Grile rezidentiat Medicina Dentara Iasi 2013

Testul grila dat in cadrul concursului de rezidentiat medicina dentara din centrul Iasi, anul 2013 a fost alcatuit din 200 de intrebari ( 50 complement simplu si 150 complement multiplu) si sunt prezentate in cele ce urmeaza.

Pentru a verifica un raspuns mergi cu cursorul mouse-ului (sau tap pe mobil) pe textul “ Vezi raspunsul corect ”.

Intrebari complement simplu:

Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutia sa urmatoarele spatii, cu EXCEPTIA:

A Bucal
B Maseterin
C Submandibular
D Laterofaringian
E Temporal

In parodontitele marginale, este patogen parodontal al complexului rosu:

A Fusobacterium nucleatum
B Prevotella intermedia
C Porphyromonas gingivalis
D Campilobacter rectus
E Eikenella corrodens

Una din cauzele pentru obtinerea unui raspuns fals pozitiv la testele de vitalitate elecrica este:

A Dinte tanar, cu apex deschis
B Dinte cu traumatism recent
C Greseli in izolarea si uscarea dintelui
D Consumul de alcool
E Celcificari inracanalare

Indicatia tehnicilor de injectare a gutapercii ramolita prin incalzire este:

A Canale foarte subtiri
B Canale cu curbura accentuata
C Constrictie apicala largita
D Rezorbtie radiculara interna
E Rezorbtie radiculara externa

Corpurile de punte cu tangenta lineara la mandibula au urmatoarele particularitati, cu EXCEPTIA:

A Ingustarea lor V-O se face doar cand spatiul protetic este mic
B Reducerea suprafetelor ocluzale se face in detrimeodatantul cuspizilor linguali de ghidaj
C In sens C-O suprafata linguala se modeleaza usor convex
D Suprafata linguala trebuie sa fie neteda, fara santuri si individualizarea intermediarilor
E Ingustarea lor V-O se face doar cand spatiul protetic este mare

Formarea cementului acelular are loc:

A Odata cu aparitia solicitarilor prin presiune adupra arcadelor dentare
B Prin inglobarea in cementoid a fibrelor de colagen
C Sub forma de depozite stratificate succesiv care nu inglobeaza insa celule formatoare
D Din epidermul adamantin unit
E Sub forma de depozite lacunare care inglobeaza celule formatoare

Extractia alveoloplastica reprezinta:

A O interventie chirurgicala care se realizeaza concomitent cu extractiile dentare prin care se obtine conservarea osului alveolar
B O interventie chirurgicala indicata la pacienti cu atrofie severa si sant vestibular neutru
C O interventie chirurgicala realizatat in scopul inbunatatirii inchiderii marginale posterioare la pacientii cu sant retrotuberozitar desfiintat
D O tehnica de adancire a santului pelvi-mandibular
E Tehnica de indepartare a mucoasei balante de-a lungul crestei alveolare, respectand periostul

In gangrena pulpara simpla, radiografia dentara arata uneori:

A O largire a spatiului periapical
B O imagine radiotransparenta difuza apical
C O imagine radiotransparenta circumscrisa apical
D O transparenta crescuta a canalului radicular si eventula stramtorarea lumenului radicular
E Rizaliza

Intre factorii favorizanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara sunt afectiunile dento-parodontale ale dintilor sinuzali, cu EXCEPTIA:

A Parodontita apizala acuta sau cronica a dintilor sinuzali
B Chisturile radiculare suprainfectate
C Osteita procesului alveolar
D Perforarea septului subantral prin chiuretaj intempestiv

Aprecierea vindecarii parodontitelor apicale cronice sau a insuccesului tratamentului endodontic se face prin examinarea, in paralel, a radiografiei realizate dupa obturarea canalelor radiculare cu radiografii efectuate:

A La o saptamana de la terminarea tratamentului
B La trei saptamani de la terminarea tratamentului
C La o luna de la terminarea tratamentului
D La 3-6 luni de la terminarea tratamentului
E Atunci cand simptomatologia dureroasa dispare

Obturatiile preventive cu rasina tip C (clasificate de SIMONSEN), se face cand leziunea de carie are urmatoarele caracteristici:

A Leziunea este minima localizata in sant si foseta
B Leziunea este minima cantonata numai in smalt
C Leziunea are o extindere mai mare in dentina
D Leziunea de carie a progresat in dentina dar este inca mica
E Leziunea de carie se afla la limita smalt-dentina

Punctul antropometric nazion (N) pe teleradiografie reprezinta:

A Punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontale
B Punctul cel mai anterior al simfizei mentoniere
C Punctul cel mai proeminent de pe procesul alveolar maxilar
D Punctul cel mai anterior al suturii nazo-frontale
E Punctul cel mai posterior si superior al suturii nazo-frontale

Inaltimea spatiului protetic potential este marita in:

A Abraziunea coronara a dintilor limitrofi bresei edentate
B Ocluzia deschisa ( subocluzia arcadei antagoniste)
C Subocluzia dintilor limitrofi bresei edentate
D Egresiunea sau extruzia dintilor antagonisti
E Distructia coronara a dintilor limitrofi bresei edentate

Dintre parodontitele cronice cu imagine circumscrisa NU face parte:

A Parodontita apicala cronica cu hipercementoza
B Parodontita apicala cronica din TBC
C Parodontita apicala cronica condensata
D Osteita paradentara a lui Merkior
E Abcesul apical cronic

Unul dintre dezavantajele coroanelor telescopate este:

A Transmit paraaxial presiunile ocluzale solicitand nefiziologic parodontiul
B Favorizeaza acumularea placii bacteriene si impiedica igiena orala
C Nu se pot aplica pe dintii tinerilor chiar daca situatia clinica o cere
D Expun substructurile organice la leziuni carioase
E Nu sunt fizionomice

Simptomatologia subiectiva in abcesul parodontal marginal este reprezentata de:

A Tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara, cu dimensiuni variabile
B Jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate medie
C Mucosa acoperitoare intinsa, lucioasa, rosie
D Percutia transversala a dintilor limitrofi abcesului este dureroasa
E Dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie

Unul din criteriile de diagnostic pozitiv al pulpitei purulente totale este:

A Calmarea temporala a durerii prin lichide reci
B Cedarea durerii la calmante locale de tip Dentocalmin
C Cedarea durerii la analgezice
D Calmarea temporala a durerii prin lichide calde
E Exacerbarea durerii dupa evacuarea secretiei purulente prin deschiderea camerei pulpare

Metoda “homotropismului lingo-mandibular” de determinare a relatiei centrice:

A Consta in dirijarea mandibulei in pozitia sa centrica prin compresiunea pe menton
B Urmareste conducerea mandibulei in relatie centrica prin compresiunea realizata de partile moi prevertebrale asupra mandibulei
C Se bazeaza pe faptul ca mandibula urmeaza limba in periplul sau static sau dinamic
D Se bazeaza pe faptul ca reflexul deglutiei se produce cu mandibula centrata
E Consta in compresiunea bilaterala a maseterilor, cu scopul obtinerii de contractii echilibrate

Siliconii utilizati in amprentarea finala a campului edentat total, au ca dezavantaj:

A Sunt greu de manevrat
B Portamprenta trebuie mentinuta fixa timp de 8-12 minute pana la priza finala
C Nu reproduce cu acuratete tesuturile dentare dure
D Afecteaza duritatea de suprafata a gipsului
E Au miros si gust neplacut

Anodontia este denumita in literatura de specialitate prin urmatorul termen:

A Poliodontie
B Pleodontie
C Agenezie
D Hiperdentie
E Poligenezie dentara

Conform principiilor biomecanice ale realizarii arcadelor artificiale ale protezei partiale mobilizabile acrilice ( Ackermann), heteropozitia urmareste:

A Modificarea morfologiei dintilor artificiali prin reducerea suprafetelor ocluzale
B Schimbarea ordinii dintilor artificiali astfel incat dintii cu suprafata ocluzala mai mare sa fie plasti catre centrul geometric al seii
C Schimbarea ordinii dintilor artificiali astfel incat dintii cu suprafata ocluzala mai mare sa fie plasati spre zona cea mai distala a seii
D Reducerea numarului de dinti in arcada artificiala, in special la nivelul seilor terminale
E Modelarea decuspidata a suprafetelor ocluzale alea dintilor artificiali

Atela STEIGER consta din o parte fixa si una mobilizabila, prevazuta cu elemente diferite de agregare ca:

A Culise
B Coroane telescopate
C Coroane ¾ fixate intr-o sina orala cu pivoturi
D Pivoturi fixate in cilindri cu fund orb
E Doi conectori dentari reuniti prin bare subtiri

In transpozitia completa intre canin si primul premolar pot sa apara urmatoarele:

A Migrari patologice
B Incluzii dentare
C Tulburari ocluzale de tipul contactelor premature generate de cuspidul palatinal al premolarului
D Eroziuni ale premolarilor
E Distrofii si displazii dentare

In stomatopatiile protetice la edentatul total, potrivit clasificarii Clinicii de Protetica Dentara din Bucuresti, sunt reactii imediate bazale:

A Hipertrofii si hiperplazii
B Eroziuni in situ
C Eroziuni la insertia protezei
D Ulceratii de decubit
E Leziuni eritemato-congestive

Sialometria este indicata in hiposialie, unde valorile secretiei salivare stimulate scad sub:

A 0,7 ml/min
B 3 ml/ min
C 1 ml/min
D 3,25 ml/min
E 1,5 ml/min

Culisele intracoronare sunt indicate ca solutie de electie:

A Pe dintii suport cu camera pulpara voluminoasa
B Atunci cand dimensiunea mezio-distala a dintelui suport este redusa
C Atunci cand proteza are un ax dificil de insertie
D La pacientii cu dexteritate manuala limitata
E In edentatii frontale

NU constituie simptomatologie in gingivita alergica:

A Gingia are culoare rosie intensa, care cuprinde papilele interdentare, marginea gingivala libera si gingia fixa, si dispare brusc la nivelul jonctiunii muco-gingivale
B Tumefactia gingivala are un aspect usor granular
C Aspectul papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale
D Volumul gingiei este crescut

Tratamentul preventiv al pericoronaritelor consta in:

A Aplicarea unui dren din mesa iodoformata afanata sub capusonul de mucoasa, care se mentine circa 24 ore
B Instilatii de colutorii complexe cu antibiotice
C Extractia molarului semiinclus
D Decapusonarea chirurgicala la nivelul molarului de minte incomplet erupt
E Spalaturi antiseptice abundente si dese

Din testele lui Franz Herbst de amprentare functionala a maxilarului pentru proteze partial mobilizabile scheletate, NU face parte:

A Suras fortat
B Sugere, sulfat, fluierat
C Test fonetic “a”; “ah”
D Deschidere larga a gurii
E Deglutitia

Dintre contraindicatiile relative ale rezectiei apicale sunt:

A Dintii fara valoare protetica
B Fractura radiculara verticala
C Corticala vestibulara groasa – asa cum se intampla in cazul molarilor inferiori
D Pacientii cu imunosupresie
E Parodontopatia marginala cronica (dinti cu implantare compromisa)

Detartrajul:

A Reprezinta actiunea de indeparteare a placii bacteriene si a produsilor de metabolism
B Este o manopera sangeranda
C Urmareste predilect, indepartarea urmelor de tartru inclavate in cementul radicular
D Este o manopera folosita pentru indepartarea cementului necrotic
E Are caracter chirurgical cand indeparteaza microulceratiile epiteliului sulcular

Potrivit clasificarii Catedrei de Parodontologie din Bucuresti, este gingivita indusa de placa bacteriana specifica:

A Gingivita din diabet
B Gingivita din carenta vitaminei C
C Gingivita prin utilizarea medicatiei contraceptive
D Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana (prin placa bacteriana)
E Gingivita din sarcoidoza

Conform metodei Willis de determinare a relatiei centrice, segmentul etalon este:

A Distanta dintre fanta labiala si unghiul extern al ochiului
B Distanta subnazale – gnation masurata cand bolnavul tine gura deschisa
C Distanta subnazale – gnation masurata cand bolnavul tine gura inchisa
D Distanta intercomisurala
E Distanta interpupilara

Din punct de vedere al compozitiei chimice a substantelor anestezice utilizate in anestezia locala, se descrie ca ester al acidului benzoic:

A Cocaina
B Lidocaina
C Articaina
D Cincocaina
E Propoxicaina

In parodontitele marginale, severitatea este apreciata in functie de:

A Numarul de milimetri masurati prin sondare exploratorie intre jonctiunea smalt-cement si nivelul cel mai decliv al pungilor parodontale
B Cresterile de volum ale gingiei
C Mobilitatea dentara
D Modificari de consistenta ale gingiei
E Modificari de culoare si aspect ale gingiei

Pentru coroana ceramica Jacket, pragul trebuie:

A Infundat subgingival in zona vestibulara, din motive estetice ( 0,3-0,5 mm)
B Preparat juxtagingival
C Preparat supragingival la 1 mm de jonctiunea smalt cement
D Infundat 1-1,5 mm
E Sa aiba o latime de 1.5 mm sub un unghi de 45 de grade

Sunt tumori ale epiteliului odontogen cu ectomezenchim odontogen, cu sau fara formare de tesut dentar dur, cu EXCEPTIA:

A Fibromului ameloblastic
B Fibro-odontonul ameloblastic
C Ameloblastomul
D Odontoameloblastomul
E Tumora odontogena adenomatoida

Dintre tulburarile eruptiei dentare care intereseaza dintele in timpul perioadei de dezvoltare in grosimea osului sunt:

A Malpozitii ale dintilor vecini
B Fibromucoasa densa si renitenta, hiperplazii gingivale
C Pozitia ectopica a germenului dentar
D Tendinta filogenica de reducere dimensionala a structurii oasease scheletate
E Sindromul compresiei de maxilar

Osteotomia ramului mandibular in “L inversat ” ( Danillo):

A Este o interventie frecventa
B Este indicata in general in situatiile in care exista o divergenta marcata spre posterior a ramurilor mandibulare
C Interventia se practica doar pe cale orala
D Interventia se practica doar pe cale cutanata
E Repozitionarea libera a fragmentelor permite corectarea anomaliilor transversale

In primele doua luni de viata i.u. cresterea diferentiata a celor doua maxilare determina:

A Prognatie maxilara
B Progenie
C Retrognatie mandibulara
D Retrognatie maxilara
E Biprognatie

Grile rezidentiat Medicina Dentara Iasi 2015

Grile rezidentiat Medicina Dentara Iasi 2014

In primele zile dupa aplicarea protezelor, lipsa stabilitatii datorate plasarii incorecte a planului de ocluzie are drept tratament:

A Echilibrarea ocluzala
B Remontarea dintilor
C Tatonare cu Kerr verde
D Captusire marginala
E Refacerea protezei

Intre hiperplaziile si hipertrofiile reactive si inflamatorii tip “epulis- like” enumeram, cu EXCEPTIA:

A Granulomul piogen
B Fibromul osifiat periferic
C Papilomul
D Granulomul periferic cu celule gigante
E Granulomul congenital

In chirurgia oncologica optiunile de inchidere a unui defect operator sunt, cu EXCEPTIA:

A Inchiderea primara
B Grefa de piele
C Atela din titan
D Constructia cu lambouri
E Vindecarea dirijeaza per secundam

Care dintre urmatoarele este metoda complexa de determinare a relatiei centrice la edentatul total:

A Metoda “homotropismului lingo-mandibular”
B Metoda compresiunii pe menton
C Manevra temporala Green
D Metoda Patterson
E Centrocordul Optow

In cazul despicaturii palatine, la nivelul valului palatin:

A Exista o discontinuitate a “aponevrozei velare”
B Muschii peristafilini externi fuzioneaza pe linia mediana
C Nu exista o discontinuitate a musculaturii inserate pe “aponevroza velara”
D “Aponevroza velara” este fixata atat pe apofiza pterigoida cat si pe marginea posterioara a lamei orizontale a oaselor palatine
E Muschii palatostafilini nu fuzioneaza paramedian

Fracturile posterioare, cu deplasare, ale complexului zigomatic, pot fi, cu EXCEPTIA:

A Unice
B Fracturile disjunctie
C Duble
D Triple
E Cominutive

Gradul de dificultate al unei extractii dentare depinde de o serie de factori locali, cu EXCEPTIA:

A Accesul chirurgical
B Mobilitatea dintilor
C Gradul de distructie coronara
D Relatia cu structurile vecine
E Bolile cardiovasculare

Lamboul plic din extractia prin alveolotomie are urmatoarele caracteristici:

A Este un lambou rezultat prin incizia la nivelul santului parodontal si incizii de descarcare
B Este folosit doar in cazurile in care este necesara separarea radacinilor
C Este folosit in special la resturile radiculare mici situate profund in alveola
D Este indicat in anchiloze dento-alveolare
E In general nu asigura o vizibilitate suficienta a osului pentru alveolotomii mai laborioase

In cazul pulpectomiilor, dar si in cazul gangrenei simple, instrumentarea canalului se practica pana la:

A Foramenul apical
B Apexul radicular, evidentiat radiologic
C 1-1,5 mm de apex
D 2-2,5 mm de apex
E Spatiul periapical

Dupa GYSI, citat de ACKERMANN, intensitatea fortei ce o determina muchiul temporal este:

A 32,5 Kg
B 28,5 Kg
C 35 Kg
D 16 Kg
E 26 Kg

Intrebari complement multiplu:

Anomalia dentomaxilara de clasa a II/2 se caracterizeaza prin:

A Micsorarea lungimii molare
B Reducerea diametrelor premolare si molare
C Retrodentie cu supraacoperirea grupului inciziv
D Raporturi molare mezializate
E Diferite grade de inghesuire dentara

Din categoria articlatoarelor semi-adaptabile fac parte:

A Articulatorul tip Arcon
B Articulatoare Non-Arcon
C Sistemul N.O.R. ( New Oral Relator)
D Sitemul T.Scan
E Ocluzorul

In terapia prin proteze totale, retentia amprentei preliminare este influentata de:

A Malrelatiile mandibulo-craniene
B Musculatura periferica si toleranta pacientului
C Adeziune
D Retentivitati anatomice
E Presiunea atmosferica

Dupa Korber ocluzia functionala este caracterizata de existenta urmatorilor factori:

A Factorul timp
B Factorul calitativ
C Factorul forta
D Factorul continuitatii suprafetelor ocluzale
E Factorul de miscare

Dezvoltarea bazelor scheletate in anomalia dentomaxilara de clasa II/2 se caracterizeaza prin:

A Inaltimea anterioara a fetei este mai mare
B Inaltimea antero-inferioara a fetei (Nsa-Gn) este mai mica
C Unghiul SNB mult marit
D Unghiul planurilor maxilare M-Nsa-Nsp este mai redus decat normal
E Unghiul goniac este mai mic dar poate fi si normal

In remodelarea procesului alveolar orice tip de alveoloplastie trebuie sa respecte urmatoarele principii:

A Decolarea lamboului mucoperiostal sa fie maxima
B Inciziile se realizeaza pe coama crestei, fara incizii de descarcare
C Daca inciziile de descarcare nu pot si evitate , baza lamboului trebuie sa fie mai mica decat celelalte lanturi
D Decolarea lamboului mucoperiostal sa fie minima
E Cunoasterea exacta a anatomiei zonei (vascularizatie si inervatie )

Anomalii frecvente de canale prezinta:

A Incisivii inferiori: doua canale ( V si L )
B Molarul prim superior: radacina palatinala poate avea doua canale
C Primul si al doilea molar inferior: doua canale pe radacina distala
D Caninul superior: doua canale ( M si D )
E Premolarul 2 inferior: doua canale ( M si D )

In etapa de control estetic al machetelor protezelor totale, examinarea pacientului cu gura inchisa si de fata, urmareste:

A Marginea vestibulara a machetei superioare sa nu bombeze prea mult sub pragul marinar, realizand o treapta
B Santurile nazo-labiale si paralabiale trebuie sa prezinte adancituri mai sterse decat inainte, dar corespunzatoare varstei pacientului
C Buza superioara trebuie sa fie ceva mai proeminenta decat buza inferioara
D Buza superioara trebuie sa fie simetrica in ceea ce priveste plentitudinea ei
E Santurile nazo-labiale si paralabiale trebuie sa nu mai fie vizibile

Diferentele semnificative intre parodontita marginala cronica si parodontita agresiva sunt date de:

A Ritmul de evolutie
B Localizarea tartrului
C Varsta
D Sex
E Dispozitia pe arcadele dentare a distructiilor

Situatiile in care tratamentul endodontic preoperator nu este posibil dar se realizeaza obturatia de canal dupa indepartarea apexului / procesului periapical si cub control vizual direct sunt:

A Formarea de praguri in timpul tratamentului endodontic care nu permite obturatia corecta
B Corp strain pe canal
C Reconstituiri corono-radiculare
D Radacini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile in treimea apicala
E Canale cu secretie persistenta care nu permit efectuarea obturatiei de canal

Magazin Online – Aparatura Stomatologie

Nevralgia glosofaringiana:

A Este un sindrom mai frecvent decat nevralgia de trigemen
B Durerea este intensa si paroxistica
C Originea este la nivelul varfului limbii
D Este singura nevralgie care poate fi acompaniata de bradicardie
E Este provocata cel mai frecvent de deglutie

Chisturile de canal tireoglos:

A Apar prin activarea transformarii chistice a unor incluzii epiteliale embrionare restante la nivelul canalului tireoglos
B Sunt localizate pe traiectul canalului tireoglos
C Apar cel mai frecvent suprahioidian
D Apar cel mai frecvent suprasternal
E Sunt la distanta de corpul hioidului

Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii:

A La dintii pluriradiculari cu trunchi radicular scurt
B La dintii cu modificari discrete de culoare, chiar daca raspund la testele de vitalitate
C La dintii cu pungi parodontale medii si chiar superficiale
D La dintii cu pungi parodontale foarte profunde
E La dintii care au suferit traumatisme accidentale sau chirurgicale

Extractia molarului de minte mandibular erupt cu clestele are urmatoarele indicatii:

A Radacinile molarului de minte inferior sunt drepte – paralele
B Radacinile molarului de minte inferior sunt usor divergente
C Integritatea coroanei dentare permite priza cu clestele
D Coroana subminata de un proces carios extins
E O singura radacina recurbata spre distal

Diagnosticul pozitiv al pulpitei cronice deschise ulceroase se pune pe elemente rezultate din interogatoriu si pe constatarile examinului clinic si amune:

A Existenta cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare
B Sangerarea la inteparea pulpei cu sonda si aparitia sensibilitatii numai in indepartarea straturilormai mai profunde
C Raspuns negativ la percutia in ax a dintelui
D Raspunsuri pozitive la testele de vitalitate numai la intensitatii crescute ale excitantului
E Raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui

Despicaturile labiale pot coexista in cadrul unor malformatii cranio-faciale cum sunt:

A Sindromul Pierre-Robin
B Sindromul Patau ( trisomia 13-15 )
C Sindromul Gorlin
D Sindromul Klippel-Feil
E Sindromul Turner

Materialul organic cuprins intre microorganismele palcii poarta denumirea de matrice intermicrobiana. Dintre constituienti fac parte:

A Lycasinul
B Dextranul
C Levanul
D Amidonul
E Fibronectina

Priza cimentului fosfat de zinc ( 5-9 minute ) poate fi accelerata prin:

A Folosirea unei pulberi cu particole de dimensiuni crescute
B Incorporarea mai lenta a pulberii in lichid
C Prelungirea timpului de spatulare
D Raport marit pulbere-lichid
E Incalzirea placutei de sticla pe care se spatuleaza

Intre consideratiile generale care trebuie respectate in sutura plagilor oro-maxilo-faciale, enumeram:

A Structurile lezate vor fi repozitionate cat mai aproape de pozitia lor anatomica
B In reconstructia defectelor post-traumatice se vor utiliza numai lambouri libere vascularizate
C In reconstructia defectelor post-traumatice se pot folosi lambouri locale
D Drenajul plagilor post-traumatice nu este necesar
E Se va avea in vedere refacerea continuitatii ducturilor salivare principale

Evidarea cervicala radicala ( modificata ) extinsa, include in piesa operatorie structuri cervicale suplimentare:

A Structuri nervoase
B Structuri vasculare
C Structuri osoase
D Structuri musculare
E Alte grupe ganglionare ( ganglioni retrofaringiei, ganglioni dispusi de-a lungul nervului recurent )

In disfunctia temporo-mandibulara durerea miofaciala are urmatoarele caracteristici:

A Localizarea durerii este de obicei preauriculara dar poate iradia spre craniu
B Poate fi uni sau bilaterala
C Durerea este mai puternica dimineata
D Durerea creste in intensitate pe parcursul zilei fiind mai puternica seara
E Poate fi mult mai puternica in timpul perioadelor de stress crescut

In cazul anomaliilor in plan vertical prin deficit maxilar, planificarea preoperatorie de repozitionare inferioara a maxilarului implica:

A Realizarea unei scheme de predictie pe baza unei cefalometrii
B Planificarea interventiei chirurgicale pe metodele de studiu
C Realizarea unui sistem de imobilizare daca este necesar
D Planificarea se face doar cu ajutorul orotpantomografiei
E Reperele cefalometrice preoperatorii si de predictie se bazeaza pe pozitia de repaus a mandibulei

In principiile de tratement in restaurarile unidentare si prin punti dentare, profilaxia locala primara cuprinde:

A Alimentatia rationala
B Fluorizarea prin mijloace locale
C Protectia cu lacuri si sigilarea santurilor si fisurilor dentare
D Fluorizarea prin mijloace generale

Cuspizii de sprijin se impart in urmatoarele grupe:

A Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor mandibulari
B Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor maxilari
C Marginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari
D Marginile incizale ale incisivilor si caninilor maxilari
E Cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari

Constituie elemente de aparare ale epiteliului jonctional:

A Lipsa digitatiilor epiteliale
B Incarcarea cu glicogen a tesuturilor afectate
C Reducerea sau absenta keratinizarii
D Celule LANGERHANS
E Infiltrat leucocitar format din neutrofile si polimorfonucleare

Sunt contraindicatii ale detartrajului cu ultrasunete:

A Gingivostomatita ulcero-necrotica, pentru indepartarea grosiera a depozitelor mari de tartru
B Hiperestezia dentinara accentuata
C La bolnavii hemofilici
D Bolnavii cu boli infectioase, contagioase
E In fazele incipiente de imbolnavire: gingivala cronica si parodontita marginala cronica superficiala

Analiza teleradiografiei dupa tehnica RICKETTS ofera relatii despre:

A Adancimea fetei ( N- Pg – HF )
B Afectarea ATM
C Inaltimea anterioara a fetei
D Inaltimea posterioara a fetei
E Pozitia si orientarea simfizei mentoniere

Se instituie obligatoriu un tratament medicamentos inainte de obturarea canalului in urmatoarele situatii:

A Pulpite acute purulente partiale sau totale
B Canale curbate
C Pulpite cronice
D Cand, in timpul tratamentului, campul operator a fost inundat de saliva
E Cand nu putem opri hemoragia

Dupa criteriul morfologic, se descriu urmatoarele forme anatomo-patologice ale incluziei dentare:

A Incluzii dentare intraosoase
B Incluzii ale dintilor permanenti, temporari sau supranumerari
C Incluzii dentare simetrice sau asimetrice
D Anchiloze dentare ale dintilor neerupti
E Incluzii dentare submucoase

Din punct de vedere al interactiunilor medicamentoase efectul vosoconstrictor al adrenalinei din substantele anestezice locale, poate si redus sau anulat de catre:

A Fenotiazine
B Butirofenone
C Antidepresive triciclice
D Medicatia ocitocica ergotaminica
E IMAO

Cauzele infundarii seilor protezelor scheletate sunt:

A Fortele de masticatie
B Bruxismul
C Echilibrarea incorecta a ocluziei
D Dimensiunea verticala a etajului inferior marita
E Dimensiunea verticala e etajului inferior micsorata

Dupa clasificarea scolii germane, sindromul progenic poate fi:

A Cu protuzie fara spatiere
B Cu inghesuire
C Fals ( retrognatism maxilar )
D Adevarat
E De conducere fortata

Bizotarea marginilor cavitatii se face la inlay-ul metalic ocluzal:

A Cu o inclinare de 45 de grade fata de axul de insertie
B Pe 1/3 – ½ din grosimea smaltului
C La 30 de grade, caci marginile subtiri s-ar fractura
D Pe toata inaltimea smaltului la cavitatile mici, dar cu o inclinare de 45 de grade, dupa Mouren
E Cu freze cilindrice din oteluri extradure

Anodontia mai poate fi definita astfel:

A Atelectodontie
B Ateleodontie
C Pleiodontie
D Aplazie
E Oligodontie

Conectorul principal metalic sub forma de bara al protezei partial scheletate are urmatoarele caracteristici:

A Are latimea de 6-7 mm
B Are grosimea de 3 mm
C Pe sectiune are forma ovalara, rotunda sau semiovala
D Este intotdeauna in contact cu parodontiul marginal
E Are un grad de elasticitate mare si nu modifica deloc relieful boltii palatine

Tratamentul bruxismului este complex si se realizeaza prin:

A Reducerea tensiunii psihice
B Ameliorarea simptomlor si efectelor
C Inlaturarea interferentelor ocluzale
D Indepartarea mecanismului neuromuscular patologic de reactie inversa
E Tratament chirurgical asupra ganglionului Gasser

Consecintele tractionarii reciproce a dintilor cu inele de cauciuc in tratamentul diastemei sunt:

A Anchiloza dentara
B Fractura dentara
C Mobilitatea dintilor
D Pierderea ( avulsia ) dintilor
E Osteomielita

Tulburarile parodontale care apar in sindromul de ocluzie deschisa sunt:

A Largirea spatiului parodontal
B Defecte osoase cu trei pereti
C Resorbtia limbusului alveolar
D Atrofia osoasa orizontala
E Dehiscenta si fenestratie osoasa

Clasificarea despicaturilor labiale ( dupa Veau ) cuprinde:

A Despicatura labiale “cicatriciala”
B Despicatura labiala unilaterala simpla
C Despicatura labiala unilaterala dubla
D Despicatura labiala unilaterala asimetrica
E Despicatura labiala centrala

Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de:

A Reologia bucala
B Ritmul secretiei salivare
C Valoarea initiala a pH-ului bucal
D Graviditate
E Alaptare

Metoda structurala a lui Bjork de predictie a rotatiilor mandibulare propune anumite caracteristici morfologice si anume:

A Inclinarea capului condilian
B Forma bazei mandibulare
C Inaltimea faciala posterioara
D Unghiul goniac
E Inclinarea si forma simfizei

Pierderea prematura a dintilor temporari ca factori locali in etiologia anomaliilor denot-maxilare determina:

A Afectarea starii de sanatate a mugurilor subiacenti
B Migrarea dintilor permanenti
C Anchiloze osoase
D Incongruenta dento-alveolara
E Angrenaje inverse, concate si interferente ocluzale

Intre proprietatile Sigilar-ului recomandate de firma producatoare, se enumera:

A Timp de lucru si priza convenabila
B Adeziune slaba
C Hidrofilie redusa
D Contractie mica la polimerizare
E Rezistenta scazuta

Teoria anchilozei osteodentare in etiopatogenia reincluziei dentare sugereaza ca posibile cauze ale acesteia:

A Prezenta unei aritmii de metabolism
B Prezenta unei solutii de continuitate genetica la nivelul membranei parodontale
C Ruperea echilibrului normal al arcadei dentare
D Prezenta unei solutii de continuitate congenitala la nivelul membranei parodontale
E Presiune masticatorie excesiva

Lipsa mentinerii protezelor totale are drept posibile cauze:

A Baza perforata
B Margini prea scurte
C Supraextinderea marginilor protezei
D Plasarea incorecta a planului de ocluzie
E Inchidere periferica inadecvata

Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se face pe seama urmatoarelor criterii:

A Modificarea de culoare a dintelui
B Fetiditate accentuata
C Teste de vitalitate negativa
D Sensibilitate la percutia in ax
E Lipsa sensibilitatii la palpare cu sonda in camera pulpara

Violetul de gentiana 1 % se utilizeaza in:

A Paste de dinti
B Hiperesteziile radiculare
C Leziunile herpetice infectate
D Gingivostomatite micotice
E Infectii si ulceratii ale mucoasei bucale

Dezavantajele tehnicii Endotec de obturare radiculara prin condensare a gutapercii, sunt:

A Incompabilitatea cu utilizarea cimenturilor de sigilare
B Densitatea scazuta a obturatiei
C Presiune de condensare foarte crescuta care creste riscurile de fractura radiculara
D Leziuni termice ale periodontiului sau chiar ale osului alveolar in cazul supraincalzirii gutapercii prin activarea prelungita
E Frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire comparativ cu cele din condensarea conventionala la rece, in cazul nerespectarii tehnicii corecte

Pseudochisturile oaselor maxilare sunt:

A Cavitatea osoasa idiopatica
B Chistul folicular
C Chistul nazo-palatin
D Chistul osos anevrismal
E Defectul osos Stafine

Reglarea relatiilor inermaxilare si ocluzale in plan segital si vertical in perioada 3- 5-6 ani, se manifesta prin:

A Reducerea spatiului de inocluzie sagitala
B A doua mezializare a mandibulei
C Reducerea gradului de supraacoperire
D Prima mezializare a mandibulei
E Prima inaltare de ocluzie

Constituie manifestari locale gingivo-parodontale la bolnavii cu SIDA:

A Angiomatoza bacilara cu manifestari distructive ale desmodontiului si osului alveolar
B Eritemul gingival linear
C Coloratiile anormale, hiperpigmentatiile mucoasei bucale
D Osteite ale corticalei externe a crestei alveolare
E Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva

Hiperestezia radiculara se poate instala dupa:

A Aplicarea de corane de invelis metalice
B Chiuretaj radicular
C Terapia de bioreactivare
D Interventii chirurgicale, in special gingivectomie
E Retractii gingivale prin involutie sau distructie parodontala

Prostaglandinele:

A Sunt muco-polizaharide provenite din sursa endogena
B Au un marcat efect proinflamator
C Au un marcat efect antiinflamator
D Sunt compusi lipidici provenind din metabolismul acidului arahidonic membranar
E Nivelul lor este de 5-6 ori mai mare in tesutul conjunctiv si lichidul santului gingival in parodontopatii

Fortier si Ch. Demars- Fremault enumera cateva situatii in care sigilarea nu se poate aplica:

A Copii a caror sanatate generala necesita efectuarea tratamentelor stomatologice sub anestezie generala
B Copii cu policarii care au o igiena orala proasta
C Sonda “agata”, dar nu sunt semne de carie dentara
D Existenta unor dubii in legatura cu prezneta sau absenta unei carii
E Dintii sunt erupti suficient pentru a obtine o suprafata uscata

Referitor la diastema dintre incisivii centrali superiori, Kalvelis considera ca exista urmatoarele forme:

A Treme intre grupul dintilor frontali si laterali
B Diastema patologica
C Diastema secundara sau falsa
D Diastema laterala

Reprezinta contraindicatii pentru captusirea protezelor partiale acrilice cu materiale rigide:

A Proteze cu reparatii multiple si dinti degradati anatomic si cromatic
B Inflamatia parodontala avansata cu mobilitatea dintilor restanti
C Atrofia avansata a zonei de sprijin osteomucoas produsa intr-un timp mai indelungat de la aplicarea protezei
D Dintii laterali montati in afara crestei
E In cazul protezarilor imediate urmate de resorbtii rapide alea proceselor alveolare

Inghesuirea dentara in anomalia dento-maxilara de clasa a II/2 prezinta un aspect tipic:

A Incisivii centrali superiori pot fi verticali, de multe ori existand o palatopozitie marcata
B Caninii in platopozitie
C Incizivii laterali superiori sunt in vestibuloversie cu rotatia meziala peste coroana centralilor
D Diferite grade de abraziune pe fata palatinala a incisivilor superiori si pe cea vestibulara a incisivilor inferiori
E Incisivii centrali superiori in vestibuloversie pronuntata

Protezarea partial mobilizabila flexibila vine in sprijinul:

A Pacientilor alergici la acrilate
B Aspectelor clinice particulare caracteristice de totusuri sau tuberozitati voluminoase
C Pacientilor cu stare de igiena precara
D Pacientilor cu spatiu protetic superior mai mic de 46mm
E Evitarii stresului pe unitatile odonto-parodontale restante

In infectiile spatiului vestibular, diagnosticul diferential se face cu:

A Chistul de maxilar in faza de exteriorizare
B Infectia de spatiu bucal
C Abcesul spatiului submandibular
D Chistul de maxilar suprainfectat
E Abcesul spatiului paramandibular

Lipoamele solitare cervico-faciala, trebuie diferentiate de:

A Entitatile chistice ale regiunii cervicale
B Entitatile tumorale benigne ale regiunii cervicale
C Adenopatiile cervicale
D Supuratii ale regiunii cervicale
E Sechelele post-traumatice din regiunea cervicala

Obiectivele protezarii in anodontia totala la copil sunt:

A Prevenirea mezioversiilor
B Stimularea dezvoltarii osoase
C Obtinerea unei eficiente masticatorii
D Dirijarea eruptiei dentare
E Obtinerea unei dimensiuni verticale a etajului inferior

Sindromul Frey:

A Reprezinta o complicatie a parotidectomiei
B Reprezinta o complicatie a submaxilectomiei
C Este caracterizat de aparitia unei hipersudoratii
D In timpul stimularii salivare ( in timpul meselor )
E Este consecinta conectarii aberante a filetelor nervoase vegetative la glandele sudoripare tegumentare

Ca si forme clinice, abcesul parodontal merginal poate fi:

A Compus, cand tumefactia evolueaza simultan pe doua fete adiacente ale dintelui
B Simplu, cand tumefactia se afla pe aceeasi fata cu punga parodontala
C Migrator, cand colectia purulenta intereseaza doi dinti vecini
D Serpiginos, cand exsudatul purulent migreaza de pe o fata a radacinii si devine aparent pe alta
E Complex, cand tumefactia intereseaza si furcatia

Diastema mai este denumita in literatuta de specialitate astfel:

A Diastema adevarata
B Bresa dentara
C Diastema interincisiva
D Diastema vera, primara
E Diastema patologica

Sistemul ligamentului supraalveolar indeplineste urmatoarele roluri:

A Asigura fixarea si mentinerea gingiei pe dinte la un nivel constant
B Intareste structura corionului gingival
C Se opune tendintelor de retractie gingivala prin agresiuni mecanice directe asupra marginii gingivale libere si in santul gingival
D Formeaza o bariera biologica rezistenta in timo fata de agresiunea microbiana
E Asigura fixarea fibrelor ligamentului periodontal

Tulburarile musculare care apar in sindromul de ocluzie deschisa sunt mai frecvente la urmatorii muschi:

A Muschiul buccinator
B Fascicolul anterior al muschiului temporal
C Muschiul pterigoidian extern (lateral)
D Muschiul sternocleidomastoidian
E Muschiul limbii

La nivelul procesului alveolar superior in anomalia dentomaxilara de clasa a III a se intalnesc de obcei modificari compensatorii caracterizare prin:

A Micsorarea distantei Nsa-Nsp
B Unghiul Pr. A-F mai mare de 110 grade
C Inclinarea accentuata a planului de ocluzie
D Unghiul I-F mai mare de 107 grade
E Proalveolie si prodentie

Sunt metode antropometrice fara repere preexistenta de determinare a dimensiunii verticale a etajului inferior:

A Metoda Boianov
B Metoda Wright
C Metoda Landa
D Metoda Willis
E Metoda profilometrului Sears

Varietati ale ectopiei dentare sunt denumite in literatura de specialitate astfel:

A Entopic
B Ectopie vestibulara
C Pleodontie
D Ectopie palatinala
E Distopie

Prima etapa in planul general de tratament asociat ortodontic si chirurgical ortognat al anomaliilor dento-maxilare scheletate severe, consta in:

A Descompensarea ocluzala in cele trei planuri
B Compensarea ocluzala in cele trei planuri
C Corectia arcadelor dentare
D Pozitionarea dintilor in functie de baza osoasa
E Pozitionarea dintilor nu tine cont de baza osoasa

La edentatul total total protezat, leziunile de decubit se diferentiaza de leziunile maligne prin urmatoarele semne clinice ( BURKET ):

A Fara miros fetid
B Halena fetida prezenta
C Frecvent diskeratoza
D Absenta diskeratozei
E Flora microbiana moderna

Cele mai frecvente anodontii sunt localizate la:

A Incisivul lateral suerior
B Molarii de minte inferiori si superiori
C Caninul temporal
D Premolarul doi inferior
E Incisivul central temporal

Cea ce deosebeste durerea din pulpita purulenta de cea din pulpita seroasa este:

A Caracterul lancinant care a dus la clasificarea ei sub numele de “turbarea dintilor”
B Caracterul ei pulsatil, sincron cu sistolele ventriculare
C Exacerbarea ai de orice cauza care provoaca cresterea afluxului sanguin spre extremitatea cefalica
D Reducerea ei la race, prin vasoconstrictia provocata
E Calmarea ei la cald

Exista cateva reguli care trebuie sa fie respectate la folosirea elevatorului drept, intre consideratiile generale privind extractia cu elevatorul:

A Intotdeauna se aplica mai intai palatinal
B Aplicarea elevatorului la nivelul dintilor superiori si posteriori trebuie sa fie perpendicular pe axul dintelui
C In timpul luxatiei nu trebuie sa folosim ca sprijin dintii adiacenti
D Intotdeauna se aplica vertibular, niciodata lingual sau palatinal
E Suprafata convexa a partii active trebuie sa fie in contact cu dintele care urmeaza a fi extras

In relatiile dento-alveolare, in malocluzia de clasa II/1, unghiurile axelor dentare si alveolare la planurile de referinta, sunt modificate astfel:

A Unghiul IF scade sub 107 grade
B Unghiul If creste peste 107 grade
C Unghiul SNA mult micsorat
D A-F este mai mare de 115 grede
E Unghiul IM este mai mare sau mai mic de 90 de grade

In sens sagital portamprenta astandard utilizata in amprentarea preliminara pentru proteze partiale mobilizatbile scheletate trebuie:

A Sa fie la 4 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontala
B Se depaseasca distal cu 2 mm santurile retrotuberozitare
C Sa depaseacsa distal cu 4 mm foveele palatinale
D Sa fie la maxim 1 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontala
E Sa se opreasca la nivelul convexitatii maxime a tuberozitatii

Dintre tipurile de lambouri pentru rezectia apicala, lamboul Ochsenbein-Luebke are urmatoarele dezavantaje:

A Colturile lamboului se pot necroza
B Sutura este dificila deoarece lamboul de mucoasa fixa este subtire
C Accesul este favorabil doar dupa decolarea lamboului
D Decolarea lamboului este dificila la inceput
E Poate duce la deficit fizionomic

Pentru amprentarea campului protetic edentat total, criteriile de selectare a unei linguri standard adecvate sunt:

A In regiunea centrala sa permita contractia genioglosului
B In regiunea linguala laterala sa nu jeneze contractia milohioidianului
C Inaltimea jgheabului sa fie identica cu inaltimea crestei edentate, in contact intim cu aceasta
D Forma jgheabului portamprentei sa fie mai scurta cu 1-2 mm in zona distala
E Manerul lingurii sa nu jeneze pozitia normala a buzei si contractia orbicularilor

In retractiile gingivale constitutionale, de cauza mecanica, prin trauma ocluzala sau dupa unele interventii chirurgicale, atitudini si practici conservatoare constau in:

A Folosirea produselor de bioreactivare tisulara
B Grefa de tesut conjunctiv
C Evitarea unor proceduri neconventionale preluate din experienta populara ca periajul cu sare
D Lambou mucogingival deplasat spre coronar
E Folosirea unor proceduri terapeutice de stimulare metabolica si a dinamicii vasculare

Din particularitatile hibridizarii dentinei umede fac parte:

A Dificultatea determinarii cu precizie a gradului de umiditate care trebuie mentinut dupa gravare acida
B Primerii aposi nu sunt influentati de gradul de umiditate al dentinei
C Primerii ca acetona sunt cei mai putin sensibili la variatiile continutului hidric al plagii dentinare
D Modalitatea clinica optima de eliminare a apei din plaga dentinara demineralizata consta in uscarea cu jet de aer prelungit
E Marja foarte mica de toleranta tehnica

Tartrul subgingival se poate prezenta sub diferite forme:

A Fatete netede, subtiri, cu suprafata lipsita de neregularitati
B Formatiuni nodulare
C Depozite spinoase, ca acoperite cu gimpi
D Depozit organo-mineral, de culoare alb-galbena, moale, friabil
E Crusta cu suprafata aspra, rugoasa

Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare simple se face cu:

A Necroza pulpara
B Parodontita apicala cronica
C Pulpita acuta hiperemica
D Pulpite cronice
E Caria dentara

Care din urmatoarele sunt semne obiective in gingivita si gingivostomatita de menopauza:

A Hiperplazie gingivala generalizata, de tip polpoidal
B Usoara mobilitate prin edem inflamator
C Mucoasa gingivala si orala au aspect uscat, neted, de culoare palida, uneori mai rosie cand gingia sangereaza usor
D Cateodata, fisuri ale mucoasei gingivale
E Pungi false

134. Din punct de vedere ergonomic zona III reprezinta:

A O zona circulara cu o raza de 50 cm
B Zona libera de orice instrument
C Zona in acre se plaseaza dulapuri cu materiale utilizare in cazul unor interventii neprevazute
D Zona in care se poate ajunge fara ca medicul sau asistenta sa se ridice de pe scaun
E Zona in care se plaseaza unitul dentar

Sunt factori locali care ar putea contribui la aparitia unei stomatopatii protetice la edentatul total:

A Diabetul zaharat
B Purtarea timp indelungat a unor proteze necorespunzatoare
C Cresterea temperaturii locale sub placa acrilica
D Igiena necorespunzatoare a piesei protetice
E Reactivitatea locala scazuta datorata varstei

Peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex alcatuit din elemente de provenienta diferita din care fac parte:

A Peroxidaza salivara
B Fibronectina
C Peroxid de hidrogen
D Tiocianat
E Leucotaxina salivara

Dupa gradul de intrerupere si forma devierii coloanei de aer consoanele pot fi impartite in :

A Mijlocii ( e, o )
B Fricative ( f, v)
C Rulate sau vibrate (r)
D Nazale ( m,n)
E Laterale(l)

Conditiile esentiale pe care trebuie sa le indeplineasca un material de amprenta in protezarea fixa sunt:

A Plasticitatea
B Fidelitatea
C Rigiditatea
D Rezistenta mecanica buna
E Incompatibilitatea cu materialele din care se confectioneaza modelele

In bolile parodontiului marginal, Clindamicina NU se administreaza:

A La pacientii cu antecedente de tulbulari gastrointestinale
B In parodontita juvenila
C In bolile parodontiului marginal refractare la tratament
D La diabeticii tratati cu insulina
E La copii

Determinarea nivelului planului de ocluzie se va realiza pe bordura de ocluzie a machetei maxilare sau mandibulare astfel:

A Nivelul planului de ocluzie in zona frontala, in functie de particularitatile constitutionale ale bolnavului va fi situat la 1,5-2 mm sub marginea inferioara a buzei superioare
B La edentatul subtotal varstnic, marginea bordurii de ocluzie in zona frontala, va fi plasata la 2,5-3 mm sub marginea inferioara a buzei superioare
C Pentru zonele laterale, nivelul planului de ocluzie se va fixa la mijlocul distantei dintre cele doua creste edentate
D In cazul atrofiei si resorbtiei exagerate, la nivelul unui maxilar, planul de ocluzie se va apropia de campulprotetic deficitar
E In cazul atrofiei si resorbtiei exagerate, la nivelul unui maxilar, planul de ocluzie se va indeparta de campul protetic deficitar

Consecintele reincluziei sunt:

A Hiperestezia si hipersensibilitatea, parodontopatia marginala cronica prin denudarea dintilor vecini
B Carii de colet si radiculare ale dintilor vecini prin erodarea de zone retentive subgingivale
C Denivelarea planului de ocluzie datorita infrapozitiei dintelui reinclus
D Activarea anormala a folicului dentar
E Pierderea prematura a dintilor temporari

Finger spreaderele, imaginate de Luks, prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere:

A Sunt mai flexibile
B Confera operatorului o mare sensibilitate tactila
C Pot fi folosite pentru condensarea verticala in canale subtiri
D Permit rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuri
E Permit indepartarea cu usurinta din canal fara dislocarea gutapercii

Pentru realizarea protezelor finite, laboratorului i se transmit urmatoarele date pe model:

A Anumite modificari ale suprafetelor lustruite ale protezei
B Materialul din care se va realiza baza protezei
C Zonele retentive care pot crea probleme la insertia protezei
D Forma si profunzimea zonei de inchidere palatinala posterioara
E Zonele de despovare

Delimitarea spatiului bucal este:

A Medial: m. buccinator
B Superior: corpul osului maxilar
C Inferior: spatiul corpului mandibulei si spatiul submandibular
D Anterior cu m. zigomatic mare, m. coborator al unghiului gurii, spatiul infraorbital
E Posterior rafeului pterigomandibular si spatiul maseterin

Tratamentul definitiv al abcesului paradontal marginal consta in:

A Operatie cu lambou in abcesul serpiginos la monoradiculari
B Incizie la nivelul bombarii maxime sau usor decliv de aceasta
C Atingeri cu glicerina calda
D Gingivectomie sau operatie cu lambou la pluriradiculari
E Chiuretaj subgingival in abcesul simplu la monoradiculari

Semnele obiective ale parodontitei apicale acute seroase difuze sunt:

A Fluctuenta mucoasei in dreptul radacinii
B Congestia mucoasei in dreptul radacinii
C Depresibilitate si durere la palpare cu degetul pe mucoasa orala sau vestibulara
D Fistula prin care se elimina o secretie seroasa sanguinolenta
E Adenopatie regionala cu ganglioni indurati si mariti de volum

Potrivit clasificarii Catedrei de Parodontologie din Bucuresti, NU constituie gingivite neinduse de placa bacteriana nespecifica:

A Gingivita alergica
B Gingivita si gingivo-stomatita micotica
C Gingivita de sarcina
D Gingivitele din boli hematologice
E Gingivita si gingivo-stomatita ulcero-necrotica

Caria aproximala ca factor local in etiopatologia anomaliilor dento-maxilare determina:

A Scurtarea arcadei dentare
B Tulburari ale relatiilor verticale interarcade
C Pierdera spatiului de rezerva
D Dificultati in eruptia caninului si a premolarului doi
E Alungirea arcadei dentare

Etiopatologia retrodiscitei este:

A Traumatismul articular acut
B Tulburari de ocluzie instalate brusc
C Tulburari de ocluzie instalate insidios
D Deplasari anterioare exagerate lente sau bruste ale discului
E Deplasari posterioare exagerate, lente sau bruste ale discului

In rezectia modelanta a crestei oblice interne ( milohiodiene) ascutite:

A Nu se recomanda realizarea unei incizii de descarcare linguale datorita pericolului lezarii nervului lingual
B Nu se recomanda realizarea unei incizii de descarcare vestibulare datorita pericolului lezarii nervului mentonier
C Mucoperiostul se decoleaza cu atentie pana se evidentiaza creasta oblica interna si insertia muschiului milohiodian
D Dupa evidentierea si regularizararea exostozelor se reaplica lamboul si se sutureaza plaga
E Postoperator, aplicarea imediata a protezei este obligatorie

Printre avantajele lacurilor dentare (varnish-urile) se numara:

A Adera chimic la tesuturile dure dentare
B Izolare termic corespunzator (grosime adecvata)
C Reduc dar nu impiedica, penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in plaga dentinara
D Favorizeaza umectarea corespunzatoare a dentinei de catre rasini
E Incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare a produsilor de coroziune ai amalgamului de argint

Teleradiografia in anomalia dentomaxilara clasa a III-a releva modificarea urmatoarelor unghiuri:

A Unghiul Tweed marit
B Unghiul ANB negativ
C Unghiul Margolis marit
D Distanta Nsa-Nsp marita
E Unghiul SNA mai mare de 80 de grade

Eruptia molarului doi permanent (M2) in cazul dezvoltarii echilibratepe planul relatiilor dento-alveolare si dento-dentare determinate:

A A doua inaltare de ocluzia
B A doua mezializare a mandibulei
C Echilibrul deplin al arcadei dentare prin inchiderea spatiilor inca exista
D In absenta molarului (M3), molarul doi permanent incheie fenomenele dezvoltarii dentinei
E A treia inaltare de ocluzie

In sinuzita maxilara acuta sunt semne clinice majore ca:

A Durerea unilaterala exarcerbata de pozitia decliva a capului
B Halitoza
C Tuse
D Obstructie nazala
E Rinoree purulenta, anterioara sau posterioara, unilaterala

Tehnica Nelaton de reducere a luxatiei anterioare a ATM consta in urmatoarele manevre:

A Se aplica policele bilateral pe canin
B Cu celelalte degete (exceptand policele ) se prinde marginea bazilara si unghiul mandibulei
C Se imprima initial o miscare de ridicare efectuata treptat pentru depasirea obstacolului reprezentat de tuberculul articular
D Se trage spre anterior mandibula asociind si o rotatie a mentonului
E Cand condilul ajunge in cavitatea glenoida se aude un craement si gura se inchide brusc

Tratamentul afectarii gingivo-osoase a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor laterali de gradul III si IV consta in:

A Gingivectomie
B Extractie
C Debridare gingivala, detartraj
D Premolarizare
E Amputatie radiculara

Din evolutia si complicatiile granulomului epitelial fac parte:

A Constituirea intr-un focar de infectie in boala de focar
B Nevralgii de trigemen, prin compresiunea filetelor nervoase, date de dezvoltarea voluminoasa a granulomulu
C Actinomicoza cervico-faciala
D Parodontita apicala cronica fibroasa
E Sinuzita “odontogena” daca este un dinte sinusal

Puterea de suport a dintilor la presiuni verticale bilaterale dupa Max Muller este:

A Pentru incisivi – 32 kg
B Pentru molarii III – 65,5 kg
C Pentru canini – 35 kg
D Pentru incisivii laterali – 42,5 kg
E Pentru premolarii II 44 – kg

Cauzele bascularii in plan sagital prin desprinderea extremitatilor distale ale seilor protezei scheletate sunt:

A Alimente adezive
B Plasarea elementelor antibasculante cat mai departe de axa de basculare
C Sei supraextinse
D Sei subdimensionate
E Utilizarea gherutelor incizale

In tratamentul luxatiei dentare cu intruzie se pot adopta urmatoarele atitudini terapeutice:

A Favorizarea eruptiei dentare daca dintele este imatur
B Repozitionarea imediata, chirurgicala a dintelui in pozitia corecta, fara fixarea lui la dintii vecini
C Aplicarea de fibre ortodontice mici pentru repozitionarea dintelui intruzat
D La 2-3 saptamani de la repozitionarea dintelui se realizeaza tratamentul endodontic
E Slefuiri selctive in servicii de stomatologie pentru a scoate dintele din ocluzie

Dezavantajele sistemelor pericoronare de imobilizare constau in:

A Inflamatii gingivale produse de marginile coronare retentive
B Rezistenta in timp la solicitarile functionale este mica
C Acoperirea integrala a dintilor imobilizati
D Imposibilitatea inlocuirii dintilor lipsa
E Imposibilitatea restaurarii de rapoarte ocluzale functionale

In scopul franarii deplasarii distale ale protezelor partial mobilizabile scheletate se folosesc:

A Curba de ocluzie sagitala usor accentuata
B Curba de ocluzie sagitala inversa
C Pinteni ocluzali din fosetele meziale ale molarilor
D Coroane telescopate
E Culise intra si extracoronare

In ceea ce priveste relatiile dento-dentare interarcade, tabla ocluzala este:

A Aria dentara cuprinsa intre varfurile cuspizilor vestibulari si orali ai dintilor posteriori
B Cea care suporta majoritatea fortelor de masticatie
C Reprezinta 50-60% din dimensiunea V-O a dintilor posteriori
D Reprezinta 10-20% din dimensiunea V-O a dintilor posteriori
E Cea care modifica relatia de postura

Dupa MOYERS, reactia la tratament in anomalia dento-maxilara de clasa II/1 tipul D este caracterizata de:

A Insuficienta dezvoltarea mandibulei
B Incisivii superior sunt in labioversie
C Ramul ascendent al mandibulei scurt
D Buza inferioara hipertona
E Raspuns bun la terapia functionala

In triturarea alimentelor, Maronneaud distinge urmatoarele etape:

A O faza de subocluzie
B O faza de orientare prejuxtaocluzala ( MARTINET)
C O faza juxtaocluzala ( Dubecq)
D O faza de ocluzie
E O faza subpalatala

166. Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen se fac cu:

A Nevralgia nervului facial
B Nevralgia nervului intermediar Wrisberg
C Nevralgia de nerv accesoriu
D Nevralgia nazociliara ( Sindromul Charlin)
E Nevralgia de nerv glosofaringian

Cauzele bascularii transversale a protezei totale pot fi:

A Erori de amprentare
B Atrofia exagerata a crestei alveolara
C Folierea torusului palatin
D Montarea dintilor laterali in afara crestei
E Rezilienta crescuta a mucoasei fixe de pe creste

Dupa tehnologia de elaborare protezele partiale fixe pot fi obtinute prin:

A Turnate
B Frezate
C Polimerizare
D Electroeroziune
E Ambutisare

In anomalia dento-maxilara de clasa a III-a examenul teleradiografic releva:

A Unghiul SNA mai mare de 80 de grade
B Unghiul SNB mai mic de 78 de grade
C Unghiul SNB mai mare de 78 de grade
D Distanta Nsa-Nsp micsorata
E Unghiul SNA mai mic de 80 de grade

Intre factorii de risc locali asociati unei incidente crescute a tumorilor maligne, candidoza orala:

A Se asociaza adesori pe fondul de lichen plan
B Are potentialul de a cataliza producerea agentilor carcinogeni
C Contribuie la producerea unor modificari displazice la nivelul mucoasei orale
D Prin eliberarea de nitrozamine endogene este inhibata aparitia modificarilor displazice ale mucoasei orale
E Nitrozaminele produse constituie un risc major in transformarea maligna a mucoasei orale

In cazul tratamentului chisturilor de mari dimensiuni se va practica:

A Chistectomia prin abord vestibular
B Frecvent, chistectomia prin abord palatinal – la maxilar
C Rezectia apicala cu tratament endodontic la dintii cu interesare chistica
D Intotdeauna extractia dentara
E Atitudinea fata de dinti poate fi radicala sau conservatoare

Unele substante, in mod prioritar, pot declansa o necroza datorita caracterului chimic mai agresiv si anume:

A Acidului tricloracetic
B Fenolul
C Hipocloritul de sodiu
D Clorura de sodiu
E Trioximetilenul

Modificarile morfologice in hiperemia preinflamatorie, sunt caracterizate de:

A Vasoconstrictie si celule odontoblastice cu volum micsorat
B Celulele odontoblastice si in parte fibroblastii cu volum marit
C Invazie microbiana in pulpa dentara
D Indivizi microbieni care pot reflecta o activitate metabolica redusa
E Modificari celulare care reflecta o activitate metabolica redusa

Solutia Chlumsky contine:

A Fenol
B Camfor
C Timol
D Alcool
E Iodoform

Privit prin prisma ortodontica, fenomenul incluziei dentare se intalneste cel mai frecvent la urmatorii dinti:

A Canini
B Premolarul unu superior
C Premolarul doi inferior
D Incisivul lateral inferior
E Incisivul central superior

Constituie complicatii loco-regionale ale bolii parodontale:

A Osteite si osteomielite ale oaselor maxilare
B Septicemie
C Tromboflebita sinusului cavernos
D Sinuzita maxilara
E Colecistita prin piofagie

Forma citokeratinelor difera dupa dispozitia stratificata a epiteliului oral:

A In stratul cornos sunt de forma cuboidala
B In stratul bazal sunt de forma cuboidala sau usor alungite
C In stratul cornos au forma stelata
D In stratul spinos au forma poligonala
E In stratul spinos sunt aplatizate

Majoritatea preparatelor anestezice locale contin un agent vasoconstrinctor care permite:

A O resorbtie mai rapida a anestezicului in circulatie
B Un efect anestezic local cu potenta si durata semnificativ crescuta
C Un risc mai scazut de toxicitate sistemica
D Diminuarea sangerarii locale
E Un risc mai crescut de toxicitate sistemica

Semnele care pot fi culese pe ortopantomograma si care indica o rotatie de tip anterior ( dupa Bjork), sunt:

A Unghiul mandibular accentuat
B Latimea ramurii orizontale micsorata
C Canalul dentar angulat
D Ramura ascendenta lunga
E Curbura preangulara accentuata

Bolnavii cardiaci tratati cu nifedipin si diltiazem presinta:

A Aparitia unor fribloblasti cu aspect de miofibroblasti
B Material extracelular asemanator laminei bazale si structuri hemodesmozomiale
C Flora bacteriana particulara
D O matrice fibroasa bine dezvoltata, organizata sub forma unei retele de benzi groase de fibre de colagen
E “Noduli” papilari de consistenta ferma, localizati preferential in zonele laterale

Diagnosticul pozitiv al ectopiei dentare pe ortopantomografie, ofera relatii despre:

A Nivelul de insertie a frenurilor si plicilor alveolo-jugale
B Existenta unei formatiuni supranumerare deviante pentru eruptia dintelui permanent
C Structura osului
D Existenta sau nu a molarilor de minte pe arcada cu ectopie
E Raportul radicular al dintelui ectopic cu apexurile dintilor vecini

In conceptul ocluzal neuro-muscular medicina dentara neuro-musculara apeleaza la o serie de mijloace specifice, pe langa cele traditionale dintre care amintim:

A Analiza computerizata a ocluziei statice si dinamice – Dispozitivul T-SCAN III
B Electromiografie – BioEMG
C TENS ( stimulare electrica transcutanata)
D Ultrasonografie
E Transiluminarea cu fibra optica (FOTI)

Dezavantajele primerilor gravanti utilizati in sistemele adezive actuale, sunt:

A Structura compacta si capacitatea de tampon a DDR ( detritusului dentinar remanent ) poate constitui o adevarata bariera de fuziune impiedicand penetrarea monomerului acid
B Aplicarea repetata ( de doua ori) la sistemele monoflacon
C Prelungirea timpului de lucru prin introducerea etapei lavajului
D Cresterea riscului de a lasa dentina demineralizata neimpregnata de rasina
E Cresterea riscului colabarii fibrelor de colagen

Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice, difuze Partsch se face cu:

A Parodontita apicala cronica condensata
B Parodontita apicala cronica fibroasa
C Osteomielita
D Adenopatii supurate
E Actinomicoza

Diagnosticul diferential in reincluziile totale se face cu:

A Incluziile dentare
B Intruzia post-treumatica partiala
C Anodontia ( prin examen radiologic si clinic)
D Extractia ( prin anamneza si examenul clinic)
E Intruzia post-traumatica totala

186. Sistemul Ultrafil de injectare a gutapercii ramolita prin incalzire are urmatoarele caracteristici tehnice:

A Ramolirea gutapercii la 160 grade Celsius
B Livrarea gutapercii in capsule prevazute cu canule de calibrul 22
C Injectarea in canale cu canule de calibrul 20/23 sau chiar 25
D Termostat portabil pentru capsule de gutaperca
E Ramolirea gutapercii la 70 de grade Celsius

187. Dupa ARMITAGE (1999), NU sunt leziuni gingivale induse de placa bacteriana:

A Gingivita asociata de leucemie
B Gingivite asociate de contraceptive orale
C Manifestarile gingivale in eritemul multiform
D Gingivostomatita herpetica primara
E Angiomatoza bacilara

Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivare:

A Este cea mai frecventa tumora maligna a glandelor salivare
B Poate aparea la orice varsta
C Apare rar la copii
D Apare frecvent la adolescenti
E Afecteaza ceva mai frecvent sexul feminin

Amplituridea apatiului protetic potential este marita in:

A Migrari sau versii ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii vecini sau alte spatii edentate
B Modificari de volum ale substructurilor odontale prin prepararea sau distrucite coronara
C Versii sau migrari corporale ale dintilor limitrofi spre bresa edentata
D Modificari de volum ale dintilor limitrofi prin obturatii debordante
E Atrofii accentuate ale crestei alveolare

Amprentarea ca etapa a terapiei prin punti dentare prin tehnica dublului amestec:

A Este o amprenta globala intr-un singur timp
B Utilizeaza elastomeri in consistente diferite
C Vizeaza in majoritatea cazurilor amprentarea unei arcade intregi
D Nu se preteaza pentru siliconii, tiocoli, polieteri cat si hidrocoloizi reversibili
E Nu utilizeaza elastomeri in consistente diferite

Conturul crestei marginale a osului alveolar variaza in functie de forma radacinii (LISTGARTEN):

A Acolo unde suprafata radacinii este concava, traiectul marginii alveolare este plat
B Este, in general, paralel cu jonctiunea smalt-cement
C Acolo unde suprafata radacinii este concava, traiectul marginii alveolare este convex, arcuat ascendent
D In cazul radacinilor subtiri are un traiect rectiliniu
E In zona convexitatilor radacinii, marginea crestei alveolare prezinta un traiect rotunjit spre apical

Printre testele moderne de diagnostic al afectiunilor gingivo-paradontale exista sonde ADN capabile sa detecteze specii ca:

A Staphylococcus aureus
B Treponema pallidum
C Treponema denticola
D Aggregatibacter actinomycetemcomitans
E Porphyromonas gingivalis

Versantul oral al seii protezei pertial mobilizabile:

A Trebuie sa aiba o inaltime egala cu versantul vestibular
B La contactul sau cu dintele limitrof seaua trebuie sa nu patrunda in zonele retentive de sub ecuatorul protetic
C La contactul sau cu dintele limitrof seaua trebuie sa patrunda in zonele retentive de sub ecuatorul protetic
D Trebuie sa protejeze papila interdentara si parodontiul merginal
E Poate lipsi din seaua protezei atunci cand creeaza disconfort pentru pacient

Tulburari ale functiilor gonadelor se caracterizeaza prin aparitia de:

A Gingivita de pubertate
B Gingivita asociata administrarii de ciclosporina A
C Gingivita de sarcina
D Gingivite alergice
E Gingivita atrofica de menopauza

In principiile de tratament in restaurarile unidentare si prin punti dentare profilaxia locala tertiara cuprinde:

A Refacerea corecta a morfologiei
B Prevenirea migrarilor dentare
C Prevenirea parodontopatiei
D Fluorizari locale si sitemice
E Prevenirea sindromului disfunctional

Reincluzia dentara in literatura de specialitate mai poate fi denumita si:

A Retentie dentara primara
B Retentie dentara secundara
C “dinte inclavat”
D Anchiloza dentara
E Scufundarea dentara

Obiectivele terapeutice in transpozitia completa de canin – incisiv lateral vor viza:

A Deplasarea dentara
B Slefuirea modelante ale cuspidului caninului in sedinte succesive
C Ameloplastia modelanta a caninului
D Cosmetizarea prin aditia a incisivului lateral
E Transformarea transpozitiei complete in transpozitie

In abcesul parodontal marginal, cel mai frecvent evacuarea exudatului purulent este impiedicata de:

A Localizarea pe anumite fete ale dintelui, mai ales in zona palatinala
B Masajul gingiei inflamate si incercarea de a goli continutul pungilor prin intepare si exprimare
C Blocuri masive de tartru si placa bacteriana supraadaugata
D Edemul merginii gingivale, produs prin impact alimentar
E Prezenta unor sisteme de imobilizare

Comunicarea oro-sinusala imediata trebuie diagnosticata pe baza urmatoarelor criterii:

A Sangerarea mai abundenta din alveola, uneori cu aspect aerat
B Proba Valsalva pozitiva
C Proba Valsalva trebuie utilizata repetat deoarece largeste solutia de continuitate a mucoasei sinusale si faciliteaza drenajul sinusului maxilar
D Explorarea blanda a alveolei cu un stilet butonat evidentiaza o senzatie de “cadere in gol”
E Examinarea dintelui extras releva prezenta unui fragment osos atasat la apex