
• D punerea in tensiune a fibrelor musculare (ras, plans) accentueaza malformatia
• E muschiul aflat in repaus bombeaza portiunea aflata extern de despicatura

154. Cele mai frecvente sechele postoperatorii ale despicaturii labio-maxilo-palatine sunt:

• A macrostomia
• B columela subdimensionata
• C fistule ale planseului nazal
• D comunicari oro-nazale
• E deformari ale nasului

155. Modificarile nazale ce apar in despicatura unilaterala totala pot fi:

• A devierea columelei de partea sanatoasa
• B devierea columelei de partea bolnava
• C aplatizarea aripii nasului
• D orizontalizarea aripii nasului
• E podeaua nazala este integra

156. Nevralgia Arnold se manifesta prin:

• A dureri lancinante, paroxistice pe teritoriul de inervatie a nervilor occipitali
• B dureri lancinante, paroxistice pe teritoriul de inervatie a nervului trigemen
• C cel mai frecvent durerea se localizeaza la nivelul vertexului
• D cel mai frecvent durerea se localizeaza la nivelul maxilarului
• E zona trigger este situata la nivelul insertiei muschiului splenius capitis

157. Medicamentele anticonvulsivante utilizate in nevralgia de trigemen pot fi:

• A carbamazepina
• B fenitoina
• C ibuprofen
• D tador
• E baclofen

158. Respiratia orala, ca factor etiologic in compresia de maxilar, determina un dezechilibru intre unitatile functionale musculare, care duce la:

• A hipotonia muschiului orbicularis al buzei superioare
• B hipertonia muschiului maseter
• C hipotonia muschiului buccinator
• D hipotonia muschiului mentalis
• E hipetonia muschiului buccinator

159. Aspectul facial in anomalia clasa II/2 se caracrerizeaza prin:

• A menton retras
• B menton proeminent
• C sant labio-mentonier accentuat
• D nas proeminent
• E buze subtiri

160. In malocluzia clasa II/2 se constata:

• A baza apicala este mai mare decat baza coronara
• B baza coronara este mei mare decat baza apicala
• C baza apicala este egala cu baza coronara
• D arcada poate acea forma de trapez, ata superior cat si inferior
• E incisivii centrali superiori pot fi verticali, frecvent existant o palato-pozitie marcata

162. In compresia de maxilar, pozitia de postura a mandibulei poate fi:

• A de tip anterior
• B de tip posterior
• C la relatia de postura mandibulara se asociaza si deglutitia de tip protruziv anterior
• D la relatia de postura nu se asociaza deglutitia de tip protruziv anterior
• E pozitia de postura mascheaza dezechilibrul fizionomic

163. In malocluzia de clasa a III-a se intalnesc modificari compensatorii la nivelul arcadei superioare, caracterizate prin:

• A unghiul Pr A-F> 110 grade
• B unghiul Pr-A-F < 110 grade
• C unghiul I-F> 107 grade
• D unghiul I-F <107 grade
• E frecvente inghesuiri dentare

164. Modificarile dentare care apar in inocluzia verticala dismetabolica sunt:

• A volum marit al coroanelor dentare
• B volum redus al coroanelor dentare
• C radacini scurte
• D radacini lungi
• E forme coronare atipice (dinti Moser, Hutchinson)

165. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

• A pacientii cu inocluzie verticala frontala nu executa in masticatie decat miscari de ridicare si coborare a mandibulei
• B pacientii cu inocluzie verticala frontala executa in masticatie doar miscari de lateralitate
• C in ocluzia verticala laterala, masticatia se executa numai unilateral de partea normala
• D in inocluzia verticala laterala, masticatia se executa numai unilateral de partea afectata
• E la pacientii cu inocluzie verticala sau laterala, se constata o eficienta scazuta a actului masticator

166. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

• A tulburarile de fonatie in inocluzia verticala frontala sunt date de perturbarea fonemelor D si V
• B tulbularile de fonatie in inocluzia verticala frontala sunt date de perturbarea fonemelor D si T
• C in inocluzia verticala laterala, tulbularile fonetice sunt date de sigmatism
• D nu apar tulbulari de fonatie in inocluzia verticala frontala
• E in inocluzia verticala frontala, fonemele D si T au o pronuntie siflanta

167. Anomaliile dentare in compresia de maxilar sunt reprezentate de:

• A retrodentia grupului incisiv superior
• B prodentia grupului incisiv superior
• C prodentia ambelor grupuri
• D retrodentia grupului incisiv inferior
• E dispozitia zonei dentare laterale superioare

168. La examenul teleradiografic al unui pacient cu malocluzie clasa a III-a se constata:

• A unghiul SNA>84 grade
• B unghiul SNA<80 grade
• C unghiul SNB>78 grade
• D unghiul I-F> 107 grade
• E distanta NSa-NSp marita

169. In solutia Walkhoff:

• A rolul mentonului este de a contrabalansa efectul hiperemiant al camforului
• B P-monoclorfenolul camforat are ca actiune bactericida
• C P- monoclorfenolul camforat este folosit ca antimicotic
• D monoclorfenolul camforat are ca actiune bacteriostatica
• E monoclorfenolul camforat este inactivat de sange, ser sau substante proteice

170. Compusii cuaternari de amoniu:

• A sunt detergenti anionici
• B sunt inactivati de compusi chimici cationici
• C sunt mai activi in mediile alcaline
• D eficienta lor este afectata de prezenta secretiilor, sangelui sau detritusurilor organice
• E in urma deplasarii foramenului apical preinta riscul declansarii unor reactii, chiar si in concentratii foarte scazute

171. Ozonoterapia se bazeaza pe:

• A puternicul efect bacteriostatic al ozonului
• B actiunea prelungita ce reduce posibilitatea inmultirii microorganismelor
• C efectul cicatrizant, antitoxic al ozonului
• D utilizarea unui amestec gazos in proportie de 5 % cu oxigenul
• E actiunea puternic antiseptica

172. Calciul ionizat ce intra in compozitia lichidului bucal are urmatoarele caracteristici:

• A la pH sub 4, intreg calciul salivar se gaseste sub forma ionizata
• B o mica parte este legata de amilaza salivara
• C concentratia sa scade odata cu scaderea pH-ului bucal
• D intervine direct in declansarea sau orpirea evolutiei cariei dentare
• E la un pH neutru, reprezinta 50% din calciul total salivar

173. Staterina continuta de lichidul bucal are urmatoarele proprietati:

• A este o proteina cu molecula mare
• B se absoarbe cu usurinta pe hidroxiapatita tesuturilor dentare dura
• C este prezenta in saliva parotidiana
• D mediaza adsorbtia selectiva a unor tulpini de Actynomices viscosus
• E inhiba precipitarea spontana a sarurilor de calciu din saliva

174. Linerii din eugenolat de zinc (EOZ) au urmatoarele caracteristici:

• A inhiba polimerizarea rasinilor
• B sunt insolubili sub actiunea lichidelor de microinfiltratie marginala
• C sunt indicati in coafajul indirect, sub obturatii din compozite
• D au efect iritant asupra pulpei dentare
• E au efect sedativ pulpar

175. Ca agenti de sigilare ai plagii dentinare, adezivii dentinari au urmatoarele caracteristici:

• A cresterea semnificativa a adeziunii pe masura aproprierii de pulpa dentara
• B putere de sigilare a canaliculelor dentinare similara lacurilor
• C diminuarea rapida a multor componente toxice ale sistemelor adezive
• D esecul evitarii in timp a dehiscentelor la interfata cu plaga dentinara
• E biocompatibilitate pulpara necorespunzatoare

176. In cazul obturatiilor cu amalgam de argint, argumentele folosirii adezivilor dentinari in locul lacului conventional sunt:

• A superioritatea fata de lacuri in cazul etanseitatii cavitatilor cu prg cervical plasat in cementul radicular
• B consolidarea rezistentei mecanice a peretilor cavitatii
• C favorizarea depunerii produsilor de coroziune ai amalgamului
• D impiedicarea aparitiei cariei secundare marginale si a recidivei de carie
• E reducerea transmiterii variatiilor termice spre pulpa

177. PArticularitatile hibridizarii dentinei uscate sunt:

• A existenta unei marje foarte mici de toleranta tehnica
• B inexistenta riscului de supraumectare
• C necesitatea uscarii moderate a plagii dentinare spalata cu apa dupa gravare acida
• D primeiri aposi nu sunt influentati de gradul de umiditate al dentinei
• E evaporarea rapida a acetonei din compozitia primerului ii creste puterea de penetrare in dentina

178. Avantajele primerilor autogravati sunt:

• A scurtarea timpului de lucru
• B cresterea gradului de colabare al fibrelor de colagen ce duce la o mai buna adeziune
• C eliminarea consecintelor lavajului insuficient
• D elimnarea consecintelor lavajului insuficient
• E mentinerea unei zone importante de dentina demineralizata neimpregnata de rasina

179. In structura parodontiului marginal superficial, mucoasa de captusire are urmatoarele caracteristici:

• A este mobila
• B este prevazuta cu un epiteliu gros si un corion dens
• C are o submucoasa bine reprezentata formata din tesut conjunctiv lax
• D este rezistenta la presiune si solicitari
• E este neelastica are o rezilienta foarte redusa

180. Caracterele structurale ale mucoasei masticatorii conduc la urmatoarele implicatii clinice si practice:

• A inciziile chirurgicale si suturile se fac cu usurinta
• B injectarea prin infiltratie a anestezicelor este dificila
• C procesele inlfamatorii si hemoragiile se raspandesc usor si pot prezenta dimensiuni mari
• D sutura se face cu dificultate datorita corionului dens
• E datorita corionului nefixat de os, sutura este instabila

181. Aspectul “in coaja de portocala” al suprafetei gingivale are urmatoarele caracteristici:

• A microdepresiunile sunt date de benzi de colagen ce au directie paralela cu suprafata osului
• B la nivelul marginii gingivale libere, aspectul este de “gravura punctata”
• C se remarca mai ales la dintii frontali
• D este cel mai bine evidentiat la batrani
• E la unele persoane lipseste in tot cursul vietii

182. Cementul secundar:

• A este dispus in jumatatea coronara a radacinii
• B histologic prezinta linii de apozitie paralele intre ele si cu suprafata radiculara
• C are un continut mineral mai redus fata de cementul primar
• D este situat in jumatatea apicala a radacinii
• E contitatea de fibre colagene provenite din desmodontiu, fixate in cementul celular, este mai mica decat in cementul acelular

183. In cadrul functiilor ligamentului periodontal, teoria sistemului vasco-elastic:

• A atribuie rol principal in deplasarea dintelui, fibrele de colagen
• B sustine refacerea volumului de lichid intercelular in urma compresiei arteriolelor sub actiunea fibrelor colagene
• C atribuie rol principal in deplasarea dintelui fluidului desmodontal
• D sustine transmiterea tensiunii sub forma de tractiune asupra osului alveolar

184. In cadrul fiziologiei parodontiului marginal, atritia:

• A este o lipsa de subsatanta dentara care nu afecteaza suprafetele ocluzale
• B se produce prin demineralizare acida
• C se produce prin exercitarea masticatiei si deglutitiei
• D este un fenomen de uzura al suprafetelor dentare intre ele
• E se produce prin interpunerea intre suprafetelor dentare de substatante sau corpi straini

185. Placa subgingivala asociata epiteliului santului gingival are urmatoarele caracteristici:

• A marginea apicala a placii este la distanta de epiteliu jonctional, fiind separata de acesta prin numeroase leucocite
• B are o combinatie bacteriana dominata de flora gramnegativa
• C cuprinde un numar mare de bacterii flagelate, spirochete
• D are o compozitie microbiana dominanta de microorganisme gram-pozitive, coci, bacili, filamente
• E se extinde pana in zona jonctiunii gingivo-dentare

186. Mecanismele directe de patogenitate bacteriana in boala parodontala includ:

• A reactii ale celulelor eucariote imunitare sau neimunitare ale gazdei
• B eliberare de factori proinflamatori (citokine)
• C eliberare de andotoxine
• D producere de exotoxine
• E invazia tesuturilor parodontale

187. In invazia tesuturilor parodontiului marginal, veziculele eliberate de microorganisme au urmatoarele caracteristici:

• A datorita dimensiunilor lor, nu pot traversa bariera epiteliala
• B protejeaza bacteriile de factori de aparare imunitara locala ai gazdei
• C sunt lipsite de membrana externa
• D contin enzime bacteriene
• E pot fixa complementul si pot lega anticorpi bacterieni specifici

188. In gingivita indusa de placa bacteriana, manifestarile radiologice pot fi reprezentate de:

• A situarea crestei marginale a osului alveolar la o distanta de 2-3 mm de joctiunea smalt-cement
• B resorbtia crenelata de la un dinte la altul a marginilor osului alveolar
• C prezenta fenomenelor de demineralizare a limbusurilor alveolare si a crestei marginale a osului alveolar
• D resorbtia osoasa cu caracter inegal ca profunzime si dispozitie
• E aparitia uneori a fenomenelor de rizaliza

189. Gingivita de diabet are urmatoarea simptomatologie:

• A senzatie de uscaciune si arsura la nivelul cavitatii bucale
• B prezenta polipilor gingivali sesili, cu baza mare de implantare sau pediculati
• C culoarea modificata a gingiei, de la rosu deschis la rosu caramiziu
• D aparitia de senzatii anormale de gust: acru, sarat
• E prurit gingival

190. Evolutia si complicatiile gingivostomatitei ulcero-necrotice cuprind:

• A distructii parodontale intinse
• B tromboflebita sinusului cavernos
• C abcesul cerebral
• D denudarea radacinilor dentare
• E edemul laringian

191. Gingivita alergica are urmatoarea simptomatologie:

• A gingia este de consistenta ferma
• B suprafata gingiei are mici depresiuni si se descuameaza partial
• C gingia este moale, friabila, de consistenta redusa
• D frecvent apar semne de cheilita si glosita
• E dintii sunt dislocati din pozitia normala, ca “alicele impuscate”

192. Leziunile gingivale din lichenul plan imbraca urmatoarele aspecte:

• A suprafata gingiei este neteda, lucioasa
• B prezenta leziunilor hiperkeratozice de tip reticular sau dendritic
• C atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive
• D asocierea frecventa cu leziuni oculare conjunctivale
• E mucoasa gingivala indurata

193. In gingivita si gingivostomatita micotica, leziunile candidozice la adulti au urmatoarele aspecte:

• A atrofia papilelor filiforme ale limbii
• B fisuri si ulceratii ale comisurilor buzelor
• C aparitia de vezicule ce contin lichid clar
• D margine gingivala intrerupta de fisuri acoperite de un exudat sero-fibrinos
• E hiperkeratoza epiteliului gingival, cu aparitia de placi albe-aderente

194. In parodontita marginala cronica superficiala sunt caracterizate urmatoarele aspecte:

• A prezenta la nivelul marginii gingivale a incizurilor cuneiforme, usor curbate, ca un “apostrof”
• B prezenta durerii ce apare mai frecvent dimineata
• C aparitia retractiilor gingivale ca urmare a resorbtiei suportului osos alveolar
• D instalarea senzatiei de egresiune a unui dinte sau grup de dinti, insotita de durere periradiculara si interradiculara
• E aparitia tulburarilor fizionomice, consecutiv migrarilor dentare patologice

195. Detartrajul cu ultrasunete este contraindicat in urmatoarele situatii:

• A hiperstezie dentinara accentuata
• B in fazele incipiente de imbolnavire parodontala
• C copii mici
• D in cursul interventiilor chirurgicale, pentru dislocarea depozitelor aderente
• E la bolnavii purtatori de stimulator cardiac, in cazul aparatelor magnetostrictive

196. Tehnica de condensare termodinamica a gutapercii (McSpadden) are urmatoarele caracteristici:

• A poate induce rezorbtia radiculara externa
• B este indicata in obturarea rezorbtiilor radiculare externe
• C se foloseste la obturarea canalelor inguste
• D presupune largirea canalului radicular prin telescopare regresiva (step-back)
• E impune realizarea unui stop apical corect

197. Succesul obturatiei radiculare cu conuri metalice este conditionat de:

• A tratamentul biomecanic minutios
• B aplicarea doar in cazul canalelor ovale
• C realizarea sigilarii corespunzatoare a canalului radicular
• D efectuarea tratamentului antimicrobian riguros
• E evitarea depasirii constrictiei apicale

198. Tratamentul gingivitei si gingivostomatitei aftoase recidivante presupune:

• A aplicatii de paste sau geluri adezive ce contin corticoizi
• B infiltratii cu penicilina si xilina sau hidrocortizon
• C pulverizatii cu spray Codecam
• D medicatie antivirala: Zovirax sau Acyclovir
• E aplicatii de coluturii cu antibiotice

199. Tratamentul parodontitei distrofice (parodontopatia marginala cronica mixta) urmareste:

• A aplicarea de paste de dinti sau ape de gura cu formalina
• B reducerea componentei inflamatorii bacteriene
• C instituirea bioterapiei de reactivare
• D administrarea de imunosupresoare (Azatioprina)
• E asigurarea reechilibrarii ocluzale

200. In malocluzia de clasa a III-a, pacientul poate prezenta:

• A ocluzie mezializata si inversa, frontala sau totala
• B ocluzie distalizata
• C incongruenta dento-alveolara
• D inocluzie verticala
• E ocluzie mezializata, cu sau fara inocluzie sagitala inversa