Grile rezidentiat Medicina Dentara Iasi 2015

2. Intermediarul conceptului corect in zona laterala a protezelor fixe trebuie sa prezinte urmatoarea caracteristica:

• A Toate suprafetele trebuie sa fie concave, netede si finisate corespunzator
• B Tabla ocluzala trebuie sa fie in armonie cu ocluzia tuturor dintilor
• C Contactul oral sa fie in armonie cu dintii adiacenti sau ceilalti intermediari
• D Contactul cu creasta trebuie sa fie la suprafata si cu presiune, pentru a asigura transmiterea uniforma a fortelor masticatorii la creasta edentata
• E Contactul cu creasta trebuie sa fie punctiform si cu presiune, pentru a asigura transmiterea fortelor masticatorii la creasta edentata

3. In cadrul etapei de permeabilizare a canalelor radiculare si de evidare a continutului acestora, daca pe canale se intalnesc obstacole formate din concremenete calcare, tratamentul mecanic i se pot asocia substante chimice de permeabilizare. In mod curent se folosesc:

• A Acidul sulfuric solutie 40-50%
• B Acidul ortofosforic 35 %
• C Acidul clorhidric 0,5%
• D Solutie 10 % din sarea sodica EDTA
• E Acidul sulfuric solutie 0,2-0,5%

4. Avantajele fatetarii sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA:

• A Este mai conservativa
• B Prezinta un pericol mai mic puntru pulpa
• C Nu modifica ghidajul anterior
• D Prezinta un pericol mai mic de a reduce rezistenta dintelui
• E Permite vizibilitatea jonctiunii dento-protetice

5. Etapa II din extractia de dirijare a eruptiei dintilor permanenti dupa Kiellgren, Houston si Tulley (citati de Stanciu), vizeaza extractia molarului 1 temporar pentru a grabi eruptia:

• A Molarului prim permanent
• B Premolarului 1
• C Premolarului 2
• D Molarului secund permanent
• E Incisivului lateral

6. Observand arcadele dentare din norma frontala, se remarca:

• A Curba sagitala de ocluzie a lui Spee
• B Planul de ocluzie
• C Planul de la Frankfurt
• D Curba transversala de ocluzie
• E Planul lui Camper

7. In cazul extractiei premolarilor mandibulari, afirmatia adevarate este:

• A Anestezia va fi tronculara periferica la spina Spix
• B Anestezia va fi plexala
• C Nu este necesara efectuarea sindesmotomiei
• D In luxarea dintelui sunt contraindicate miscarile de basculare vestibulo-E linguale
• E In final, dintele este ridicat prin tractiunea in sens ocluzo-lingual

8. Urmatoarea afirmatie legata de chistul gingival al adultului NU este adevarata:

• A Reprezinta expresia clinica la nivelul partilor moi a chistului parodontal lateral
• B Apare prin transformarea chistica a resturilor lamei dentare de la nivelul parodontiului marginal
• C Se prezinta ca o formatiune chistica situata in dreptul papilei interdentare sau chiar si pe creasta adentata
• D Mucoasa acoperitoare este intacta si prin transparenta lasa sa se vada o coloratie alb-balbuie
• E Nu se evidentiaza radiologic resorbtia osoasa

9. Una dintre cele mai moderne strategii de tratament chirurgical al retractiior gingivale care urmareste si realizeaza o reinsertie sau o neoinsertie este reprezentata de asocierea urmatoarelor , CU EXCEPTIA:

• A Grefei de tesut conjunctiv
• B Lamboul mucogingival deplasat spre apical
• C Lamboul mucogingival deplasat spre coronar
• D Lamboul mucogingival deplasat spre lateral
• E Regenerarii tisulare ghidate

10. Indicele de competenta biomecanica al dintilor NU este influientat de:

• Vitalitatea dentara
• Ocluzia dentara
• Distributia elementelor odonto-parodontale reziduale pe arcada
• Morfologia dentara
• Leziunile parodontale marginale si periapicale

11. In primele doua luni de viata i.u. cresterea diferentiata a celor doua maxilare determina:

• A Retrognatie maxilara
• B Prognatie mandibulara
• C Retrognatie mandibulara
• D Biprognatism
• E Prognatism al nou nascutului

12. In hiperplazia inflamatorie papilara palatinala, vindecarea se realizeaza per secundam in:

• A 3-4 zile
• B 10 zile
• C 14 zile
• D 3-4 saptamani
• E 5-6 saptamani

13. Din chisturile salivare (ale partilor moi orale) face parte:

• A Chistul canalului tireoglos
• B Chistul sebaceu
• C Chistul brahial
• D Ranula
• E Chistul cu incluzii epidermale

14. In malocluziile de clasa II/1 se observa un facies adenoidian, caracteristic leptoprosop, retrognatic, cu profil:

• A Concav
• B Drept
• C Accentuat concav
• D Convex
• E Usor concav

15. Diagnosticul diferential in pulpita cronica deschisa granulomatoasa (polipoasa) se face cu:

• A Pulpita acuta seroasa partiala
• B Grenulomul simplu conjunctiv
• C Gangrena pulpara
• D Parodontita apicala acuta seroasa (difuza)
• E Pulpita cronica deschisa ulceroasa

16. Se impune corectarea inaltimii etajului inferior in cazul in care sunt prezente semnele si simptomele caracteristice afectarii acesteia:

• A Uzura accentuata a dintilor restanti, necompensata suficient prin egresii dentare
• B Edentatii partiale
• C Aspect imbatranit al pacientului cu un sant labio-mentonier accentuat
• D Spatiul de inocluzie fiziologica modificat
• E Malrelatii mandibulo-craniene extra-posturale

17. Trombospondinele sunt:

• A Elementele ce contribuie la formare membranei bazelor dintre epiteliu si corion
• B Glicoproteinele care raspund de fixarea colagenului in membrana bazala
• C Glicoproteinele implicate in procesele de agregare ale substantei fundamentale
• D Glicoproteine produse, in special, de trombocite, cu rol in migrarea, adeziune si cresterea multor celule, in special polimorfonucleare si macrofage
• E Responsabile de activarea fagocitozei

18. In general viteza difuziunii rasinii adezive intr-un substrat depinde de mai multi factori, cu EXCEPTIA:

• A Masei moleculare
• B Concentratiei
• C Raportului dintre concentratia primer-ului si numarul fibrelor de colagen
• D Temperaturii
• E Afinitatii pentru substrat

19. In cazul disfunctiilor craniomandibulare miogene, terapia de reabilitare neuromusculara pretinde parcurgerea urmatoarelor etape, CU EXCEPTIA:

• A Eliminarii hipotoniei si a durerii musculare asociate
• B Corectarii problemelor structurale si restaurarii biomecanicii corespunzatoare
• C Restabilirii fortei musculare prin exercitii specifice
• D Restaurarii flexibilitatii si reeducarea cailor neurologice
• E Imbunatatirea performantelor musculare prin exercitii de conditionare

20. Verificarea intraorala a portamprentei individuale presupune parcurgerea catorva timpi, CU EXCEPTIA:

• A Verificarii sprijinului, stabilitatii si adeziunii
• B Verificarii lungimii port-amprentei individuale
• C Verificarii grosimii port-amprentei
• D Verificarii DVO
• E Verificarii accesoriilor port-amprentei

21. Testul Prognostic evidentiaza:

• A Prezenta a trei microbi patogeni
• B Aspartat-aminotransferaza din lichidul santului gingival
• C Metabolitii toxici din focarul inflamator
• D Elastaza din lichidul santului gingival
• E Interferonul alfa

22. In tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii, ordinea recomandata de Stock in obturarea canalelor radiculare ar fi urmatoarea:

• A Canalele largi, accesibile, apoi canalele cu probleme
• B Molarii superiori – meziovestibular, distovestibular, palatinal
• C Molarii inferiori – meziovestibular, distal, meziolingual
• D Molarii superiori – palatinal, meziovestibular, distovestibular
• E Molarii inferiori – distal, meziovestibular, meziolingual

23. In timpul rezectiei apicale, principiile generale care trebuie respectate in departarea lamboului sunt, CU EXCEPTIA:

• A Departatorul se va sprijini pe os
• B Departatorul se va sprijini pe lambou
• C Lamboul nu va fi departat niciodata in tensiune
• D Departatorul nu va fi niciodata plasat pe structuri anatomice adiacente ce pot fi lezate
• E Daca este necesar, se vor departa si buzele sau mucoasa jugala cu un alt instrument

24. Palatul secundar se va forma ( Bucur si colaboratorii, 2009) in:

• A Saptamana a 10-a
• B Saptamana a 2-a
• C Saptamana a 7-a
• D Luna a 4-a
• E Luna a 3-a

25. In placa pacteriana aciditatea produsa de streptococi poate atinge un pH de:

• A8
• B2
• C6
• D4
• E2

26. Crosetul de sarma cervico-alveolar deschis edental se recomanda:

• A Numai pe dintii cu retentivitati accentuate
• B In edentatii terminale
• C Numai in edentatii terminale cand intre dintele stalp si vecin exista trema
• D In zona frontala
• E In ancorarea aparatelor ortodontice

27. Cantitatea de substanta anestezica recomandata in anestezia prin infiltratie a firomucoasei palatine este de:

• A 0,10 ml
• B 0,30-0,50 ml
• C 1 ml
• D 0,10-0,20 ml
• E 0,70-1 ml

28. Preparatele pe baza de formol, utilizate in tratamentul hipersensibilitatii si hiperesteziei dentinare, pot provoca necroza pulpei gratie:

• A Paraliziei peretilor vasculari
• B Cresterii permeabilitatii peretilor vasculari
• C Lezarii membranei celulare
• D Blocarii respiratiei celulare
• E Efectului coagulant asupra proteinelor

29. Inaltimea spatiului proteic potential este micsorata prin:

• A Ocluzie deschisa ( subocluzia arcadei antagoniste)
• B Atrofii accentuate ale crestei alveolare
• C Migrari corporeale ale dintilor limitrofi spre bresa edentata
• D Rotatii in ax ale dintilor limitrofi
• E Subocluzia dintilor limitrofi bresei edentate

30. Semnul patognomie in parodontita marginala cronica superficiala ( PMCS) care o diferentiaza de gingivite este:

• A Mobilitatea patologica de gred 2 si 3 a unui grup de dinti
• B Senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dinti, insotita de o durere periradiculara si interradiculara
• C Sangerare spontana
• D Marginea libera a gingiei cu aspect de rulou ingrosat
• E Hiperestezia

31. Pe teleradiografia de profil, punctul gnation (Gn) reprezinta:

• A Punctul cel mai anterior al simfizei mentoniere
• B Punctul cel mai infundat de pe procesul alveolar maxilar
• C Punctul cel mai infundat de pe procesul alveolar mandibular
• D Punctul cel mai inferior si posterior al simfizei mentoniere
• E Punctul cel mai anterior al procesului alveolar mandibular

32. Printre timpii analizei modelului de studiu la paralelograf NU se enumera:

• A Stabilitatea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei
• B Trasarea ecuatorului protetic
• C Stabilirea locului in care se plaseaza varful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetului
• D Fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf
• E Trasarea formei conectorului principal

33. Printre metodele complexe de determinare a relatiei centrice in edentatia totala NU este:

• A Memoria ocluzala Lejoyeau
• B Autoocluzorul Lende
• C Metoda Patterson
• D Centrocordul Optow
• E Metoda stimularii electrice bilaterale Jenkelson

34. Intensitatea fortei in kg pe care o exercita muschiul temporal pe suprafata de sectiune de 4,3 cm2 este de:

• A 28 kg
• B 15 kg
• C 17 kg
• D 35 kg
• E 26 kg

35. Singurul avantaj al sistemelor magnetice ca sisteme speciale de mentinere sprijin si stabilizare in supraprotezarea pe dinti naturali este:

• A Ca ofera o retentie excelenta
• B Ca dintii care se mentin pentru supraprotezare pot fi incorect restaurati
• C Solicitarea redusa a dintilor stalpi
• D Ca preparatia ideala se face cu marginile plasate subgingival
• E Ca tratamentul parodontal nu trebuie sa fie complet finalizat inaintea efectuarii preparatiilor

36. Prelucrarea mecanica a santului ocluzal prin enameloplastie se poate face cu:

• A Piatra diamantata activa pe varf
• B Fraza con invers numarul 34
• C Freza sferica numarul 4
• D Freza Sorensen Ponta K : G : 2137 F
• E Freza trepan

37. Infectiile spatiilor fasciale primare mandibulare sunt:

• A Maseterin
• B Bucal
• C Pterigomandibuar
• D Temporal superficial si profund
• E Parotidian

38. Operatia de reparatie a protezelor partial acrilice care se poate executa si de catre medic consta in:

• A Reparatii pentru inlocuirea mai multor dinti
• B Completarea bazaei in cazul extractiei a trei dinti consecutiv
• C Reparatia bazei protezei fracturate sau fisurate
• D Inlocuirea unui dinte sau a unui croset
• E Montarea corecta a dintilor pentru impiedicarea bascularii protezelor

39. Imobilizarea temporala este un procedeu terapeutic de solidarizare a dintilor parodontotici mobili prin sisteme cu caracter tranzitor cu durata de circa:

• A 1 luna
• B 1,5-2 luni
• C 2-4 saptamani
• D 10 zile
• E 1-2 saptamani

40. Se descriu urmatoarele tipuri de port-amprente standard, CU EXCEPTIA:

• A Port-amprenta ortomorfa Devin
• B Port-amprenta Scrainemakers
• C Port-amprenta cu dispozitiv de irigare cu apa
• D Port-amprenta din material plastic
• E Port-amprenta din placa de baza

42. Pentru a o putea cataloga drept cronica, durata unei suferinte sinuzale trebuie sa fie mai maire de:

• A 1 luna
• B 3 saptamani
• C 6 saptamani
• D 2 luni
• E 3 luni

43. In mecanismul de formare a granulomului simplu conjunctiv ( dupa Fish) se descriu pentru zone de la apex spre os:

• A Zona de iritatie, zona de stimulare ( de incapsulare), zona de necroza, zona exudativa
• B Zona de necroza, zona exudativa, zona de iritatie, zona de stimulare ( de incapsulare)
• C Zona de stimulare ( de incapsulare), zona de necroza, zona de iritatie, zona exudativa
• D Zona de necroza, zona de iritatie, zona de stimulare ( de incapsulare) zona exudativa
• E Zona exudativa, zona de iritatie, zona de necroza, zona de stimulare ( de incapsulare)

44. In general, in practica pentru inregistrarea ocluziei, se utilizeaza mai multe materiale, CU EXCEPTIA:

• A Cerii buco-plastice
• B Elastomeri de sinteza speciali, pe baza de polieteri
• C Siliconilor cu reactie de aditie
• D Cerii speciale de tip Beautypink
• E Cerii cu adaos de pulberi metalice

45. Este un dezavantaj al detartrajului sonic:

• A Volumul redus al dispozitivului
• B Ca vibratiile sunt de 2000-6500 cicli pe secunda
• C Ca dispozitivul este antrenat de jetul de aer
• D Ca necesita racire cu apa
• E Contaminaeza mediul ambiant cu particule purtatoare de microbi

46. Teoriile propuse pentru etiopatologia sindromului algodisfunctional sunt, CU EXCEPTIA:

• A Teoriei deplasarii mecanice
• B Teoriei ocluzo-musculare
• C Teoriei neuro-musculare
• D Teoriei psiho-fizice
• E Teoriei musculare

47. Criteriile de diagnostic in nevralgia trigeminala clasica sunt, CU EXCEPTIA:

• A Atacurile paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunda pana la 2 minute
• B Durerea este intensa, ascutita, superficiala sau cu caracter de “impungere”
• C Durerea nu este declansata de trigger sau de factorii trigger
• D Atacurile sunt stereotipe la fiecare individ
• E Nu exista deficit neurologic evident clinic

48. In ocluzia mezializata din malocluzia de clasa a III-a, cel mai frecvent muschi care se spasticizeaza este:

• A Muschiul buccinator
• B Muschiul temporal
• C Muschiul occipital
• D Muschiul pterigoidian lateral ( extern)
• E Muschiul mentalis

49. In ceea ce priveste influenta unor factori generali asupra suscebilitatii de imbolnavire a parodontiului marginal, hipovitaminoza B1:

• A Se insoteste frecvent de o gingivita ulceroasa si hemoragica
• B Produce demineralizari ale osului alveolar
• C Se insoteste de eroziuni ale mucoasei bucale, hiperestezii nevritice
• D Produce keilita angulara
• E Se insoteste de hiperkeratoza

50. Factorii care ingreuneaza odontectomia M3 inferior sunt urmatorii, CU EXCEPTIA:

• A Incluziei osoase complete
• B Radacinilor conice sau fuzionate
• C Osului dens, rigid
• D Radacinilor lungi si subtiri
• E Radacinilor curbe si divergente

Intrebari tip complement multiplu:

51. Comunicarea oro-sinusala imediata ( deschiderea accindentala a sinusului maxilar) in timpul extractiei dintilor cu raport sinusal, trebuie diagnosticata imediat pe baza urmatoarelor criterii:

• A Absenta sangerarii din alveola
• B Proba Valsalva negativa
• C Proba Valsalva pozitiva
• D Explorarea blanda a alveolei cu un stilet butonat evidentiaza o senzatie de “cadere in gol”
• E Sangerarea mai abundenta din alveola, uneori cu aspect acrat

52. Urmatoarele afirmatii privind osteotomia de tip Le Fort I sunt adevarate:

• A Interventia se realizeaza pe cale extraorala
• B Consta in practicarea unor osteotomii la nivelul maxilarului
• C Planul de osteotomie porneste de la apertura piriforma
• D Osteotomia se continua posterior pana la circa 35 mm de apofizele pterigoide
• E Este contraindicata osteotomia septului nazal cartilaginos si a vomerului

53. Diagnosticul diferential in anomaliile dento-maxilare de clasa a II/1 se face cu:

• A Pseudoocluzia adanca
• B Macrodontia
• C Meziopozitia
• D Sindromul de endoalveolie cu inghesuire ( clasa II/2)
• E Malocluzia de clasa a III-a

54. Printre factorii cauzali ai necrozei pulpare, pot fi mentionati boli generale care modifica calitatea peretilor vaselor marind sau micsorand permeabilitatea acestora, ca:

• A Avitaminozele, mai ales A si C
• B Maladia Reynaud
• C Intoxicatiile endogene ( uremie)
• D Hipotensiunea arteriala
• E Intoxicatiile endogene cu fluor, clor, brom

55. In tehnica obturatiei radiculare cu conuri calibrate nedeformabile, utilizarea conurilor de argint conventionale prezinta urmatoarele dezavantaje:

• A Reducerea simtului tactil la propulsarea in canale din cauza manevrarii cu pensa port-con
• B Deformarea conului in introducerea in canalele drepte
• C Forta aplicata cu pensa port-con nu se exercita in axul conului, ci paralel cu acesta
• D Rigiditatea superioara comparativ cu cea aconurilor din titan
• E Presiunea dezvoltata de varful conului este foarte mare

56. Evolutia bolii parodontale este influientata de:

• A Varsta
• B Instalarea unor boli generale
• C Concentratia de clor din apa potabila
• D Factorii locali favorizanti
• E Efectele secundare ale unor medicamente

57. Intre avantajele utilizarii unui glassionomer autopolimerizabil ( Fuji Ionomer Type III) se enumera:

• A Aspect fizionomic acceptabil
• B Rata crescuta de conversie a monomerilor
• C Biocompatibilitatea foarte buna
• D Efect carioprotector datorita ionilor de fluor din compozitie
• E Priza lenta

58. Culoarea normala a gingiei variaza in raport cu:

• A Gradul de vascularizatie din corionul gingival
• B Gradul de keratinizare
• C Densitatea glandelor salivare minore
• D Grosimea stratului epitelial
• E Prezenta si numarul celulelor melaninoformatoare

59. Despre genioplasie sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

• A Realizeaza repozitionarea mentonului
• B Se practica pa cale orala
• C Consta in practicarea unei linii de osteotomie verticala a mentonului
• D Se pot practica la nevoie osteotomii in “V”
• E Nu este necesara fixarea cu placute de osteosinteza din titan sau cu sarma

60. Patogenitatea microorganismelor implicate in gangrena pulpara simpla, se explica prin posibilitati multiple de a elimina principii cu rol de distructie celulara:

• A Leucocidoza ( streptococ, stafilococ)
• B Fibrinaze ( bacteroides)
• C Gelatinaza ( bacteroides, peptococ, peptostreptococ)
• D Lipaze ( coci gram negativi)
• E Necrotoxina ( stafilococ)

Magazin Online – Aparatura Stomatologie

61. Terapia educationala si comportamentala este esentiala indeosebi in disfunctiile miogene, avand ca obiectiv:

• A Relaxarea sistemului masticator prin limitarea voluntara a miscarilor mandibulei, constand in muscarea unor obiecte, strangerea si scrasnirea dintilor
• B Program fizioterapeutic la domiciliu constand in evitarea masticatiei dificile, exercitii de deschidere larga a gurii
• C Constientizarea obiceiurilor vicioase constand in posturi vicioase in timpul somnului, cantatul la unele instrumente, strangerea si scrasnirea dintilor, muscarea unor obiecte
• D Program fizioterapeutic la domiciliu constand in caldura umeda, gheata, masajul grupelor musculare
• E Monitorizarea- rememorare vizuala adaptata la activitatile zilnice ale pacientului, ca o forma simpla de feed-back

62. Malocluzia de clasa II/2 este un sindrom caracterizat prin:

• A Rapoarte molare mezializate
• B Reducerea diametrelor premolare si molare
• C Retrodentie cu supraacoperire a grupului incisiv
• D Diferite grade de inghesuire dentara
• E Inocluzie sagitala mai mare de 7 mm

63. Modificarile scheletale in malocluzia de clasa a III-a sunt caracterizate de:

• A Dezvoltarea insuficienta a bazei maxilarului superior in plan sagital
• B Dezvoltarea in exces a bazei maxilarului superior in plan sagital
• C Scurtarea marcata a celor doua ramuri ale maxilarului inferior
• D Unghiul SNA micsorat
• E Distanta bispinoasa micsorata

64. Factorii generali care intervin in incluzia dentara sunt:

• A Despicaturile labio-maxilo-palatine
• B Formarea mugurelui dentar mult prea profund
• C Sindroamele genetice ( sindromul Down, sindromul Turner, boala Paget)
• D Disostoza cleidocraniana
• E Fibromucoasa acoperitoare densa si dura

65. Pentru ascutirea instrumentelor de detartraj se folosesc:

• A Pietre Arkansas
• B Pietre diamantate
• C Un ulei special pentru acutit
• D Pietre India
• E Pile din carbura de tungsten

66. In tratamentul parodontitei juvenile, se recomanda:

• A O mesa imbibata in solutie Protergol 1 %
• B Debridare gingivala, detartraj
• C Tratament antimicrobian ( Augmentin, Metronidazol si in special Tetraciclina in formele susceptibile la atibiotic)
• D Chiuretaj subgingival, operatii cu lambou, amputatie radiculara, extractia dintilor recuperabili
• E Instilatii cu solutie Ringer 7 %

67. Printre dezavantajele captusirii indirecte a protezelor mobile se enumera:

• A Dureaza mai mult prin solicitarea laboratorului de tehnica dentara
• B Se modifica DVO
• C Dupa capturirea materialul este neomogen, cu prozitati
• D Pacientul ramane disfunctional cat dureaza fazele de laborator
• E Consum mai mare de material

68. Grasimile actioneaza prin mai multe mecanisme cariostatice, cum ar fi:

• A Formarea unei bariere protectoare pentru smalt
• B Modificarea proprietatilor de membrana alea bacteriilor placii
• C Efectul antimicrobian al unor acizi grasi care stimuleaza activitatea ATP-azei in placa bacteriana
• D Efectul cariostatic al fosfopeptidelor din cazeina
• E Efectul cariostatic al glieirrizinei

69. Trauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale parodontiului marginal, precum:

• A Ingustarea spatiului dento-alveolar
• B Ingrosarea laminei dura
• C Cresterea mobilitatii dentare, dar nu in limite patologice
• D Largirea spatiului dento-alveolar
• E Subtierea laminei dura

70. Analiza spatiului total ( Tweed si Merrifield) va imparti arcada inferioara in trei zone:

• A Zona medie – cuprinde premolarul 1, premolarul 2 si molarul 1
• B Zona posterioara – cuprinde molarul 1 si molarul 2
• C Zona anterioara – cuprinde incisivii central, incisicii laterali si caninii
• D Zona medie cuprinde incisivii centrali si laterali
• E Zona porterioara – cuprinde molarul doi si molarul 3

71. Cele mai frecvente metode antropomentrice fara repere preextractionale in edentatia totala sunt:

• A Leonardo da Vinci modificata
• B Metoda compasului de aur Appenrodt
• C Metoda planului de la Frankfurt
• D Metoda Wright
• E Metoda Swenson

72. Din punct de vedere oro-maxilo-facial, diagnosticul de TBC necesita obligatoriu:

• A Examen RMN
• B Biopsia leziunii
• C Examen anatomo-patologic
• D Rediografii dentare
• E Consult cardiologic

73. Despre tendintele de dislocare a protezelor partiale adjuncte si mijloacele de neutralizare, se poate afirma:

• A Infundarea – este cauzata de echilibrarea incorecta a ocluziei
• B Mezializarea – este cauzata de contactele premature in relatie centrica
• C Distalizarea este favorizata de creste descendente spre distal la maxilar si ascendente spre distal la mandibula
• D Deplasarile laterale – sunt favorizate de miscarile laterale ale mandibulei cu contacte neechilibrate
• E Desprinderea – este cauzata de fortele exercitate de periferia campului protetic in cazul protezelor incorect adaptate

74. Necroza de colicvatie este produsa, in special, sub actiunea enzimatica cu cresterea hidrofiliei din tesutul pulpar lizat, prin:

• A Enzime vegetale: papaina
• B Enzime animale> pepsina, tripsina
• C Substante ca: arsenicul, fenolul
• D Dolurii antiseptice: antiformina
• E Produse pe baza de trcrezolformalona trioximetilena

75. Printre complicatiile locale ale anesteziei locoregionale se enumera:

• A Necroza mucoasei
• B Alveolita postextractionala
• C Sincopa vaso-vagala
• D Trismusul persistent
• E Sincopa sinusului carotidian

76. Diagnosticul de parodontita marginala cronica se pune pe baza urmatoarelor criterii:

• A Prevalenta maxima este la adolescenti
• B In etiologia bolii sunt incriminati patogeni parodontali din placa bacteriana
• C Factorii favorizanti sunt nesemnificativi
• D Leziunile distructive afecteaza parodontiul marginal profund, de sustinere
• E Prevalenta maxima este la adulti

77. Factorii locali care pot interveni in geneza unei inocluzii verticale limitate sau extinse sunt:

• A Sindromul Down
• B Sindromul Turner
• C Afectiunile reumatice localizate la nivelul articulatiei temporo-mandibulare
• D Cicatricile cheloide, retractiile, dupa arsuri termice, chimice sau electrice
• E Incongruenta dento-alveolara cu inghesuire primara sau secundara

78. Pentru a defini minusul numeric in formula dentara literatura de specialitate utilizeaza termeni precum:

• A Ateleodontie
• B Pleiodontie
• C Aplazie dentara
• D Atelectodontie
• E Agenezie

79. Incizia in odontectomia pe cale palatinala a caninilor superiori inclusi:

• A Se practica la aproximativ 2 mm de marginea gingivala
• B Se practica de-a lungul dintilor, intre incisivul central si fata meziala a molarului de 6 ani
• C Se practica la aproximativ 6 mm de marginea gingivala
• D Este completata de o incizie antero-posterioara pe linia mediana, in bolta, de 3-4 cm
• E Este completata de o incizie intrasulculara

80. O metoda foarte eficienta in stabilirea prognosticului de crestere este aceea a lui Stockfish. Schema propusa este alcatuita din sase segmente periferice dintre care:

• A Unghiul format de linia N-S cu planul manbibular Go-Gn
• B Relatia dintre inaltimea posterioara a fetei (S-Go)si lungimea mandibulei
• C Relatia dintre inaltimea anterioara a fetei (N-Gn) si distanta dintre spina nazala anterioara si spina nazala posterioara
• D Unghiul goniac anterior (N-Go-Gn)
• E Unghiul axei faciale ( Rieketts)

81. La imobilizarea intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice pe dintii laterali:

• A Se prefera pastrarea vitalitatii dintilor
• B Se urmareste solidarizarea unuia sau mai multor dinti laterali mobili, dar care sunt flancati in mod obligatoriu de dinti ferm implantati
• C Se prefera devitalizarea de la inceput
• D Necesita decoletarea pentru a nu produce leziuni iritative parodontiului marginal
• E Se urmareste solidarizarea unui idnte lateral mobil de lucrari protetice adiacente

82. Intre proprietatile Sigilar-ului recomandate de firma producatoare, se enumera:

• A Timp de priza lung
• B Adeziune buna
• C Hidrofilie crescuta
• D Biocompatibilitate
• E Contractie mica la polimerizare

83. Alegerea materialelor si metodelor de amprentare in tehnica conventionale sa face pe baza anumitor criterii, printre care:

• A Stabilitatea dimensionala a materialului de amprenta
• B Tipul de ocluzie
• C Posibilitatea de conservare si confectionarea repetata a modelului
• D Posibilitatea de inregistrare si transfer a relatiilor mandibulo-craniene
• E Particularitatile campului protetic in stransa interrelatie cu particularitatile protezei fixe pe care dorim sa o realizam

84. Cimentul de hidroxid de calciu prezinta urmatoarele proprietati:

• A Modul de elasticitate crescut al preparatelor biocomponente
• B Rezistenta scazuta la compresiune a sistemului bicomponent ( cca 20 MPa)
• C Conductivitatea termica scazuta
• D Timp de priza 7-12 minute
• E Solubilitate variabila in apa, acizi di solventi din lacuri ( eter)

85. Lichidul gingival contine:

• A Fibrinogen
• B Fractiuni proteice ale complementului C3 si C4
• C IgA
• D Mitocondrii activate
• E Enzime lizozomale

86. Dupa gradul de intrerupere si forma devierii coloanei de aer, consoanele pot fi impartite in:

• A Bilabiale (p, b, m)
• B Africasive ( s, j)
• C Fricative (f, v)
• D Explozive (p, b t, d, g, c)
• E Vocale anterioare(i, e)

87. Factorii favorizanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi:

• A Scaderea motilitatii ciliare, simultan cu cresterea secretiei de mucus
• B Fumatul si expunerea la mediu cu noxe
• C Chisturile radiculare suprainfectate
• D Osteita procesului alveolar
• E Chisturile foliculare suprainfectate

88. Dezvoltarea ocluziei dentare in detitiile mixte si permanenta prin eruptia M1 presupune:

• A Reducerea spatiului primat ( Boume) prin puseul mezializat
• B Trecerea de la forma arcadei de semicerc la cea parabolica
• C A III-a inaltare de ocluzie
• D Prima mezializare
• E A II –a inaltare de ocluzie, sau prima inaltare din dentina permanenta (Schwartz)

89. Sunt complicatii locale ale bolii parodontale:

• A Pericoronarita M3
• B Abcesul parodontal marginal
• C Pulpitele acute laterograde sau retrograde
• D Parodontitele apicale subcutanate sau cronice, retrograde
• E Gingivo-stomatita ulcero-necrotica

90. In tehnicile de condensare laterala a gutapercii, alegerea conului de gutaperca principal se supune urmatoarelor reguli:

• A Trebuie sa fie cu un numar mai mare decat calibrul celul mai gros instrument cu care sa largit canalul pe toata lungimea de lucru
• B Trebuie sa fie cu un numar mai mic decat calibrul celui mai gros instrument cu care s-a largit canalul pe toata lungimea de lucru
• C Conurile care opun o rezistenta certa la incercarea de propulsie dincolo de reper, li se reteaza o foarte scurta potiune de la varf
• D Daca proba clinico-radiologica atesta patrunderea conului pe toata lungimea de lucru stabilita prin odontontometrie, se procedeaza la scurtarea conului prin taierea unui segment de 2 mm de la varf
• E Daca proba clinico-radiologica atesta patrunderea conului pe toata lungimea de lucru stabilita prin odontometrie, se procedeaza la inlocuirea conului printr-un con cu un numar mai mare

91. Printre elementele speciale de mentinere si stabilizare disjunctoare sau distributoare simple, sunt:

• A Bara de tip Steg
• B Crosetul Thompson
• C Sarnierele
• D Crosetul in forma de balansoar
• E Crosetul cu conector in forma de S

92. Redresarea chirurgicala ortodontica a caninului superior inclus este indicata:

• A La pacienti varstnici
• B In incluzia profunda
• C La pacienti tineri
• D Cand dintele nu prezinta anomalii de forma sau volum
• E Cand nu exista spatiu suficient pe arcada sau cand acesta nu poate fi creat prin metode ortodontice

93. Gutiera ocluzala in bruxism are urmatoarele abiective:

• A Prevenirea pierderilor de tesuturi dure dentare
• B Restaurarea spatiilor edentate
• C Echilibrarea prerestaurativa
• D Crearea spatiului pentru restaurarea dintilor anteriori abrazati
• E Protejarea noilor restaurari protetice de parafunctii

94. Tricrezolul folosit pentru sterilizarea canalelor radiculare prin metode chimice are urmatoarele proprietati:

• A Este un lichid incolor sau rozaliu cu aroma de fenol
• B Este alcatuit dintr-un amestec de trei izomeri 2-, 3- si 4-metilfenol
• C Este un lichid usor galbui, cu aroma de camfor
• D Este alcatuit dintr-un amestec de doi izomeri alfa- si beta-metilfenol
• E Izomerul metacrezol este considerat cel mai activ

95. Obiectivele amprentei in protetica fixa sunt:

• A Redarea exacta a rapoartelor interarcadice
• B Posibilitatea obtinerii unui model de lucru cel mai exact pa care sa se poata realiza macheta viitoarei proteze fixe
• C Radarea cat mai exacta a zonelor functionale periferice
• D Preluarea si redarea cu fidelitate maxima a rapoartelor preparatiei cu mucoasa pasiv-mobila
• E Inregistrarea si redarea cat mai corecta a reliefului dintilor antagonisti

96. Diagnosticul pozitiv in forma abortiva propriu-zisa a parodontitei apicale acute hiperemice sa pune pe:

• A Absenta sensibilitatii la percutia in ax
• B La atingerea dintelui apare senzatia de prezenta a dintelui in arcada dentara
• C Simptomatologia de pulpita partiala
• D Alterarea profunda a starii generale
• E In dreptul apexului, usoara congestie de mucoasa

97. Diastema mai este denumita in literatura si cu alti termeni, cum ar fi:

• A Diastema adevarata
• B Diastema tertiara
• C Diastema inteincisiva
• D Diastema patologica
• E Diastema vera

98. Delimitarea spatiului pterigomandibulare este, dupa cum urmeaza:

• A Medial: m. pterigoidian medial
• B Lateral: fata externa a ramului mandibular
• C Inferior: chinga pterigomaseterina
• D Anterior: rafeul pterigomandibular
• E Posterior: glanda submandibulara

99. Diagnosticul de parodontita agresiva se face pe urmatoarele criterii principale:

• A Distributia preferentiala a leziunilor pe arcada mandibulara in zona anterioara
• B Disjunctia gingivo-dentara si distructia osoasa se realizeaza rapid
• C Parodontita agresiva apare mai frecvent la persoanele tinere de obicei pana la 30-40 ani si care prezinta o buna stare generala de sanatate
• D Parodontita agresiva localizata sau generalizata este mai rara in comparatie cu parodontita cronica
• E Titrul de anticorpi este nedetectabil

100. Printre metodele simple de determinare a relatiei centrice sunt:

• A Metoda Leonardo da Vinci modificata
• B Metoda Silvermann
• C Metoda deglutitiei
• D Metoda de stimulare a reflexului de ocluzie molara
• E Metoda centrocordului Optow

101. In pulpita acuta seroasa partiala ( coronara) examenul microscopic pune in evidenta:

• A Vasodilatatie pe un teritoriu pulpar intim
• B Pereti vesculari ingrosati
• C Marginatie leucocitara interna
• D Semne de hipofunctie odontoblastica la periferia procesului inflamator
• E Semne de hiperfunctie a fibroblastilor alfati in plin focar inflamator

102. In etiopatologia anomaliilor dento-maxilare, caria aproximala a dintilor temporari, mai ales in zona de sprijin, determina:

• A Alungirea arcadei dentare
• B Scurtarea arcadei pierzandu-se spatiul de rezerva
• C Scurtarea arcadei ducand la dificultati in eruptia C
• D Tulburari ale relatiilor verticale interarcade
• E Scurtarea arcadei ducand la dificultati in eruptia P2

103. In litiaza parotidiana, calculul:

• A Este de obicei unuic, de dimensiuni mari
• B Este situat frecvent intraglandular
• C Este de obicei unic, de dimensiuni mici
• D Are aspect “coraliform”
• E Este situat de obicei pe canalul Stenon

104. In lichidul bucal calciul neionizat se gaseste:

• A In proportie de 40-50 % in fosfati si bicarbonati
• B Peste 20% legat de compusul organic cu masa moleculara mica ( policarboxilat)
• C Sub 10% legat de compusi organici cu masa moleculara mica
• D 30-40 % legat de compusi organici macromoleculari ( mucine)
• E 10-30 % legat de compusi organici macromoleculari ( staterina, proteinele bogate in prolina si histidina)

105. Pintre caracteristicile functionale ale articulatorului FAG enumeram:

• A Este de tip NON-ARCON
• B Planul de referinta este planul de la Frankfurt
• C Panta condiliana este reglabila
• D Unghiul Benett este reglabil
• E Are sistem de blocaj in RC

106. Dupa Bjork, semnele care pot fi culese pe ortopantomograma si care indica o rotatie de tip anterior sunt:

• A Latimea ramurii orizontale crescuta
• B Condilul inalt cu dezvoltare preponderent anterioara
• C Curbura preangulara stearsa
• D Canalul dentar angulat
• E Ramura ascendenta scurta

107. Morfologia ocluzala a dintilor este direct influentata de unghiul Benett dar si de distanta intercondiliana. Astfel:

• A Cu cat unghiul Benett este mai mare, cu atat relieful ocluzal trebuie sa fie mai sters
• B Cu cat unghiul Benett este mai mare, cu atat relieful ocluzal poate fi mai accentuat
• C Cu cat distanta intercondiliana este mai mare, cu atat unghiul delimitat de fetele ocluzale ale dintilor intre traiectoriile de laterotruzie si mediotruzie va fi mai mare
• D Cu cat unghiul Benett este mai mare, cu atat unghiul dintre traiectoriile de laterotruzie si protruzie va fi mai mic
• E Cu cat distanta intercondiliana este mai mare, cu atat unghiul delimitat de fetele ocluzale ale dintilor intre traiectoriile de laterotruzie si mediotruzie va fi mai mic

108. Seile acrilice au urmatoarele caracteristici:

• A Transmit fartele de solicitare dintilor limitrofi breselor edentate
• B Transmit fortele masticatorii spre suportul muco-osos si dento-parodontal
• C Transmit fortele de solicitare conectorului principal
• D Se opun fortelor de deplasare verticala si orizontala
• E Numarul acestora este in acord cu numarul dintilor absenti

109. Contraindicatiile relative ale rezectiei apicale sunt:

• A Dinti fara valoare protetica
• B Fractura radiculara verticala
• C Pacienti cu imunosupresie
• D Corticala vestibulara groasa
• E Raportul nefavorabil coroana-radacina

110. Alveolotomia cu rezectie marginala partiala/totala a tablei osoase vestibulare este indicata in:

• A Resturi radiculoare mici, situate profund
• B Resturi radiculare mari, situate superficial
• C Radacini deformate in regiunea apicala ( hipercementoza)
• D Anchiloze dento-alveolare pe toata lungimea radacinii
• E Dinti temporari cu radacini divergente, pentru protejarea mugurelui dintelui definitiv

111. Mandibulokineziografia se realizeaza prin:

• A Teste de miscare mandibulara: deschidere, inchidere, lateralitate dreapta-stanga, propulsie
• B Inregistrarea diagramei Posselt
• C Investigarea miscarilor functionale ( masticatia si deglutitia )
• D Teste fonetice (Wild, Silvermann, Robinson)
• E Procedeul Kleinerock

112. Dintre tumorile neodontogene cu relevanta in contextul patologiei chirurgicale oro-maxilo-faciala urmatoarele sunt leziuni osteogene:

• A Osteoblastomul si osteomul osteoid
• B Displazia osoasa ( cemento-osoasa)
• C Cherubismul
• D Tumora bruna din hiperparatiroidism
• E Boala Paget

113. In cazul folosirii materialelor pe baza de rasina bis-GMA, enameloplastia ofera urmatoarele avantaje:

• A Asigura o adaptare mai buna la smalt
• B Nu necesita utilizarea de instrumentar rotativ
• C Permite patrunderea mai profunda a materialului indiferent daca este granular sau negranular
• D Creste rezistenta la uzura a materialului
• E Este recomandata in cariile dentinare

114. Ancorarea recomandata in tratamentul incluziei dentare poate fi:

• A Ancorarea periapicala
• B Ancorarea transmaxilara
• C Ancorarea prin colarea unor accesorii
• D Ancorarea intratisulara
• E Ancorarea peritisulara

115. Complicatiile postoperatorii tardive ale rezectiei apicale sunt:

• A Mobilitatea excesiva a dintelui din cauza compromiterii implantarii
• B Suprainfectarea
• C Necroza osului prin frezaj intempestiv, fara racire, cu dehiscenta plagii si denudarea osului
• D Fractura radacinii
• E Tulbularile de sensibilitate ( hipoestezii si/sau parestezii)

116. Chiuretele universale sunt indicate pentru:

• A Detartrajul supragingival la persoane sanatoase, fara pungi parodontale, retractii gingivale sau furcatii descoperite
• B Chiuretajul treaiectului fistulos al unui abces parodontal cronic
• C In pungile parodontale false
• D Detartrajul pe fetele proximale ale dintilor inghesuiti
• E In pungile parodontale adevarate

117. Printre evidarile cervicale selective, se numara urmatoarele:

• A Evidarea cervicala anterioare ( a regiunii centrale)
• B Evidarea cervicala radicala modificata
• C Evidarea cervicala laterala
• D Evidarea cervicala postero-laterala
• E Evidarea cervicala supraomohioidiana

118.  Exista cateva caracteristici pe care trebuie sa le indeplineasca cavitatile preparate pentru incrustatiile din compozit, care le deosebesc de cele pentru inlay-urile din aliaje nobile si anume:

• A Peretii cavitatii trebuie sa fie usor convergenti spre ocluzal
• B Nu exista bizou la nivelul suprafetei ocluzale a cavitatii
• C Limitele preparatii nu trebuie sa fie situate la nivelul zonelor de contact ocluzal
• D Adancimea cavitatii trebuie sa fie de minim 2 mm
• E Se pot realiza casate cu unghiuri ferme pentru cresterea retentiei mecanice

119. Sinuzita maxilara de cauza dentara:

• A Se intalneste frecvent la copii si tineri
• B Este rara la adulti
• C Este rara la copii si tineri
• D Este frecventa la sugari
• E Este prezenta de obicei la adulti

120. Triopasta Gysi contine:

• A Hidroxid de calciu
• B Formaldehida
• C Fenol
• D Fenol sulfat de bariu
• E Boratfenilmercuric

121. Herpangia:

• A Este o afectiune ce apare la varstici
• B Este o afectiune ce apare la copii
• C Apare in special vara
• D Apare cu leziuni eritematoase, veziculare si ulceratii la nivelul valului palatin si al mucoasei istmului faringian
• E Poate fi declansata de eruptia molarului de minte

122. Principiile biomecanice ale realizarii arcadelor artificiale, dupa Ackermann, sunt:

• A Heteropozitie
• B Heterogenitate
• C Heterotropism
• D Heteromorfie
• E Heteronumar

123. Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt:

• A Deschiderea usoara a gurii pune in tensiune ligamentul pterigo-mandibular
• B Suras fortat – realizeaza o tractiune posterioara a plicii alveolo-jugale
• C Deschiderea larga a gurii modeleaza zona distala a pungii Fisch
• D Sugerea, suflat, fluierat, sarut – realizeaza o tractiune spre posterior a plicii alveolo-jugale
• E Mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin proba Valsalva, tuse, test fonetic – “a”, “ah”

124. In colica salivara din litiaza glandei submandibulare, durerea:

• A Apare brusc
• B Este uneori violenta
• C Este localizata in planseul bucal si la nivelul limbii
• D Nu are legatura cu orarul mesei
• E Iradiaza catre ureche, articulatia temporo-mandibulara si regiunea latero-cervicala

125.  In cadrul tratamentului chirurgical preprotetic al substratului osos, orice tip de alveoloplastie trebuie sa respecte urmatoarele principii:

• A Decolarea lamboului mucoperiostal sa fie larga
• B Inciziile se realizeaza pe coama crestei, cu incizii de descarcare
• C Inciziile se realizeaza pe coama crestei, fara incizii de descarcare
• D Cunoasterea exacta a anatomiei zonei (vascularizatie si inervatie)
• E Decolarea lamboului mucoperiostal sa fie minima

126. Simptomatologia contuziilor articulatiti temporo-mandibulare este reprezentata de:

• A Durere spontana si/sau provocata de mobilizarea mandibulei
• B Trismus moderat
• C Hipoestezie la nivelul mentonului
• D Deviere a mentonului de partea afecetata
• E Articulatie sensibila la palpare

127. Din punct de vedere morfopatologic, in pulpita acuta purulenta partiala (cotonara), se intalnesc urmatoarele aspecte:

• A Masa semiputreda compusa in cea mai mare parte din materii grase si hidrogen sulfurat
• B Celulele proprii ale pulpei situate in apropierea centrului inflamatiei prezinta diverse stadii de lezare: vacuolizari, incarcari lipidice, omogenizari nucleocitoplsmatice, fragmentarea mambranei etc.
• C Fibrele de colagen sunt distruse
• D Masa semiputreda compusa in cea mai mare parte sin polipeptide alterate
• E Fibrele de colagen sunt intacte

128. In tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare severe, pentru a stabili un plan de tratament prechirurgical, trebuie gasit raspuns la urmatoarele intrebari:

• A Este nevoie de extractii dentare?
• B Ce deplasari dentare vor fi efectuate?
• C Care este aparatul dentar cel mai adecvat cazului?
• D Exista suficient os alveolar?
• E Este necesara “decompensarea” ortodontica?

129. In conceperea unei constructii conjuncte, atunci cand nu se poate satisface relatia Fr mai mare ca Fa, se impun o serie de modificari la conceperea aparatului conjunct:

• A Realizarea unui corb de punte ingustat
• B Realizarea liniara a corpului de punte
• C Realizarea restaurarii in subocluzie
• D Reducerea inaltimii si inclinarii pantelor cuspidiene
• E Realizarea de dinti antagonisti montati pe o proteza partial mobilizabila

130. Ocluzia dinamica se adreseaza:

• A Ocluziei centrice
• B Relatiei de postura
• C Intercuspidarii maxima
• D Protruziei
• E Traiectoriei de inchidere in relatie centrica

131. La nivelul gingiei, leziunile din lichenul plan prezinta urmatoarele aspecte:

• A Vezicule de dimensiuni mici, in general pana la 5 mm diametru, grupate, “in buchet”
• B Ulceratii acoperite cu un depozit pseudomembranos, de culoare alb-galbuie pana la cenusiu-murdar
• C Vezicule si bule care se sparg si lasa in urma ulceratii cu margini zdremtuite, mobile
• D Atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive
• E Leziuni hiperkeratozice de tip reticular sau dendritic

132. Cauzele etiopatologenice ale ectopiei dentare prin existenta unui obstacol in calea eruptiei dentare sunt:

• A Persistenta dintelui temporar fara rizaliza
• B Persistenta dintelui temporar cu un tipar atipic de rizaliza
• C Deglutitia infantila
• D Prezenta unor formatiuni dentare supranumerare, erupe sau incluse
• E Existenta unui capac osos dens sau a unei fibromucoase dure

133. Printre planurile de referinta utilizate in interpretarea teleradiografiei in ortodentie, se numera:

• A Planum (Se-Or)
• B Axa Y delimitata de punctele S-Gn
• C Planul bazal maxilar delimitat de punctele Go-Gn
• D Clivus ( Se-Be)
• E Planul de la Frankfurt delimitat de punctele Or-Po

134. Ca si aspecte imunologice, in gingivitele cronice “simple”, s-a constatat”

• A Un continut crescut de factori imunitari de aparare a lichidului santului gingival
• B Un continut redus de lizozim
• C O crestere a titrului de anticorpi seriei si din lichidul santului gingival fata de o serie de bacterii ale placii dentare
• D O crestere a prostaglandinelor (PGE2) si leucotrienelor (LTB4)
• E O reducere marcata a fractiei complement

135. In preparatia canalului radicular, la extirparile pulpare, se instituie obligatoriu un tratament medicamentos inainte de obturarea canalului in urmatoarele situatii:

• A Pulpite acute seroase partiale sau totale
• B Cand, in timpul tratamentului, campul operator a fost inundat de saliva
• C Pulpite cronice
• D Cand nu putem opri hemoragia
• E Pulpite acute purulente partiale sau totale

136. Ipotezele privind mecanismul intim, de legatura metalo-ceramica sunt:

• A Ipoteze legaturii mecanice: realizarea de macroretentii
• B Ipoteza legaturii fizice: prin forte Van der Weals
• C Ipoteza legaturii chimice: prin adezivi
• D Ipoteza legaturii mecanice: de fixare a ceramicii pe microretentiile oferite de suprafata metalului turnat
• E Ipoteza legaturii chimice: bazata pe schimb de ioni si electroni si atractia intre ioni, intre oxizii de ceramica si cei ai metalului ( oxidare prin tratament termic)

137. Inghesuirea dentara in malocluzia de clasa II/2 poate varia de la forme usoare la grave, dar cu un aspect titpic:

• A Incisivii centrali superiori in protruzie
• B Incisivii centrali superiori pot fi verticali, de multe ori existand o palatopozitie marcata
• C Incisivii inferiori pot fi intr-o retro- sau proinclinare
• D Incisivii laterali sunt in vestibuloversie, cu rotatie meziala peste coroana centralilor
• E Caninii sunt in palatopozitie

138.  Dezvoltarea relatiilor intermaxilare si dento-maxilare de la nastere la eruptia primilor dinti temporari cuprinde:

• A Prognatismul nou-nascutului
• B Retrognatism maxilar
• C Reglarea relatiilor de postura
• D Reglarea realtiilor centrice
• E Prima mezializare

139. La proba machetelor protezelor totale examinarea pacientului cu gura interdeschisa presupune considerarea urmatoarelor aspecte:

• A Curbura vestibulara sa fie simetrica
• B In suras, vizibilitatea dintilor frontali sa fie in raport cu varsta
• C Intre fetele vestibulare ale premolarilor si obraji sa nu existe spatiu negru
• D Garnitura de dinti aleasa sa asigure aspectul de “cambet Holywoodian”
• E Fata ocluzala a dintilor latelari superiori nu trebuie sa fie prea vizibila

140. Protezele de tip Bio Dentaplast au urmatoarele avantaje:

• A Au crosete cu elasticitatea foarte buna
• B Au culoarea crosetelor aceeasi ca si a dintilor
• C Au rezistenta buna a materialului in timp
• D Impiedica aparitia proceselor de resorbtie si atrofie osoasa
• E Transmit fortele masticatorii exclusiv la nivelul suportului odonto-parodontal

141.  In tratamentul gingivitei si gingivostomatitei aftoase recidivante, se recomanda:

• A Spalaturi cu solutii slab antiseptice
• B Atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de argint 30%
• C Infiltratii cu Penicilina
• D Corticoterapie: Prednison 10-20 mg/zi, timp de 6-7 zile
• E Infiltratii cu Xilina sau Hidrocortizon

142. In anestezia nervuli alveolar inferior, reperele pentru spina Spix sunt:

• A Plica pterigomandibulara situata de-a lungul marginii anterioare a muschiului pterigoidian intern
• B Planul de ocluzie al molarilor inferiori
• C Creasta zigomatico-alveolara
• D Radacina meziala a M2
• E Creasta temporala, medial si posterior de marginea anterioara a ramului mandibular

143. Importanta pozitiei de intercuspidare maxima NU consta in faptul ca:

• A Este constanta de-a lungul vietii
• B Asigura stabilitatea mandibulei fata de maxilar
• C Permite contractia sinergica adaptativa, in acord cu ocluzia habituala, a muschilor ridicatori ai mandibulei
• D Poate fi considerata o pozitie de referinta in protezarea amovibila
• E Plaseaza condili mandibulari intr-o pozitie stabila, ortopedica

144. In artrita temporo-mandibulara din spondilita anchilozanta, intalnim urmatoarele semne clinice:

• A Durere la palparea articulatiei temporo-mandibulare si a muschilor masticatori
• B Tumefactie
• C Crepitatii si cracmente articulare
• D Crestere a aplitudinii miscarilor articulare
• E Semne generale asociate bolii ( afectiunea debuteaza intotdeauna la nivelul articulatiei sacro-iliace)

145. Dezvoltarea ocluziei dentare in dentitiile mixta si permanenta prin eruptia M2 presupune:

• A Echilibrul deplin prin inchiderea spatiilor inca existente
• B Prima mezializare
• C A III-a inaltare de ocluzie
• D A II-a inaltare de ocluzie
• E Ca in absenta M3, molarul al doilea permanent incheie fenomenele dezvoltarii dentitiei

146. Ritmul de formare al tartului dentar depinde de:

• A Localizarea dintelui
• B Tipul de deglutie
• C Natura alimentelor
• D Variatiile individuale ale fluxului salivar
• E Tipul de inflamatie acuta sau cronica a tesuturilor orale

147. Adaptarea si individualizarea machetelor de ocluzie cuprind urmatoarele proceduri:

• A Determinarea nivelului planului de ocluzie
• B Orientarea planului de ocluzie
• C Orientarea planului Margolis
• D Orientarea planului Saizar
• E Determinarea dimensiunii verticale in relatie de ocluzie

148. In gingivita si gingivo-stomatita ulcero-necrotica, diagnosticul diferential se face cu:

• A Sifilis
• B Leucemie acuta
• C Fibrom gingival difuz
• D Gingivita prin utilizarea medicatiei contraceptive
• E Candidoze acute

149. Pentru anestezia la gaura palatinala ( anestezia nervului palatin mare) se folosesc urmatoarele reprere:

• A Penultimul molar la 3 cm deasupra coletului
• B La 1 cm inaintea carligului aripii interne a apofizei pterigoide
• C Ultimul molar la 1 cm deasupra coletului
• D La 0,5 cm inaintea marginii posterioare a paltului dur, in unghiul diedru format de creasta alveolara cu lama orizontala a osului palatin
• E La 3 cm posterior de carligul aripii externe a apofizei pterigoide

150.  Potrivit clasificarii lui ARMITAGE (1999) NU sunt leziuni gingivale induse de placa bacteriana:

• A Herpesul oral recurent
• B Granulomul piogen asociat de sarcina
• C Gingivita asociata de leucemie
• D Candidoza gingivala generalizata
• E Gingivita ulcero-necrotica

151. Leucotaxina salivara:

• A Este o glicoproteina heterogena care impiedica adeziunea microorfanismelor si le aglutineaza
• B Este un polipeptid care creste permeabilitatea capilara
• C Este o glicoproteina salivara cu efect aglutinant limitat asupra S. mutans
• D Este un polipeptid care stimuleaza diapedeza polimorfonuclearelor neutrofile
• E In placa dentara bacteriana se intalneste intr-o proportie mult mai mare decat in saliva

152. La examenul teleradiografiei la malocluzia de clasa a III-a se pun in evidenta urmatoarele:

• A Unghiul SNA mai mare de 80 grade
• B Unghiul SNB mai mare de 78 grade
• C Unghiul SNA mai mic de 80 grade
• D Unghiul Pr. A-F mai mare de 110 grade
• E Unghiul I-F mai mic de 107 grade

153. La amprenta preliminara mandibulara in edentatia totala, se apreciaza daca au fost inregistrate:

• A Depresiunea redata de muschiul milohioidian contractat
• B Tuberculul piriform
• C Zona retromilohioidiana
• D Santurile pterigomaxilare
• E Santul format de procesul zigomatico-alveolar

154. Printre reactiile tardive bazale in cazul stomatopatiilor protetice la edentatul total, se numara:

• A AroZiuni in situ
• B Leziuni eritemo-congestive
• C Hipertrofii
• D Iritatii chimico-toxice
• E Hiperplazii

155. Printre fracturile de mandibula produse prin traumatisme cu energie crescuta, gasim:

• A Fracturi cu deplasare
• B Fracturi in “lemn verde”
• C Fracturi cominutive
• D Fracturi fara deplasare
• E Fracturi cu pierdere de substanta osoasa

156. In scopul folosirii deplasarilor distale ale protezelor partial mobilizabile scheletate se folosesc:

• A Curba de ocluzie sagitala accentuata
• B Dispozitive mecanice
• C Crosete reciproce
• D Pinteni ocluzali in fosetele distale ale molarilor
• E Conector de tip bara cu sprijin mucozal

157. Complicatiile postoperatotii dupa odontectomia molarului de minte inferior sunt legate de:

• A Comlicatii infectioase
• B Luxatia sau fractura molarului de 12 ani
• C Dehiscenta plagii, vindecarea intarziata
• D Impingerea molarului in planseul bucal
• E Hemoragia postextractionala ( precoce sau tardiva)

158. Dintii pot suporta presiuni verticale mari. Presiunile bilaterale mentionate de Max Muller sunt:

• A Incisivii – 32 kg
• B Molarii III – 70 kg
• C Canini – 35 kg
• D Molarul I – 45,70 kg
• E Premolar II – 38 kg

159.  In tratamentul general al gingivitelor descuamative se poate administra:

• A Prednison in doza initiala de 30-40 mg/zi
• B Rodilemid, solutie injectabila, o fiola pe zi I.m. timp de 6-10 ziel, repetat dupa o luna
• C Vitaminoterapie C, B1, B2, E
• D In pemfigus se pot folosi antimetaboliti de tip Metrotrexat atunci cand medicatia cortizonica nu da rezultate
• E In sclerodermie, Azatioprina care s-a dovedit cea mai eficienta

160. In malocluzia de clasa a III-a, prin avansarea mandibulei, la examenul endobucal sa evidentiaza urmatoarele:

• A Arcada alveolara apicala este mica in raport cu arcada alveolara coronara
• B Ocluzia este distalizata
• C Ocluzia este neutrala
• D Ocluzia este mezializata
• E Ocluzia este inversa frontala sau totala cu sau fara inocluzie sagitala inversa

161. Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal sunt:

• A Accesul chirurgical este foarte bun
• B Decolarea lamboului este facila de la inceput
• C Vascularizatia lamboului este foarte buna
• D Ofera acces favorabil pentru chirurgia parodontala
• E Igiena orala este mai usor de mantinut

162. In pulpita cronica deschisa ulceroasa, pe o sectiune axiala a pulpei se constata, la examenul microscopic urmatoarele:

• A Stratul superficial prezinta zone de necroza
• B Stratul subiacent este alcatuit din tesut de granulatie
• C Stratul subiacent est un strat de fibre conjunctive sarac in celule
• D Al treilea strat este reprezentat de un bogat infiltrat celular
• E Al patrulea strat, de la suprafata in prfunzime, prezinta centre de degenerescenta coloida sau grasoasa

163. Cimentul fosfat de zinc are urmatoarele proprietati:

• A Este cel mai elastic dintre toate bazele propriu-zise
• B Actiunea de stimulare a odontoblastilor este de durata
• C Are cea mai mare rezistenta mecanica dintre toate bazele propriu-zise
• D Are pH acid (pH 2-4,2) la aplicarea pe plaga dentinare
• E Are contractia de priza 0,3%

164. Dintre caracteristicile scheletului metalic al coroanelor metalo-ceramice enumeram:

• A Nu sunt necesare macroretentii
• B Sunt necesare macroretentii
• C Trecerea de la metal la materialul ceramic sa nu se faca prin unghiuri ferme ci prin unghiuri rotunjite
• D Capa metalica sa fie rigida, cat mai groasa, e cat posibil egala cu a masei ceramice
• E Trecerea de la metal la materialul ceramic sa se faca prin unghiuri ferme pentru a creste retentia ceramicii

165. Despre proteinele de soc termic ( HSP = heat shock proteins) sau de stres in boala parodontala, se pot afirma urmatoarele:

• A Sunt reprezentate prin proteine procariote si eucariote care au fost identificate initial ca rezultat al sintezei proteice in conditii de hipertermie, hipoxie si alte circumstante de stres
• B Cresterea lor la nivelul tuturor celulelor organismului gazda activeaza sistemul imun imediat dupa agresiunea bacteriana si inainte de multiplicarea bacteriilor
• C Cresterea lor creeaza conditii pentru mobilizarea mijloacelor specifice de aparare
• D Cand sunt sintetizate de bacterii se constituie intr-un material genetic care declanseaza reactii alergice
• E Sunt sintetizate de bacteriile agresoare, in cazul parodontitelor marginale

166. Clasificarea bolilor parodontiului marginal a Catedrei de Parodontologie din Bucuresti ia in consideratie urmatoarele criterii:

• A Gradul de afectare a structurilor parodontiului marginal
• B Varsta pacientului
• C Gradul de manifestare a inflamatiei
• D Mecanismul de producere a bolii parodontale
• E Nivelul de igiena a cavitatii orale

167. Cimentul policarboxilat de zinc are urmatoarele proprietati:

• A Rezistenta mecanica la compresia masticatorie (57-99MPa) este mai mica decat a cimentului fosfat de zinc
• B Tensiunea la incovoiere este cu 40% mai mica decat la cimentul fosfat de zinc
• C pH-ul inainte de priza este ceva mai scazut decat al cimentului fosfat de zinc
• D prezinta adeziune chimica la smalt si dentina
• E este de trei ori mai putin elastic decat cimentul fosfat de zinc

168. Printre dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con de gutaperca unic, calibrat la apex, se numara:

• A necesitatea largirii excesive a canalelor
• B solubilitatea sigilantilor in majoritatea cazurilor
• C conul nu asigura o sigilare eficienta de unul singur
• D calibrul canalului largit, ori In forma sa finala de palnie, este intotdeauna mai mic decat al intrumentarului
• E existenta premiselor de sigilare a canalului doar pe o distanta de 2-3 mm de la constrictia apicala

169. Despre dificultatile ce apar in timpul amprentarii cu siliconii de aditie in sitemul Penta, se pot afirma urmatoarele:

• A timpul de prelucrare mult scurtat – are drept cauza tensiunea superficiala prea mare
• B materialul nu face / face priza prea incet – are drept cauza insertia rapida a lingurii pe camp
• C adeziunea insuficienta a siliconului de lingura de amprenta – are drept cauza faptul ca in zonele puternic retentive materialul de amprenta se poate desprinde de pe lingura la indepartarea acestuia
• D curgerea insuficienta a gipsului in amprenta – are drept cauza tensiunea superficiala prea mare
• E legatura slaba intre materialul de corectura cu amprenta initiala – are drept cauza faptul ca clasele de material sunt incompatibile

170. Functiile crosetelor dentare turnate sunt:

• A mentinere – orice pinten trebuie intarit cu un conector secundar
• B stabilizare – prin portiunile cuprinderea a mai mult de a80 de grade din circumferinta dintelui
• C pasivitate – prin portiunile terminale flexibile ale bratelor retentive ale crosetolor circulare orientate spe edentatie
• D sprijin – elementul principal care asigura sprijinul parodontal este pintenul
• E reciprocitate – se neutralizeaza efectul portiunii flexibile a bratului retentiv

171. Printre manifestarile clinice in bruxism sunt:

• A Fracturi si decimentari ale restaurarilor protetice
• B Uzura dentara
• C Leziuni ale buzelor, obrajilor si ale marginilor laterale ale limbii
• D Long-centric
• E Edentatii

172. Scoala germana (Kantorowicz, Korkhaus si Reichenbach) imparte anomaliile in 6 sindroame, printre care, NU se numara:

• A Sindromul de ocluzie incrucisata
• B Sindromul dentar Turner
• C Sindromul de sept
• D Sindromul progenic
• E Sindromul de ocluzie deschisa

173. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala cronica condensata se stabileste pe:

• A Imaginea radiologica ce pune in evidenta osul periapical, cu un aspect mai albicios datorita hipermineralizarii
• B Imaginea radiologica difuza si cu spatiile intertrabeculare marite de volum
• C Radiologic, se observa o imagine de osteoliza periapicala cu contur difuz, centrul imaginii fiind mai inchis la culoare
• D Teste de vitalitate negative
• E Spatiul periodontal periapical care are tendinta sa fie desfiintat de zona hipermineralizata

174. Dupa extractia dentara simpla, pacientul va fi avertivat si asupra fenomenelor inerente reactiei inflamatorii postextractionale:

• A Edemul postoperator care poate dura 3-6 saptamani
• B Edemul postoperator care poate fi redus folosind un prisnit rece aplicat pe obraz, in dreptul zonei extractiei
• C Durerea postextractionala care este, in general, intensa
• D Durerea postextractional care poate fi combatuta cu antiimflamatorii si antialgice uzuale
• E Trismusul moderat care poate fi prezent in cazul eztractiei laborioase a molarilor inferiori

175. Fata de problemele care apar in primele zile dupa aplicarea protezelor, atitudinile pot fi dupa cum urmeaza:

• A Ulceratia sau inflamatia tesuturilor subiacentepoate fi cauzata de DVO prea mica, ceea ce impune captusirea protezei
• B Lipsa mentinerii poate si cauzata de inchiderea periferica inadecvata, ceea ce impune remontarea dintilor
• C Ulceratia sau inflamatia tesuturilor subiacente poate fi cauza de contact prematur, ceea ce impune echilibraea ocluzala
• D Lipsa stabilitatii poate fi cauzata de plasarea incorecta a planului de ocluzie, ceea ce impune refacerea protezei
• E Ulceratia sau inflamatia resuturilor subiacente poate fi cauzata de prezenta unui corp strain sub proteza, ceea ce impune spalarea protezei si instruirea pacientului

176. Tulburarile dentare care apar in sindromul de inocluzie verticala sunt:

• A Tuberculul Carabelli
• B Incisivii hipoplazici Hutchinson
• C Molarii Moser
• D Tuberculul Zukerkandl
• E Macrodontia

177. Urmatoarele afirmatii despre chistul de eruptie sunt adevarate:

• A Evolueaza predominant in ramul vertical mandibular
• B Sunt chisturile care, odata aparute la maxilar, evolueaza de regula in sinusul maxilar
• C Apare cel mai frecvent in contextul eruptiei M3
• D Mucoasa acoperitoare este intacta
• E Prin transparenta are culoare albastruie

178. In ortodontie, reincluziile totale trebuie diferentiate de:

• A Incluzii dentare
• B Anodontie
• C Extractie
• D Intruzie posttraumatica partiala
• E Oprirea in eruptie a dintelui

179. Situatiile in care raportul coroana – radacina 1/1 poate fi considerat adecvat pentru un viitor dinte stalp sunt:

• A Daca antagonistii viitoarei proteze fixe sunt reprezentati de dintii artificiali
• B Daca arcada antagonista este reprezentata de dinti mobili afectati parodontal
• C Daca viitoarea proteza fixa va fi realizate in subocluzie
• D Daca pacientul prezinta curbe sagiatale aplatizate
• E Daca arcada antagonista prezinta restaurari plastice directe

180. Urmatoarele afirmatii cu privire la granulomul periferic cu celule gigante sunt adevarate:

• A Are consistenta moale
• B Are culoare rosie-violacee
• C Are consistenta ferm-elastica
• D Este o leziune sesila, mai rar pediculata
• E Se prezinta ca o leziune nodulara frecvent cu dimensiuni de 5-7 cm

181. Din observatiile experimentale privind comportamentul elastic al intermediarilor micsti din proteza fixa, se pot trage urmatoarele concluzii practice:

• A Scheletul metalic poate fi placat pe toate fetele, indiferent de spatiul disponibil intre creasta alveolara si antagonisti
• B Scheletul metalic poate fi redus in functie de spatiul disponibil intre creasta edentata si antagonisti
• C Grosimea stratului de ceramica poate fi crescuta pentru a asigura rezistenta la incovoiere a corpului de punte
• D Daca spatiul nu permite decat realizarea dimensiunilor optime pentru scheletul metalic, acesta nu va fi placat deloc
• E Daca se impun dimensiuni diferite ale stratului de ceramica, grosimile mai mari trebuie realizate doar in zonele de resiune

182. In cadrul edentatiei subtotale, superioritatea supraprotezarii pe dintii naturali fata de protezarea conventionala poate fi sistematizata prin:

• A Prevenirea resorbtiei accentuate si continue a crestelor reziduale
• B Fortele orizontale si de torsiune sunt mult augmentate
• C Pastrarea proprietatilor parodontale a dintilor restanti
• D Prin cresterea stabilitatii si sprijinului supraprotezei cresc solicitarile ocluzale asupra suportului muco-osos subiacent
• E Dintii mentinuti ca stalpi pentru supraprotezare constituie stopuri verticale pentru baza protezei

183. Printre particularitatile de design ale protezelor scheletate sunt:

• A Un croset ar trebui intotdeauna sa aiba un sprijin
• B Reciprocitatea ar trebui realizata pe un dinte in zona situata de aceeasi parte cu varful retentiv al crosetului
• C Crosetele cu sprijin gingival sunt contraindicate daca santul vestibular are o adancime mai mica de 4 mm
• D Avantajul sistemului RPI este ca poate fi utilizat pe premolari indiferent de anatomia dintelui
• E Cand se utilizeaza un conector placuta, reciprocitatea se poate obtine printr-o placuta de ghidaj pe conector

184. Dezvoltarea bazelor scheletate in malocluzia de clasa II/2 se caracterizeaza prin:

• A Inaltimea antero-inferioara a fetei Nsa-Gn este mai mica
• B Unghiul planurilot maxilare M-Nsa-Nsp este mai redus decat normal
• C Unghiul goniac mult marit
• D Baza maxilarului este mare compensata prin inclinarea dentara
• E Inaltimea antero-inferioara a fetei Nsa-Gn este mult marita

185. Tulbularile parodontale care apar in sindromul de inocluzie verticala sunt:

• A Rezorbtia limbusului alveolar
• B Insertia epiteliala nu este modificata
• C Largirea spatiului parodontal
• D Cresterea trabeculatiei osoase la nivelul limbusului alveolar
• E Ingustarea spatiului parodontal

186.  La examenul clinic in parodontitele apicale cronice, prezenta durerii de mica intensitate, estompata, ce apare cu intermitente, poate imbraca urmatoarele aspecte:

• A Durere iradiata
• B Durere pulsatila
• C Durere lancinanta
• D Durere asemanatoare cu cea din sindromul de bont
• E Durere cu senzatie de oboseala dupa masticatie

187. Dintre mijloacele protetice clasice folosite la imobilizarea permanenta prin mijloace fixe, realizata cu concursul laboratorului de tehnica dentara, fac parte:

• A Coroanele semifizionomice sau de substitutie reunite
• B Puntile stabilizatore
• C Imobilizarile cu anse de sarma in “U” intracoronar si intraradicular
• D Sistemul ALDER
• E Coroanele acrilice reunite intre ele

188. Factorii de risc locali in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt:

• A Deficitul imunitar
• B Fumatul
• C Varsta
• D Factori nutritionali
• E Alcoolul

189. Axul de insertie ideal al unei restaurari fixe trebuie:

• A Sa asigure adeziunea restaurarii fixe
• B Sa coincida cu directia fortelor de masticatie verticale
• C Sa coincida cu axul dintilor stalpi
• D Sa necesite preparari minime
• E Sa asigure retentia restaurarii fixe

190. Teoriile etiopatogenice implicate in reincluzia dentara sunt:

• A Teoria tulburarii proceselor evolutive dentare
• B Teoria proterogenetica
• C Teroria ontogenetica
• D Teoria anchilozei osteodentare
• E Teoria mecanica

191. Teoriile care intervin in etiopatologia anodontiei sunt:

• A Teoria ereditara
• B Teoria atavica
• C Teoria proterogenetica
• D Teoria antogenetica
• E Teoria mugurilor adamantimului multipli

192. Factorii locali de dezvoltare in etiopatologia anomaliilor dento-maxilare de clasa II/1 sunt:

• A Fibroame uterine
• B Caria dentara si comlicatiile ei
• C Postnatal cicatriciile chirurgicale rezultate pe bolta palatina
• D Absenta suturii de crestere a maxilarului
• E Edentatii intinse de la nivelul maxilarelor

193.  Printre etapele replantarii dentare se numara:

• A Dintele va fi introdus manual in alveola
• B Fixarea dintelui in alveola se realizeaza cu o atela semirigida timp de 6 saptamani
• C Daca exista plagi ale gingivo-mucoasei, acestea vor si suturate
• D Se recomanda dieta moale pentru 2-3 saptamani
• E Dintele traumatizat va fi scos din ocluzie pentru 6 saptamani intr-un serviciu de stomatologie

194.  Sindromul toxico-septic asociat flegmonului se istaleaza atunci cand la infectie se asociaza unul sau mai multe dintre urmatoarele semne:

• A Generale
• B Inflamatorii
• C Hemodinamice
• D Disfunctii de organ
• E Cresterea perfuziei tisulare

195. Printre obiectivele amprentei finale in edentatia totala sunt:

• A Repartizarea de presiuni egale supra partilor moi si dure
• B Limitarea contractiilor musculare in vederea realizarii inchiderii marginale
• C Repartizarea presiunilor exclusiv la nivelul zonelor biostatice
• D Obtinerea unei inaltimi corecte a marginilor si o extindere maxima a bazei protezei
• E Respectarea libertatii contractiilor musculare si realizarea inchiderii marginale a protezei

196.  Cresteri ale volumului de lichid gingival se constata:

• A In perioada de vindecare dupa tratamentul chirurgical
• B Seara
• C In urma folosirii contraceptivelor
• D Dupa menopauza
• E In cursul masticatiei

197. Despre transpozitia completa ( in ortodontie) sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

• A Este insotita de tulburari de deglutitie
• B Presupune inversarea totala a doi dinti vecini si alinierea acestora in curba normala a arcadei
• C Cand inversiunea este intre canin si primul premolar nu pot apare tulburari ocluzale de tipul contactelor premature
• D Cand inversiunea este intre canin si primul premolar pot apare tulburari ocluzale de tipul contactelor premature
• E In cazul transpozitiei canin-incisiv lateral tulburarile sunt de natura fizionomica

198. Aspectele clinice ale fracturilor Le Fort II includ:

• A Edem facial important
• B Deformarea etajului mijlociu al fetei cu infundarea reliefului zigomatic
• C Epistaxis unilateral
• D Tulburari de sensibilitate ( hipo- sau anestezice) in teritoriul n. infraorbitar
• E Emfizem cutanat

199. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, pot aparea urmatoarele situatii:

• A S – emisiune ca un zazait: frontalii superiori oralizati
• B V – seamana cu F: dintii superiori sunt prea scurti
• C T – se aude ca D: dintii superiori oralizati
• D K- se aude modificat: macheta mandibulara este prea extinsa sau prea groasa in regiunea posterioara
• D F – seamana cu V: dintii superiori sunt prea scurti

200. Sistemele de imobilizare extracoronare temporare au urmatoarele dezavantaje:

• A Determina abrazia dintilor antagonisti
• B Pot cauza iritatii pulpare
• C Au o rezistenta si durabilitate scazuta
• D Au rigiditate mica
• E Au instabilitate dimensionala