Grile rezidentiat Medicina Dentara Craiova 2014

[sg_popup id=”2″ event=”onload”][/sg_popup]

Testul grila dat in cadrul examenului de rezidentiat medicina dentara din centrul Croiova, anul 2014 a fost alcatuit din 200 de intrebari ( 50 complement simplu si 150 complement multiplu) si sunt prezentate in cele ce urmeaza.

Pentru a verifica un raspuns mergi cu cursorul mouse-ului (sau tap pe mobil) pe textul “ Vezi raspunsul corect ”.

Intrebari complement simplu:

1.Precizati ce dezechilibru dento-alveolar poate genera prezenta unui 12 ( inciziv lateral) in forma de cui:

A Angrenajul invers
B Diastema
C Modificarea formei arcadei
D Achiloza dento-alveolara
E Supraeruperea dintelui antagonist

Stratul spinos al epiteluiului gingival oral:

A Este mai redus ca grosime fata de stratul granulos
B Are drept caracteristica principala prezenta granulelor de keratohialina
C Contine tonofilamente mai numeroase decat cele din stratul bazal
D Se mai numeste si germinativ sau cu celule germinative
E Este format din celule cuboidale dispuse in palisada

Care dintre afirmatiile urmatoare reprezinta o caracteristica a bontului preparat pentru o coroana de invelis ceramica:

A Un plan incizal in unghi de 45 de grade in vederea intalnirii fortelor de masticatie in unghi drept
B Toate suprafetele axiale usor divergente spre axul prepararii
C Treimea gingivala a fetei palatinale usor divergenta spre incizal
D Prag gingival circular care formeaza cu peretii axiali un unghi de 60 de grade
E Suprafata vestibulara concava gingivo-incizal si mezio-distal

Intre factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara se numara:

A Chisturile foliculare suprainfectate
B Parodontita apicala acuta a dintilor sinuzali
C Inflamatia cronica sau afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinuzale
D Osteita procesului alveolar
E Fumatul si expunerea la mediul cu noxe

Unul dintre factorii generali, care actionand in timpul organogenezei poate conduce la anodontii, este reprezentat de:

A Osteomielita acuta
B Insuficienta potentialului formativ al teritoriilor prezumtiv odontogene
C Despicaturi labio-maxilo-palatine
D Bolile infecto-contagioase ale mamei
E Epuizarea distala a gradientului de molarizare

Dintre avantajele lamboului “in plic” se enumera:

A Interesarea festonului gingival este completa
B Se poate modifica inseria gingivala dupa necesitati
C Cu cat radacina dintelui interesat este mai lunga, cu atat lamboul este mai extins
D Tensiunea asupra lamboului poate fi uneori excesiva
E Accesul chirurgical este foarte bun

In granulomul simplu conjunctiv, formarea tesutului de granulatie are loc in:

A Zona de necroza
B Zona exudativa
C Zona de iritatie
D Zona de stimulare
E Atat in zona de necroza cat si in zona exudativa

Imaginea sialografica obtinuta in urma despicarii calculilor radiotransparenti este:

A “minge tinuta in mana”
B “lacuna sialografica”
C “Sirag de margele”
D “pom inflorit”
E “pom uscat”

Leziunea initiala, ca stadiu al inflamatiei gingivale:

A Apare la circa o saptamana de la debutul inflamatiei printr-o leziune precoce
B Corespunde clinic unei gingivite subclinice
C Se insoteste de fenomene de meiopragie
D Este caracterizata de fragmentarea laminei bazale
E Se caracterizeaza prin aparitia unui numar foarte crescut de macrofage, limfocite si plastocite la nivelul corionului epitelial jonctional

Tehnica corecta a tratamentului endodontic ultrasonic presupune:

A O etapa premergatoare efectuata manual pana la acul de tip Kerr nr.15
B Utilizarea aparatelor tip Sonic-Air
C Folosirea sistemului Giromatic
D Utilizarea unui laser pulsatoriu de 35 W
E Efectuarea numai de miscari de rotatie

Axamenul obiectiv la un pacient cu pulpita acuta seroasa partiala pune in evidenta urmatoarele:

A Durere vie, loclizata la un anumit dinte
B Dinte de coloratie normala, cu o carie profunda si un depozit bogat de dentina alterata
C Durerea este provocata de excitanti termici
D Camera pulpara deschisa
E Tumefactierea mucoasei vestibulare si a tegumentelor

Egresiunea dentara este o situatie clinica des intalnita la:

A Pacientii parodontopati
B Pacienti diabetici
C Pacienti cu creasta alveolara antagonisa edentata terminal de o lunga perioada de timp
D Pacienti cu anomalii dento-maxilare
E Dinti limitrofi edentatiilor vechi

In protezarea totala, prin asigurarea sprijinului unei amprente se intelege:

A Scaderea rezistentei amprentei la deplasari orizontale odata cu pierderea inaltimii crestei reziduale
B Atractia moleculelor de saliva intre ele
C Acoperirea maxima de catre amprenta a intregii suprafete a campului protetic
D Prezenta unei pelicule de saliva intre proteza si campul protetic
E Cresterea gradului de mobilitate a mucoasei

Functia de sprijin a unui croset al protezei partiale mobilizabile scheletate reprezinta functia prin care crosetul:

A Se opune deplasarii orizontale a protezei
B Se opune deplasarii verticale ale protezei in directie mucozala
C Trebuie sa cuprinda mai mult de 180 de grade din circumferinta dintelui
D Neutralizarea efectului portiunii flexibile a bratului retentiv
E Impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe campul protetic

Din punct de vedere histopatologic, in gingivita din diabet, se produce:

A Subtierea membranei bazale dintre epiteliu si corion
B Usoara mobilitate prin edem inflamator
C Cresterea nutritiei epiteliului gingival prin osmoza, cat si a corionului subiacent
D Reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor
E Un miros caracteristic de acetona

Metodele functionale de determinare a dimensiunii verticale la edentatul total se bazeaza pe:

A Determinarea relatiei de postura
B Utilizarea unor masti faciale
C Utilizarea unor fotografii din perioada dentata
D Masurarea exacta a etajului inferior pe radiografii cefalometrice
E Masurarea distantei dintre fanta labiala si unghiul extern al ochiului

In cursul manevrelor Lebourg se exercita:

A Presiune latero-sagitala pe creasta alveolara
B Presiune bilaterala transversala pe condili
C Presiune pe menton de jos in sus
D Presiune bilaterala verticala pe unghiurile mandibulare
E Presiune simultana pe creasta alveolara si pe marginea bazilara efectuata bimanual

Ectopia dentara se intalneste destul de frecvent in cadrul populatiei tarii nostre, vizand cu precadere anumiti dinti, in urmatoarea ordine descrescatoare:

A Caninul superior (cel mai frecvent), premolarul II inferior, caninul inferior si premolarul superior
B Caninul superior ( cel mai frecvent), molarul superior (in special de minte), premolarul II superior
C Incisivul lateral, premolarul II superior, molarul de minte ( in special cel superior)
D Caninul inferior, premolarul I inferior si incisivul lateral superior
E Incisivul lateral superior, premolarul II superior, caninul superior

Diagnosticul diferential al luxatiei anterioare unilaterale temporo-mandibulare se face cu:

A Fractura ramului ascendent mandibular cu deplasare
B Contractura spastica a muschilor ridicatori ai mandibulei
C Hiperplazia de condil
D Hemiatrofia faciala progresiva
E Hipoplazia mandibulara

Inregistrarea relatiei centrice se poate realiza prin urmatoarele metode antropometrice fara repere preextractionale

A Metoda Wright
B Metoda Silvermann
C Metoda Willis
D Metoda Swenson
E Metoda ce utilizeaza profilometrul Sears

Diagnosticul diferential al reincluziei totale trebuie realizat cu:

A Intruziile posttraumatice partiale
B Extractia dentara
C Trenspozitia dentara
D Meziopozitia generalizata
E Ectopia dentara

Printre caracteristicile chistului dermoid remarcam:

A Are continut lichidian cenusiu – galbui
B Este aderent pe planurile profunde
C Lasa godeu la presiune
D Creste rapid in dimensiuni
E La formele localizate in planseul bucal da aspect de “limba dubla”

In perioada de stare, formele ulcero-distructive ale tumorilor maligne orale au printre caracteristici:

A Aspect conopidiform
B Suprafata brazdata de santuri mai mult sau mai putin adanci
C Marginile tumorale crateriforme
D Prezinta muguri carnosi, unii dintre ei cu aspect hemoragic
E Marginile au forma unui burelet

Studiul teleradiografiei in malocluzia de clasa a II 1 endognatia sau sindromul de compresiunie maxilara cu protruzie si spatiere dentara, evidentiaza:

A Marirea unghiului SNA si reducerea unghiului SNB
B Marirea unghiului SNB si reducerea unghiului SNA
C Dispunerea in evantai japonez a grupului incisivo-canin
D Pozitia prognata a mandibulei
E Scadera unghiului Pr.A-F

Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se manifesta prin:

A Cresterea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
B Tamponarea alcalinitatii bucale prin sistemele tampon salivare si substante alcaline
C Inhibarea metabolismului bacterian uneori chiar prin efect bactericid
D Crestera adeziunii microbiene
E Saturarea placii bacteriene cu substante demineralizante

Exercitiile terapeutice pasive in tratamentul sindromului disfunctional cranio-mandibular sunt:

A Exercitii de mobilizare articulare efectuata de catre operator
B Exercitii de coordonare a miscarilor mandibulei
C Exercitiile izotonice de diversificare a miscarilor
D Exercitii izometrice pentru tonifiere musculara
E Exercitii izometrice pentru relaxare musculara

Elementul comun al malocluziei de clasa a II 2-a (endognatia sau sindromul de compresiune maxilara cu inghesuire dentara) cu clasa a II 1-a (endognatia sau sindromul de compresiune maxilara cu protruzie si spatiere dentara) este:

A Etiopatogenia
B Prevalenta
C Relatia molara antero-posterioara
D Tipul de raport interlabial
E Relatia interincisiva in cele trei planuri ocluzale

Printre aspectele care caracterizeaza abcesul ca forma anatomo-patologica, se numara:

A Este o supuratie difuza, cu caracter extensiv
B Prezenta crepitatiilor gazoase
C Tegumentele acoperitoare sunt destinse, cianotice sau livide
D Este o colectie supurata, limitata
E Este expresia clinica a unei inflamatii seroase

Incidenta Donovan este indicata in:

A Incluzia molarului de minte superior pentru evaluarea rapoartelor in sens transversal
B Incluzia caninului
C Incluzia molarului de minte inferior
D Situatia in care molarul de minte inferior erupt are distructie coronara mare
E Extractia dintilor temporari

Crosetul din sarma cervico-ocluzala deschis dental al unei proteze partiale acrilice este indicata:

A In edentatiile terminale, cand intre dintele stalp si vecin exista o trema
B Pe dintii cu retentivitatie moderate
C In zonele retentive vestibulare si orale ale crestei alveolare
D Pe molarii mezializati
E In zona frontala, ancorat pe o matrice situata pe o microproteza cimentata pe dintele limitrof spatiul edentat

Controlul fizionomiei si fonatiei in cadrul sedintei de aplicare a protezei totale pe campul protetic urmareste:

A Degajarea frenurilor laterale prin modelarea marginilor protezei cu freze cilindro-conice
B Verificarea absentei adeziunii prin aparitia xerostomiei
C Verificarea inchiderii distale prin presiuni oro-vestibulare
D Scurtarea marginilor protezei la nivelul zonelor Eisenring
E Verificarea respectarii criteriilor estetice si incadrarii in armonia faciala a pacientului

In necroza pulpara, primele elemente care au de suferit sunt:

A Celulele
B Fibrele nervoase
C Vasele de sange
D Dentina
E Cementul

Dintre factorii dismetabolici implicati in geneza ocluziei deschise, cel mai important este:

A Obliterarea tardiva a sistemului sutural coronarian
B Rahitismul
C Suptul degetului
D Interpunerea limbii intre arcadele dentare
E Interpunerea obrajilor intre arcadele dentare

Parodontitele agresive:

A Apar mai frecvent la femeile la menopauza
B Apar ca urmare a tratamentului cu antagonisti de calciu
C Pot debuta circumpubertar
D Se insotesc de stare generala de sanatate alterata
E Au un ritm de evolutie mai lent decat parodontitele cronice

Printre factorii generali care determina tulburari in mecanismul hemostazei plagii postextractionale se numara:

A Nerespectarea de catre pacient a instructiunilor privind ingrijirile postextractionale
B Persistenta tesutului de granulatie in alveola
C Perioada menstruatiei
D Lezarea unor vase
E Vasodilatatia secundara in cazul anesteziilor plexale in care se foloseste vasoconstrictor

La examinarea radiologica, prezenta unui keratochist odontogen primordial poate fi sugerata de:

A Absenta dintelui intralezional
B Existenta dintelui neerupt
C Leziunea osoasa radiotransparenta ce circumscrie un dinte inclus
D Resorbtia radacinilor dintilor adiacenti unui molar de minte inclus profund
E Leziunea uniloculara sau multiloculara localizata in special la molarul trei

Semnul lui Quintero – semn patognomonic al incluziei – se traduce prin:

A Pozitia vestibularizata a coroanei incisivului lateral superior si rotatia sa mezio- vestibulara
B Pozitia mezializata a caninului
C Pozitia vestibularizata a coroanei caninului
D Rotatia mezio-palatinala a incisivului lateral
E Rotatia mezio- palatinala a caninului

Dezavantajele utilizarii lacurilor dentare ( varnish-urilor) sunt:

A Aderenta de natura fizica la tesuturile dure dentare
B Aderenta de natura chimica la tesuturile dure dentare
C Rezistenta mecanica crescuta la solicitarile masticatorii din cauza grosimii reduse
D Izolarea termica corespunzatoare
E Faciliteaza umectarea corespunzatoare a dentinei de catre rasini, unghiul de contac al lacului lichid cu plaga dentinara fiind de 53-106 grade

In tratamentul retractiilor gingivale, ca atitudini si practici conservatoare, se recomanda:

A Insusirea de catre pacient a unei tehnici de periaj orizontal
B Ca fiind obligatoriu periajul dentar dupa mesele din timpul zilei si evitarea periajului de seara
C Clatirea cu ape de gura cu efecte astringente
D Frecarea gingiilor cu coaja de lamaie
E Insusirea de catre pacient a unei tehnici de periaj vertical

In cadrul malocluziei de clasa a III-a (decalajul intermaxilar invers sau sindromul progenic) modificarile in sens sagital ale maxilarului superior se traduc la examenul facial prin:

A Deplasarea punctului NSA inapoia planului Dreyfuss
B Profil convex
C Deplasarea punctului Gn inapoia planului Simon
D Ocluzie distalizata
E Cresterea unghiului SNA

Grile rezidentiat Medicina Dentara Craiova 2013

Grile rezidentiat Medicina Dentara Craiova 2015

Care dintre urmatoarele sindroame morfologice poate fi atasat etiopatogeniei unei anomalii dentomaxilare corelate unei tulburari a deglutiei dupa Cauhepe:

A Imaturitatea neuromusculara
B Inclinarea vestibulara a incisivilor superiori produsa de propulsia limbii
C Producerea unei endalveolii superioare simetrice datorita faptului ca partile laterale ale limbii nu mai apasa asupra arcadelor dentare
D Producerea unei ocluzii adanci prin interpunerea limbii in zonele laterale sau anterioare ale arcadelor
E Laterodeviatia mandibulara

Rasina bis-GMA, numita si rasina Bowen, este un monomer metacrilic resultat in urma reactiei dintre:

A Bis fenol A si glicidil metacrilat
B Bis fenol A si dimetacrilat
C Metil metacrilat si monomer uretanic
D Dimetacrilat si monomer uretanic
E Fluor si cianoacrilat

Controlul extraoral al bazelor din ceara ale machetelor protezelor totale are in vedere:

A Verificarea stabilitatii machetei superioare prin apasari alternative stanga-dreapta pe fetele ocluzale ale premolarilor si molarilor
B Verificarea aspectului facial al pacientului din fata si profil
C Verificarea simetriei buzei superioare
D Verificarea mentinerii machetei superioare
E Verificarea modelarii convexe a papilelor interdentare

Gingia fixa:

A Are o inaltime mai mare la maxilar decat la mandibula
B Are o inaltime mai mare la mandibula decat la maxilar
C Este mai redusa ca inaltime pe fata linguala a primului molar mandibular
D Corespunde peretelui extern al santului gingival
E Prezinta pe fata vestibulara un sant linear vertical mai evident la copii

In protezarea mobilizabila scheletata, forta activa se manifesta:

A Asupra dintilor artificiali
B La nivelul dintilor naturali
C La nivelul suportului osos
D La nivelul marginilor protezei
E Asupra dintilor suport suplimentari

Metoda homotropismului linguo-mandibular de determinare a relatiei centrice in protezarea mobilizabila scheletizata se caracterizeaza prin:

A Reflexul conform caruia mandibula urmeaza limba in periplul sau static si dinamic
B Dirijarea mandibulei in pozitia centrica prin compresiune postero-superioara a mentonului
C Compresiunea bilaterala a maseterului
D Executarea de catre pacient a unor miscari test de propulsie si lateralitate dreapta-stanga
E Redesteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare

Ocluzia adanca cu inocluzie sagitala este semnul cert al unei evolutii catre:

A Malocluzia blocata
B Ocluzia distalizata in dentitia permanenta
C Ocluzia mezializata in dentitia permanenta
D Ocluzia inrucisata in ambele dentitii
E Ocluzia cap la cap in dentitia permanenta

Port-amprentele individuale cu contact marginal, folosite in protezarea mobilizabila scheletata, se caracterizeaza prin:

A Se utilizeaza cand urmeaza a fi folosite materiale vascose
B Se utilizeaza in amprentele decompresive
C Se utilizeaza in amprentele cu compresiune selectiva
D Pastreaza contactul cu campul protetic pe o distanta de 3 mm de la periferia acestuia
E Prezinta butoni de distalizare pe fata mucozala in dreptul incisivilor laterali si ai molarilor de 6 ani

In relatia centrica, intercuspidarea maxima se caracterezeaza prin urmatorii parametrii ocluzali:

A Liniile mediene ale arcadelor nu sunt situate in acelasi plan
B Pozitionarea mezializata a dintilor arcadei superioare in raport cu cei ai arcadei inferioare
C Circumscrierea cuspizilor vestibulari superiori de catre cei inferiori
D Lipsa unitatilor masticatorii
E Cheia de ocluzie a lui Angle

In cadrul examenului cervico-facial al pacientului edentat partial si total, simetria faciala se analizeaza:

A Prin corelare cu tipul constitutional
B Prin inspectie din profil
C Prin palpare, percutie si chiar auscultatie
D In raport cu axul vertical al fetei
E In functie de proportia etajelor fetei

Intrebari tip complement multiplu:

Factorii de risc in producerea fracturii radiculare a dintelui de extras pot fi:

A Radacini curbe, cudate, in “baioneta”
B Radacini divergente
C Distructia coronara
D Radacini subtiri, efilate
E Radacini groase, scurte

In clasificarea realizata de Academia Americana de Parodontologie sunt incluse in cadrul afectiunilor gingivale de origine bacteriana specifica, urmatoarele leziuni:

A Leziuni asociate cu Treponema pallidum
B Leziuni asociate cu specii de Candida
C Leziuni asociate cu virusul herpetic
D Leziuni produse prin deficienta acidului ascorbic
E Leziuni asociate speciilor streptococice

In absenta spatiului, M3 poate dezechilibra relatiile dento-alveolare si olcuzia prin:

A Aparitia distocluziei
B Agravarea formelor extinse de incongruenta dento-alveolara
C Riscul de deschidere a ocluziei in cazurile cu ocluzie incisiva cap la cap
D Compromiterea unor rezultate obtinute in tratamentul ortopedic
E Supraevaluarea unor rezultate obtinute in tratamentul ortodontic
Supreeruptia grupului incisiv superior

Care din urmatoarele afirmatii privind deplasarea protezei partiale scheletate sub actiunea unei forte ce actioneaza la nivelul seii terminale, sunt corecte:

A Deplasarea protezei este o miscare de rotatie
B Miscarea de rotatie a protezei se poate descompune in cele trei planuri
C Deplasarea protezei se datoreaza egalitatii rezilientei substructurilor odont-parodontale cu a tesuturilor moi ce acopera crestele alveolare
D Chiar daca miscarea protezei pare a fi minima, efectul nociv asupra dintilor suport poate fi major
E Efectul nociv al deplasarii protezelor asupra dintilor suport apare, mai ales, atunci cand proteza nu este reconditionata o lunga perioada de timp

Printre cauzele diastemei false sau secundare se numara:

A Compresia de maxilar forma cu prodentie si spatiere
B Microdontia absoluta sau relativa
C Anodontia unu sau bilaterala a incisivului lateral superior
D Prezenta unui supranumerar pe zona mediana
E Prezenta unor canini in pozitie relativ orizontala

Tehnica de frenoplastie cu vestibuloplastie:

A Se indica in cazul frenurilor labiale cu insertia larga la nivelul mucoasei crestei alveolare
B Este similara in prima parte cu tehnica de excizie simpla a frenului
C Se indica in cazul bridelor laterale localizate la nivelul fundurilor de sac vestibular maxilar
D Presupune fixarea in noua pozitie a lamboului prin sutura la periost
E La pacientii edentati obliga la aplicarea imediata a protezei rebazate

In cursul odontectomiei molarului de minte superior se pot produce urmatoarele accidente:

A Impingerea dintelui in spatiul pterigomandibular
B Lezarea nervului lingual
C Fractura tuberozitatii maxilare
D Fractura radacinilor molarului de minte
E Luxarea sau fracturarea molarului de 12 ani

Pentru examinarea paraclinica a relatiilor mandibulo-craniene la pacientii edentati partial si total se utilizeaza:

A Camera de scintilatie
B Articulatoare neprogramabile, semiadaptabile sau individuale
C Chei de ocluzie
D Arcuri faciale
E Sistemul DIAGNODENT

Evolutia relatiei ocluzale a Molarului 1 pe toata perioada dezvoltarii este dependenta de:

A Cresterea scheletala
B Spatiul de deriva Nance
C Tendinta de mezializare a arcadei inferioare
D Raporturile crestelor alveolare
E Secventa eruptiei dentare

In parodontita marginala cronica superficiala, examenele de histochimie si histoenzimologie, evidentiaza:

A Cresterea fosfatazei alcaline, ceea ce indica activarea metabolismului glucidic
B Scaderea succindehidrogenazei in zonele epiteliale cu ulceratii, ceea ce indica dificultatile de epitelizare
C Tendinta de aglomerare a ribozomilor inceputa in stratul bazal cu prezentarea lor sub forma de grunjl In straturile superficiale
D Alterari ale mitocondriilor, care apar marite de volum, vacuolizate
E Sangerari frecvente ale gingiei la atingeri usoare si la suctiunea gingiei

Magazin Online – Produse Stomatologie

Tipul E de modificare scheletala din cadrul clasei a II-a se caracterizeaza prin:

A Inaltimea posterioara a fetei mare
B Protruzie medio-faciala
C Mandibula insuficient dezvoltata
D Plan ocluzal drept
E Posibilitatea aparitiei unei discrepante verticale

Precizati care sunt modificarile morfologice caracteristice sindromului de endalveolie cu inghesuire ( clasa a II-2-a) pe baza caror se face diagnosticul diferential cu sindromul de compresiune de maxilar cu protruzie si spatiere detara ( clasa A II/1-a):

A Retroinclinarea dintilor frontali
B Mezializarea dintilor laterali
C Baza apicala mare comparativ cu baza coronara
D Infraocluzia dintilor frontali
E Vestibulopozitia incisivilor centrali

Fortele de tractiune directa ce actioneaza asupra unei proteze mobilizabile scheletate se caracterizeaza prin:

A Apar, de obicei, prin nerespectarea montarii dintilor pe creasta edentata
B Se manifesta in sens vertical tinzand sa disloce proteza de pe camp
C Se manifesta atat static cat si dinamic in timpul exercitarii functiilor aparatului dento-maxilar
D Sunt generate de alimentele lipicioase, actiunea muschilor obrajilor, buzelor si limbii
E Sunt generate prin asezarea incorecta a liniei crosetelor

Complicatiile postoperatorii imediate ale rezectiei apicale sunt:

A Mobilitatea excesiva a dintelui din cauza compromiterii implantarii
B Fractura radacinii
C Suprainfectarea
D Hematom
E Necroza osului prin frazaj intempestiv

In diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen pot fi cuprinse si afectiunile de mai jos:

A Nevralgia nazociliara
B Nevralgia occipitala
C Nevralgia vidiana (Vail)
D Nevralgia sfenopalatina
E Sindromul Eagle

Examenul radiologic in contextul stabilirii indicatiei extractiei dentare este necesar pentru a evidentia:

A Septul interradicular
B Septul nazal
C Spatiul periradicular
D Spatiul articular temporo-mandibular
E Densitatea osoasa

Nevralgia trigeminala clasica ( primara, idiopatica)

A Este bilaterala in majoritatea cazurilot
B Durerea poate declansa spasmul muschilor faciali – “tic dureros”
C Nu este asociata afectiunea senzitiva sau motorie in teritoriul trigemenului
D Are caracter lancinant, de soc electric
E Apare inaintea varstei de 40 de ani

Care din elementele unui croset asigura mentinerea indirecta a unei proteze partiale mobilizabile scheletate?

A Portiunea terminala flexibila ale bratelor retentive ale crosetelor circulare orientate catre edentatie
B Jumatatea distala, subecuatoriala, orientata catre edentatie a portiunii orizontale a crosetului divizat in T
C Conectorul principal de tipul barei linguale
D Bratele opozante, mai ales cele plasate pe microproteze prevazute cu prag supragingival
E Seile protetice metalo-acrilice

Printre consecintele reincluziei se numara:

A Denivelarea planului de ocluzie datorita infrapozitiei dintelui reinclus
B Incluzia succesorului permanent ( cel mai frecvent) sau ectopia acestuia ( mai rar )
C Distalizarea dintilor situati posterior fata de dintele reinclus
D Parodontopatia merginala cronica prin denudarea dintilor vecini
E Caiile de colet si radiculare ale dintilor vecini prin erodarea de zone retentive subgingivale

Indicatiile amprentei monofunctionale globale cu hidrocoloizi ireversibili ( alginate ) cu linguri standard sunt:

A Amprentarea arcadei antagoniste
B Coroane si punti ( doar alginat clasa A)
C Inregistrarea ocluziei
D Modele de studiu si documentare
E Modele de lucru pentru incrustatii

Care dintre urmatoarele particularitati antropologice privind orientarea planului de ocluzie in zonele laterale le edentatul total sunt corecte:

A Profilul drept reprezinta prototipul normal si va avea paralelism perfect intre planul de ocluzie si planul Camper
B Profilul convex cu mentonul retras, la bolnavii care au avut ocluzie clasa a III-a Angle vor avea planul de ocluzie divergent fata de planul Camper
C Profilul concav la bolnavii ce au fost posesorii unor ocluzii de clasa a III-a Angle vor avea planul de ocluzie convergent fata de planul Camper

O serie de semne clinice articulare sunt specifice artritei reumatoide:

A Inocluzia verticala progresiva
B Durere intermitenta matinala
C Ocluzie deschisa unilateral
D Depresiune pretragiana
E Limitarea progresiva a functiilor articulare, in special la miscarea de deschidere a gurii si de propulsie mandibulara

Eruptia pe arcada a dintilor supra numerari poate determina urmatoarele tipuri de modificari:

A Fizionomice ( meziodensul)
B Dezechilibrarea relatiilor dento-alveolare
C Angularea ramului orizontal al mandibulei
D Dinamica mandibulara
E Marirea gradului de supraacoperire frontala

Intre dezavantajele cimenturilor glass ionomere conventionale, cu reactie de priza chimica, se pot enumera:

A Sensibilitatea in mediul umed
B Finisarea slaba datorita rugozitatii superficiale
C Rezistenta scazuta in zonele supuse direct solicitarilor misticatorii
D Timp de priza redus
E Vascozitatea materialului creste pe masura ce patrunde in porii smaltului demineralizat

Extractia “dirijata” sau “de pilotaj” (Hotz) presupune:

A In jurul varstei de 7 ani extractia incisivului lateral temporar pentru a asigura spatiul necesar alinierii incisivului central pemanent
B In jurul varstei de 8 ani extractia caninului temporar pentru a permite alinierea spontana a incisivului lateral permanent
C Extractia molarului 1 permanent in jurul varstei de 9 ani pentru crearea spatiului in zona de sprijin
D In jurul varstei de 9 ani extractia molarului 1 temporar pentru a grabi evolutia premolarului 1
E Extractia premolarului in jurul vartei de 10-11 ani pentru a da posibilitatea caninului permanent sa erupa in spatiul rezultat

Conectorul principal acrilic maxilar de tip lingura (spoon) are urmatoarele caracteristici:

A Se poate utiliza in edentatia frontala
B Are forma unei benzi centrale ce se dilata posterior spre centrul boltii palatine
C Are aspect de fluture
D Are forma de “U” deschis posterior
E Lezeaza parodontiul marginal al dintilor restanti

In parodontita apicala acuta seroasa (difuza) regiunea deformata se prezinta sub forma unei tumefieri fara contur, cu tegumentele:

A Destinse
B Lucioase
C Rosii-violacei
D Albicioase
E Reci

Care din urmatoarele afirmatii reprezinta caracteristici ale seilor protezei partiale mobilizabile acrilice

A Stabilirea reliefului ocluzal
B Au rol de suport al dintilor artificiali
C Se opun fortelor de deplasare verticale si orizontale a protezelor
D Transmit fortele de solicitare conectorului principal
E Au rol in conservarea rapoartelor mandibulo-craniene

Laturile triunghiului lui Tweed sunt:

A Planul spinelor
B Planul de la Frankfurt
C Axa incisivului superior
D Planul mandibular
E Axa incisivului inferior

Care din urmatoarele afirmatii constituie caracteristici ale ocluziei centrice:

A Datorita dimensiunii reduse a incisivilor mandibulari in raport cu cei maxilari, dintii maxilari se afla intr-o pozitie mezializata fata de cei mandibulari
B Arcada mandibulara circumscrie arcada maxilara atat in zona frontala cat si in zona laterala
C Cuspidul mezio-vestibular al primului molar maxilar se angreneaza intre cuspidul mezio-vestibular si medio-vestibular al primului molar mandibular
D Liniile mediene ale celor doua arcade dentare se afla in acelasi plan
E Fetele meziale ale ultimilor molari mandibulari si maxilari se gasesc in acelasi plan frontal

Semnele subiective descrise in abcesul parodontal marginal sunt:

A Jena dureroasa la masticatie
B Mai rar, dureri violente ce iradiaza in zone invecinate
C Tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara
D Consistenta moale in cazul abcesului localizat vestibular si lingual
E Consistenta moale in cazul abcesului localizat palatinal

Printre factorii de risc pentru vindecarea intarziata a plagilor, se numera:

A Diabetul zaharat
B Sutura plagii in tensiune
C Infarctul miocardic in antecedente
D Imunosupresia
E Chimioterapia in antecedente

Factorii care concura la producerea transpozitiei dentare sunt:

A Pozitia intraosoasa a germenilor dentari
B Pierderea precoce a caninului de lapte
C Configuratia anatomica a caninului permanent
D Cronologia dentara
E O forta de eruptie excesiva ca intensitate a caninului

Care din urmatoarele criterii privind iluziile optice permit imbunatatirea aspectului estetic al arcadelor dentare in terapia protetica prin coroane fizionomice:

A Dintele pare mai voluminos cand fata labiala este concava
B Dintele pare mai lung daca micsoram ambrazarile incizale, daca realizam santuri orizontale pe fata vestibulara
C Centralii trebuie neaparat sa fie egali si simetrici
D La incisivii laterali asimetria discreta nu deranjeaza
E Microrugozitatile lustruite sunt placofile si produc discromii

Printre avantajele certe ale anesteziei intraligamentare se numara:

A Durata scurta de instalare a anesteziei
B Posibilitatea utilizarii oricarui tip de seringa
C Posibilitatea localizarii anesteziei la un singur dinte
D Teritoriul anesteziat intereseaza si partile moi
E Lipsa anestezicului la nivelul partilor moi

Sindromul Madelung ( lipomatoza cervico-faciala) este caracterizata de urmatoarele aspecte:

A Rareori depaseste 3 cm in dimensiuni
B Pentru localizarile jugale este vorba in general de hernierea bulei Bichat
C Se datoreaza continuarii proliferarii lipoblastelor de la nivelul siturilor cu grasime fetala
D Consta in dezvoltarea unor mase lipomatoase difuze, importante
E Este intotdeauna unilateral

Membrana piogena, din pulpa purulenta, reprezinta o aglomerare de:

A Plasmocite
B Limfocite
C Acizi aminati
D Depozite de fibrina
E Fibre conjunctive

Factorii generali incriminati in etiopatogenia incluziei dentare sunt:

A Rahitismul
B Despicaturile labio-maxilo-palatine
C Malnutritia
D Sindroamele genetice
E Conformatia anatomica particulara ( angulatii coronare, radiculare, coronoradiculare, coroana globuloasa, deformari coronare si/sau radiculare)

Dispozitivul de transfer propriu-zis al arcului facial SAM este alcatuit din:

A Sistem de fixare la arcul facial
B Sistem de fixare in plan vertical a piesei orale cu surub de strangere
C Dispozitivul NT sistem de fixare la articulator cu surub de strangere
D Oliva auriculara
E Tija transversala a piesei nazale

Intre semnele obiective asociate care constituie motiv de prezentare la medic pentru pacientul cu tumora maligna oro-maxilo-facial, se pot aminti:

A Trismus – pentru localizarile posterioare
B Sialoree reflexa persistenta
C Algii persistente
D Odinofagie
E Halena fetida persistenta

Diseminarea metastazica a tumorii primare este influientata de o serie de factori precum:

A Prezenta sau absenta edentatiei clinice cervicale
B Profunzimea invaziei
C Forma histopatologica a tumorii primare
D Topografia ganglionilor cervicali in context oncologic
E Dimensiunea tumorii primare

Subiectiv, semnele clinice care insotesc parodontita marginala cronica profunda lent progresiva sunt:

A Tulburari de fonatie, in special legate de articularea fonetica a consoanelor dentale M, N, dar si B, L
B Tulburari fizionomice consecutive migralilor dentare patologice
C Migrari patologice
D Tulburari de masticatie, urmare a mobilitatii dentare patologice
E Mobilitate patologica de gradul 2 sau 3

Clasificarea anamaliilor dento-maxilare dupa scoala germana se caracteriseaza prin:

A Porneste de la conceptia ca anomaliile dento-maxilare sunt tulburair in armonia proceselor de dezvoltare ale componentelor aparatului dento-maxilar
B Porneste de la conceptia ca aceiasi factori etiologici in aceleasi conditii dau aceleasi forme de anomalii
C Imparte anomaliile in 6 sindroame
D Imparte malocluziile in 3 clase
E Nu include anomaliile monocauzale urmare a pierderii precoce a dintilor temporari din zona de sprijin Korkhaus

Modificarile faciale din anodontiile subtotale si totale sunt:

A Dintii existenti sunt de cele mai multe ori simetrici, redusi de volum si atipici ca forma
B Etajul inferior micsorat
C Profilul concav cu deplasarea punctului gnation anterior de planul Simon
D Crestele alveolare sunt foarte reduse vestibulo-oral
E Santul labio-mentonier accentuat

In explicarea rezistentei fata de fortele ocluzale sau absorbtiei socurilor, teoria tensiunii ligamentare:

A Antribuie rol principal modificarilor de vascozitate ale desmodontiului
B Atribuie rol principal fluidului desmodontal
C Atribuie rol principal fibrelor de colagen
D Se refera la impingerea lichidului extracelular in spatiile osului medular ceea ce duce la intinderea fibrelor ligamentului parodontal
E Se refera la transmiterea tensiunii sub forma de tractiune asupra osului alveolar

Care din urmatoarele afirmatii privind zona linguala retromolara Ney si Bowann sunt corecte:

A Zona se examineaza indicand pacientului miscari de ridicare si balansare a limbii spre dreapta si stanga
B Zona se examineaza prin inspectie si palpare, indepartand baza limbii cu oglinda
C Gradul de retentivitate al zonei se apreciaza in functie de inclinarea ramului ascendent al mandibulei
D Zona se evidentiaza prin punerea in tensiune a valului platin
E Zona se evidentiaza prin eversarea usoara a buzei inferioare

Metodele antropometrice fara repere preextractionale de determinare a dimensiunii etajului inferior al fetei la edetatul total se bazeaza pe:

A Compararea dimensiunii etalon masurata intre Nasion-Subnazale cu dimensiunea modificata Subnazale-Gnation
B Masurarea distantei intre punctul plasat la intersectia liniei mediene cu linia cutaneomucoasa a rosului buzei si Gnation
C Tatuarea in peroada dentala la nivelul unor repere fixe ( intre incisivul lateral si canin pe mucoasa fixa)
D Urmarirea egalitatii perfecte intre segmentul superior masurat din vertex la planul Frankfurt si segmentul inferior masurat de la planul Frankfurt la planul bazal mandibular
E Utilizarea unor teste fonetice ce contin fonema “esse”

Fusobacterium nucleatum:

A Se prezinta sub forma de coci gram-negativ ce formeaza colonii mici, rotunde, pigmentate in negru
B Se prezinta sub forma de bacili gram-negativi in forma de fus
C Este implicat in fromele progresive de boala parodontala
D Isi datoreaza patogenitatea lipopolizaharidului din structura peretelui gram-negativ
E Prezentandu-se sub forma de coci gram-pozitivi, se cultiva pe medii aerobe

Situarea calcului salivar pe canalul Wharton determina wharonita, periwhartonita si abces de loja sublinguala care au drept manifestari clinice:

A “Hernia” salivara
B “Tumora salivara fantoma”
C Tumefactia in “creasta de cocos” a hemiplanseului bucal afectat
D Sialoree reflexa
E Prin ostiumul canalului Wharton se elimina puroi

Gingivita alergica se insoteste de:

A Culoare rosie intensa a gingiei
B Consistenta redusa a gingiei
C Sangerari la atingere si masticatie
D Dureri la contactul cu alimente condimentate si inhalare de aer
E Atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive

Prevotella intermedia:

A Este un lactobacil gram-pozitiv spiralat
B Isi datoreaza patogenitatea lipopolizaharidului din structura peretelui bacterian
C Are capacitatea de a dobandi rezistenta la antibioticele beta-lactamice
D Are o importanta deosebita datorita prezentei structurilor adezinice de mare varietate fiind considerata bacteria de legatura
E Prezinta un cil polar care o face foarte mobila

Cauzele posibile ce pot determina decimentarea inlay-urilor sunt:

A Pereti verticali prea convergenti
B Adancime prea mica
C Planseu concav al cavitatilor de clasa I
D Pereti pulpari si gingivali inclinati inafara la cavitatile de clasa a II-a
E Planseu plan al cavitatilor de clasa I

Dupa Bjork, modelul de rotatie posterioara mandibulara se caracterizeaza prin:

A Ramul vertical alungit
B Condil subtire si cu crestere in sus si inapoi
C Unghi mandibular deschis
D Volum dentar important cu coroane putin inalte
E Ancosa preangulara stearsa

Elementele de morfologie dentara cu rol de sprijin al ocluziei sunt sistematizate de catre Abjean si Korbendeau in urmatoarele clase:

A Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor inferiori
B Marginile libere ale caninilor inferiori si cele incizale ale incisivilor inferiori
C Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor superiori
D Cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor superiori
E Cuspizii linguali ai premolarilor si molarilor inferiori

Tulbularile senzitive care pot sa apara in cazul eruptiei dificile a molarului de minte inferior sunt:

A Otalgii
B Nevralgii dentare
C Paralizii faciale
D Asialia
E Trismus

Deficitul de spatiu responsabil de producerea incluziei dentare, este determinat de:

A Dezvoltarea insuficienta a maxilarelor cu precadere in plan transversal
B Migrarea meziala in grup a dintilor din zonele laterale cunoscuta ca meziopozitie generalizata
C Macrodontia relativa sau absoluta
D Existenta unor formatiuni tumorale de tipul chistului pericoronar
E Prezenta odontoamelor

In tehnica de condensare laterela la cald a gutapercii, spreaderul se poate incalzi:

A In flacara
B In cloroform
C Prin curent electric (acumulator)
D In apa calda
E In sterilizator cu perie de sticla

Modificarile parodontale, in malocluzia de clasa a III-a determinata de sechelele postoperatorii ale despicaturilor labio-maxilo-palatine, sunt:

A Coborarea insertiei epiteliale cu largirea spatiului parodontal
B Amputarea limbusului alveolar
C Atrofia osoasa orizontala
D Pungi parodontale verticale in zona posterioara
E Ingustarea spatiului parodontal

Pentru stabilirea diagnosticului de fractura de os malar se recomanda urmatoarele investigatii imagistice:

A Radiografia de craniu in incidenta antero-posterioara (Caldwell)
B Incidenta semiaxiala Hirtz
C Ortopantomografia
D CT, mai ales Ct cu reconstructie tridimensionala
E Radiografia in incidenta Parma

110 Care din urmatoarele afirmatii reprezinta contraindicatii in captusirea protezelor partiale acrilice cu materiale rigide:

A Instabilitate cu basculare pe un torus proeminent
B DVO ( dimensiunea verticala de ocluzie) supraevaluata
C Dintii laterali montati in afara crestei
D Inflamatia parodontala avenasata cu mobilitatea dintilor restanti
E Dezechilibru ocluzal care nu poate fi corectat

La controlul intraoral, macheta superioara a protezei totale trebuie:

A Sa aiba o lungime si o grosime concordante cu cele ale fundurilor de sac
B Sa prezinte o miscare de basculare la presiuni alternative exercitate la nivelul premolarilor inferiori
C Sa aiba o mentinere minima: sa stea pe campul protetic atunci cand pacientul deschide gura
D Sa aiba versantul lingual modelat concav
E Sa se extinda posterior, cuprinzand intreaga zona de inchidere palatinala posterioara

Ce caracteristici prezinta amprentele functionale mucostatice in terapia prin protezare mobilizabila scheletata:

A Utilizeaza portamprente individuale, functionalizate prin teste
B Utilizeaza portamprente individuale cu margini scurte pentru a nu influenta periferia capului protetic
C Marginile amprentei sunt subtiri si inalte si impun retusarea ulterioara a marginilor protezei
D Marginile amprentei sunt bine delimitate, ocoleste formatiunile mobile, periferice
E Asigura o buna mentinere a protezei printr-o succiune de efect

Diagnosticul diferential al granulomului piogen cu alte localizari orale decat cea gingivala ( “botriomicom”) cuprinde:

A Fibromul mucoasei orale
B Granulomul periferic cu celule gigante (epulis cu celule gigante)
C Granulomul congenital
D Papilomul mucoasei orale
E Fibromul osifiant periferic ( epulis fibros)

Contraindicatiile relative ale terapiei de reconstituire coronara prin incrustatie (inlay) sunt urmatoarele:

A In cazul proceselor carioase prea extinse sau profunde
B Utilizarea ca retentori pentru punti de intindere mica
C Utilizarea ca retentori pe stalpi terminali sau intermediari in edentatii intercalate intinse
D Utilizarea ca element de sprijin pentru protezele scheletate
E In cazul ocluziei nefavorabile

Deformatiile complexe ale regiunii nazale aparute ca o complicatie postchirurgicala dupa terapia despicaturilor labio-maxilo-palatine cuprind:

A Nas coroiat
B Columela prabusita
C Deviatia septului nazal
D Nas ascutit
E Domul nazal aplatizat si deplasat

Regurile obligatorii pentru efectuarea unei obturatii corecte a canalelor prin tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire sunt:

A Largirea corespunzatoare a canalului
B Plasarea corecta a spreaderului
C Injectarea gutapercii la temperatura indicata in prospect
D Asigurarea unui debit neuniform al gutapercii in canal
E Injectarea gutapercii la consistenta adecvata

Deficitul maxilar in plan vertical este caracterizat de urmatoarele aspecte:

A Marirea semnificativa a spatiului de inocluzie fiziologica (“freeway space”)
B Unghiul naso-labial este ascutit
C Etajul inferior al fetei este marit
D Buza superioara pare scurtata
E Linia incisivilor superiori este situata cu cativa milimetri mai jos de linia buzei superioare

Periile dentare aspre favorizeaza:

A Suprainfectarea gingivala
B Uzura cementului radicular cu formarea unor margini ascutie ale smaltului supraiacent
C Retractia gingivala
D Decimentarea inelelor aparatelor ortodontice fixe si a lucrarilor protetice conjuncte
E Aparitia unor zone de eroziune a smaltului

Din punct de vedere biomecanic axul de insertie ideal al unei restaurari protetice fixe indeplineste urmatoarele conditii:

A Coincide cu directia fortelor de masticatie orizontale
B Coincide cu axul dintilor stalpi
C Coincide cu directia fortelor de masticatie verticale
D Necesita preparari minime
E Asigura retentia restaurarii fixe

In cadrul malocluziei de clasa a II/2-a ( andognatia sau sindromul de compresiune maxilara cu inghesuire dentara) analiza dezvotarii arcadelor dento-alveolare evidentiaza:

A Reducerea diametrelor premolare sau molare
B Baza apicala mai lunga decat baza coronara
C Accentuarea curbei Spee
D Cresterea perimetrelor arcadei superioare si inferioare
E Cresterea inocluziei sagitale

La maxilarul superior, leziunile de decubit determinate de proteza totala apar in urmatoarele zone:

A Tubercului piriform
B Zona de inchidere marginala posterioara
C Torusul mandibular
D Vestibular, la nivelul tuberozitatilor maxilare
E La nivelul frenului buzei superioare

Factorii fizici ce determina aparitia hiperemiei preinflamatorii sunt:

A Traumatismele din cursul pregatirii cavitatilor
B Traumatismele din cursul slefuirii bonturilor
C Excitatiile termice transmise prin obturatii metalice neizolate
D Exotoxinele bacteriilor aflate in procesul carios
E Substante medicamentoase intrebuintate in terapia cariei simple

Care din urmatoarele afirmatii privind bizotarea marginilor cavitatii in terapia protetica prin inlay sunt corecte:

A La inlay-ul metalic ocluzal, bizotarea se face cu o inclinare de 45 de grade fata de axul de insertie
B La inlay-ul metalic ocluzal, bizotarea se face pe 1/3-1/2 din grosimea smaltului
C La inlay-urile fizionomice, fixate prin tehnici adezive se recomanda o bizotare concava a smaltului ( cu exceptia zonei cervicale)
D Bizotarea ocluzala si gradul ei de inclinare nu depinde de directia prismelor de smalt cu dispozitie perpendiculara pe suprafata dintelui
E La cavitatile ocluzale mici, bizotarea pentru inlay nu se face pe toata inaltimea smaltului

Dupa Quinet, etapele plauzibile in disparitia unui dinte sunt:

A Trecerea de la biradiculatie la monoradiculatie
B Labilitatea volumetrica, morfologica si variabilitatea de pozitie
C Variabilitatea de sctructura si mineralizare
D Incorporarea partiala a dintelui in cauza de catre un dinte vecin
E Gradientul de caninizare foarte redus in detrimentul celui de incisivare

Complicatiile infectiilor oro-maxilo-faciale sunt:

A Diabetul zaharat
B Mediastinita
C Meningita
D Pneumonia
E Flegmonul hemifacial

Precizati care din urmatoarele planuri de referinta sunt utilizate in interpretarea teleradiografiei de profil:

A Planum (Se-N)
B Clivus (Se-Ba)
C Axa Y delimitata de punctele S-Gn
D Planul Camper
E Ar-T2

Care din urmatoarele afirmatii reprezinta caracteristici ale scheletului metalic al coroanelor metalo-caremice:

A Este obligatorie realizarea de macroretentie
B Trecerea de la metal la materialul ceramic se face prin unghiuri ferme
C Capa metalica sa fie rigida
D Capa metalica sa fie cat mai subtire (maximum 0,3 mm)
E Trecerea de la metal la materialul ceramic se face prin unghiuri rotunjite

Parodontita apicala hiperemica iritativ-mecanica este produsa de:

A Ace rupte
B Conuri hartie
C Solutii de hipoclorit de sodiu 5%
D Obturatii de canal cu depasire
E Resturi de mese de vata

Premizele obligatorii in efectuarea obturatiei de canal prin tehnica condensarii termo-mecanice a gutapercii (Mc Spadden) sunt:

A Largirea canalului prin telescopare regresiva
B Largirea canalului prin telescopare progresiva
C Crearea unui stop apical corect executat in dentina
D Largirea canalului prin tehnica conventionala
E Largirea canalului de asemenea maniera incat sa asigura trecerea uniforma intre treimea apicala si treimea medie a canalului

Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor parodontotici, trebuie luate in considerare urmatoarele cricumstante:

A Localizarea proceselor carioase
B Starea organului pulpar
C Angulatia mare a canalelor radiculare
D Gradul de imbolnavire parodontala a dintilor
E Sistemul de imobilizare preconizat a se utiliza

Printre contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale se numara:

A Imposibilitatea de abord din cauze diverse (microstomie, bride cicatriciale, sclerodermie) mai ales in cazul dintilor laterali
B Raportul nefavorabil coroana-radacina
C Fractura radiculara verticala
D Situatiile in care leziunile periapicale depasesc treimea apicala a dintelui
E Pacienti cu imunosupresie

Dintre factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara fac parte:

A Chisturi foliculare suprainfectate ale dintilor sinuzali
B Inflamatia cronica sau afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinuzale
C Fumatul si expunerea la mediul cu noxe
D Diminuarea rezistentei generale a organismului fata de infectii
E Parodontopatii marginale cronice profunde cu pungi parodontale adanci la nivelul premolarilor si molarilor superiori

Mortificarea pulpara poate evolua spre:

A Restituio ad integrum
B Poate ramane o perioada in acest stadiu
C Cronicizare
D Fractura dentara
E Infectarea pulpei necrozate cu germeni bacterieni

Manifestarile clinice caracteristice malocluziei de clasa a III-a sunt:

A Fata aplatizata cu obraji infundati
B Profil concav prin deplasarea punctului Nsa inapoia planului Dreyfuss
C Profil concav prin deplasarea punctului Gn inaitea planului Simon
D Profil convex
E Unghiul gonion micsorat

In raspunsul imun celular al pacientilor cu boala parodontala:

A Sunt implicate limfocitele T care se transforma blastic sub actiunea mitogena a antigenului
B Sunt implicate limfocitele B care se transforma blastic sub actiunea mitogena a antigenului
C Se formeaza celule T citotoxice specifice si limfokine
D Se formeaza celule plasmocitare ce vor sintetiza anticorpii
E Sunt implicate limfocitele B de memorie

Anodontia molarului trei poate fi considerata un factor agravant atunci cand:

A Devine lipsa stimului tardiv de crestere sau mezializare
B Cand pierderea molarului de 12 ani stigmatizeaza pacientul in edentat terminal
C In terapia incongruentelor laterale
D In intarzierile de dezvoltare verticala a fetei
E Cand produce a 3-a inaltare de ocluzie

Tratamentul diastemei presupune:

A Construirea aparatelor pe principiul actiunii reciproce a fortelor
B Deplasarea corporeala a dintilor pana la inchiderea diastemei
C Inceperea tardiva a tratamentului
D O perioada de contentie mai lunga la adult, sau uneori contentie artificiala permanenta
E Fortele cu care se opereaza trebuie sa fie de intensitate mare si aplicate imediat dupa indepartarea obstacolului pentru a beneficia de osul maleabilizat din zona interincisiva

Caracteristicile gutierei Gelb sunt:

A Se realizeaza pentru arcada maxilara
B Acopera premolarii si molarii superiori
C Foloseste dentitia naturala a pacientului drept ghidaj anterior
D Se realizeaza pentru arcada mandibulara
E Acopera premolarii si molarii inferiori

Principalii factori care influienteaza consolidarea fracturilor de mandibula sunt:

A Tipul tratamentului aplicat
B Timpul scurs de la producerea traumatismului pana la aplicarea tratamentului
C Varsta pacientului
D Medicatie psihotropa
E Corectitudinea tratamentului aplicat

In evolutie, starea de echilibru a ocluziei dentare este dependenta de:

A Timpul, secventa si componenta meziala de eruptie a fiecarui tip dentar
B Tiparul de crestere facaiala
C Inaltarile fiziologice de ocluzie
D Atritie
E Activitatea echilibrata a matricilor functionale

Factorii ce predispun la infectie sau impiedica sterilizarea canalelor radiculare si procesele de vindecare periapicala sunt:

A Resturile tisulare necrozate
B Secretia din canale
C Microtraumatismele ocluzale
D Corpii straini din canale
E Medicatia endodontica

Care din urmatoarele afirmatii privind axa de inserie a unei proteze partiale scheletate sunt corecte?

A Axa de insertie trebuie aleasa astfel incat designul protezei sa asigure un unghi ascutit intre planul ocluzie si acesta
B Axa de insertie trebuie aleasa astfel incat design-ul protezei sa asigure un unghi otuz intre planul de ocluzie si acesta
C Dupa Ackermann, axa de inserie este reprezentata de bisectoarea unghiului format de axele dintilor limitrofi edentatiei
D Dupa Scoala Franceza, axa de insertie este intotdeauna verticala, in timp ce planul ocluzal se orienteaza cu o inclinare antero-posterioara de 30 de grade fata de orizontala
E Dupa conceptia americana, poate fi aleasa in functie de zonele de retentie ale modelului

Cimentul de eugenolat de zinc are urmatoarele contraindicatii:

A Obturariile cu compozite
B Obturatiile cu amalgam
C Obturatiile cu CIS fotopolimerizabile
D Obturatiile cu rasini acrilice
E Cavitati mici, neexpuse solicitarilor masticatorii

Urmatoarele afirmatii referitoare la creasta balanta sunt adevarate:

A Are aspect inflamator
B Este localizata de obicei in zonele laterale edentate, atat la maxilar cat si la madibula
C Este rezultatul unei presiuni continue si indelungate asupra osului, datorata unei proteze incorect adaptate
D Corectarea acestei leziuni creste inaltimea santului vestibular
E Purtarea protezei rebazate nu mai este obligatorie dupa corectarea acestei leziuni

Ce caracteristici prezinta stomatopatiile tardive traumatice:

A Se datoreaza utilizarii cronice a adezivilor in vederea ameliorarii mentinerii protezei
B Au caracter alergic
C Se datoreaza dipersarii nefunctionale a fortelor pe campul protetic
D Sunt rezultatul reactional fata de iritatiile cronice, exercitate de marginile neregulate ale protezei
E Echilibrarea ocluzala, realizarea coincidentei dintre intercuspidarea maxima si relatia centrica faca sa dispara lezunile

Ce caracteristici prezinta crosetul denumit pensa mezio-distala compusa:

A Este utilizat cand pe arcada raman doi dinti restanti
B In zona supracingulara se divide in doua prelungiri in forma de T
C Prezinta un conector secundar situat interdentar
D Bratul retentiv poate fi sub forma de Y
E Porneste din sa si trece peste mucoasa gingivala a procesului alveolar la nivelul fetei laterale a dintelui

Tratamentul curativ al pericoronaritelor consta in:

A Chimioterapie
B Spalaturi antiseptice abundente si dense
C Instilatii de colutorii cu antibiotice
D Administrarea pe cale generala de antibiotice in starile febrile si subfebrile
E Vitaminoterapie

Reactia polimerazei in lant:

A Se foloseste pentru detectarea simultana a mai multor specii bacteriene prezente intr-un proces produs biologic
B Se foloseste pentru a identifica aspartat-aminotrasferaza bacteriana
C Ofera posibiliatea ca dintr-un amestec de ADN sa fie decelata o singura molecula de ADN prin multiplicarea acesteia in afara celulei vii
D Sta la baza tesutului BANA
E Este recomandat a fi utilizata in involutiile gingivo-parodontale

Aspectul radiologic in gangrena pulpara simpla evidentiaza:

A Radiotransparenta periapicala difuza
B Radiotransparenta crescuta la nivelul canalului radicular
C Stramtorarea lumenului canalului radicular prin depozite de dentina
D Radiotransparenta laterala radiculara difuza
E Radiotransparenta periapicala cu contur net

Modificarile faciale din malocluzia de clasa a III-a (endognatia sau sindromul de compresiune de maxilar cu protruzie si spatiere dentara) sunt:

A Faciesul adenoidian
B Profilul concav
C Profilul convex
D leptoprosopia
E Hipotonia muschiului mentalis care da impresia de barbie dubla

Dupa proba machetelor protezelor totale, care din urmatoarele date sunt transmise laboratorului, pe model, in vederea realizarii protezelor finite:

A Forma si profunzimea zonei de inchidere palatinala posterioara
B Materialul din care se va realiza baza protezei
C Zonele campului protetic care trebuie despovarate
D Zonele retentive care pot crea probleme la insertia protezei
E Zonele de marire a grosimii bazei protezei

Necroza de coagulare este secundara:

A Blocarii circulatiei sanguine pulpare
B Actiuni enzimatice
C Coagularii proteice
D Actiunii preparatelor arsenicale
E Actiunii preparatelor pe baza de antibiotic

Stadiul sincopal al sincopei vaso-vagale se caracterizeaza prin:

A Hiperventilatie
B Bentilatie neregulata, diminuata sau absenta
C Hipotensiune arteriala si bradicardie
D Greata
E Pierderea brusca si tranzitorie a starii de constienta

Principalul biomecanic de realizare a arcadelor dentare artificiale ale unei proteze partiale mobilizabile acrilice, denumit Heteronumarul, se refere la:

A Schimbarea ordinii dintilor artificiali
B modificarea morfologiei dintilor artificiali
C Reducerea numarului de dinti in arcada artificiala, in special la nivelul seilor terminale
D Realizarea unor sei cu dimensiuni strict raportate la suprafata dentara
E Mentinera unui spatiu liber de 1-1,5 cm intre ultimul dinte montat pe sa si extremitatea distala a seii

In caz de necroza sau gangrena pulpara, nu beneficiaza de tratament endodontic conservator:

A Dintii cu radacini ce prezinta curburi care pot fi depasite
B Dinti cu pungi gingivo-osoase andaci
C Dinti cu radacini in clopot
D Dinti cu implantare deficitara
E Dinti cu cai false radiculare

Chisturile partilor moi orale si cervico-faciale care se pot localiza la nivelul sinusurilor paranazale, mai frecvent pe podeaua sinusului maxilar sunt:

A Chistul cu incluzii epidermale
B Sialochistul
C Chistul epidermoid
D Mucocelul
E Chistul limfoepitelial oral

Tratamentul gingivitei din cursul ciclului menstrual consta in:

A Aplicatii locale de substante antiseptice
B Debridare gingivala
C Indepartarea si prevenirea acumularii de placa bacteriana
D Tratament antimicrobian general
E Excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale

Pentru evitarea obturatiei de canal cu depasire, in condensarea laterala la cald a gutapercii, trebuie respectate urmatoarele:

A Evitarea largirii canalului redicular
B Evitarea largirii constrictiei apicale
C Folosirea presiunilor verticale exagerate asupra spreaderelor
D Prepararea unui stop apical adecvat
E Alegerea unui con master adaptat adecvat

Sinuzita maxilara de cauza dentara se poate complica cu:

A Osteonecroza maxilarului
B Osteomielita maxilarului
C Abcesul orbitei
D Abcesul genian
E Abcesul gropii zigomatice

Dezechilibrarile, consecinta a anodontiei, depind de:

A Intinderea anodontiei
B Pierderea prematura a dintilor temporari corespunzatori
C Simetria anodontiei ( maxilar, mandibular, dreapta, stanga)
D Structura osoasa
E Activitatea partilor moi

In tratamentul cariei simple dentare, exista situatii ce pot sa conduca la sporirea extensiei preparatiei:

A Restaurarea dintilor care vor deveni stalpi de punte
B Handicap fizic sau psihic
C Vecinatatea cu radacina
D Varsta inaintata a pacientului
E Necesitatea de a ajusta conturului dintilor

Reincluzia partiala se caracterizeaza prin:

A Infrapozitia dintelui inclus
B Dintii vecini, cel mai frecvent, sunt inclinati spre dintele reinclus
C Exista o usoara depresiune ( denivelare) la nivelul procesului alveolar respectiv
D La nivelul crestei alveolare exista aproape constant un orificiu prin care se poate palpa fata ocluzala a dintelui reinclus
E Este mai frecvent in dentina permanenta

Dupa Sturdevant, efectele importante ale sigilantilor sunt:

A Umplu in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta
B Biocompatibilitate
C Blocheaza “locusul” preferat al streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene
D Usureaza manoperele de curatire a santului si fosetelor
E Nu perturba ocluzia

Semnele clinice de intrerupere a continuitatii osoase mandibulare sunt:

A Durere spontana sau provocata la miscarile mandibulare sau la examenul clinic
B Crepitatii gazoase
C Modificari ale raporturilor de ocluzie
D Deformari osoase ale etajului inferior al fetei
E Edemul partilor moi perimadibulare

In functie de directia axului dintelui incluz, Winter clasifica incluziile in:

A Verticale – favorabila tratamentului conservator
B Orizontala – mai putin favorabila cu coroane situate intre radacinile dintilor erupti iar radacina orientata distal
C Oblica-meziala-coroana dintelui inclus este deviata mezial si oblica distala-coroana dintelui inclus este deviata distal
D Vestibulara / vestibulo-palatinala – cu coroana situata vestibular, iar radacina spre palatinal – pozitie denumita si “a cheval”
E Heterotopica

Forma bazocelulara a ameloblastomului:

A Este cea mai frecvent intalnita forma anatomo-patologica
B Se caracterizeaza prin transformarea celulelor apiteliale in celule grenulare
C Are aspect asemanator cu cel al carcinomului bazocelular
D Celulele periferice sunt cuboidale
E Reticulul stelat poate fi evidentiat in zona centrala a insulelor epiteliale

Conform lui Glieman, conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca intermediarii unei punti dentare sunt:

A Sa pastreza raporturi ocluzale cu antagonistii
B Sa permita un acces minim pentru igienizare
C Sa respecte ambrazurile cervicale
D Sa respecte aliniamentul coletelor sirului dentar
E Sa nu pastreze raporturi ocluzale cu antagonistii

Badijonajul prin miscari circulare este contraindicat in:

A Abcesul parodontal
B Gingivita cronica simpla
C Parodontita marginala cronica superficiala
D Gingivo-stomatita ulcero-necrotica
E Parodontitele agresive si cronice

Tulbularile de dezvoltare ale aparatului dento-maxilar din anomaliile dento-maxilare care pot determina respiratia orala sau agravarea acesteia sunt:

A Ingustarea maxilarului superior
B Retropozitia mandibulei
C Ocluzia deschisa
D Ocluzia adanca acoperita
E Laterodeviatia mandibulara

In edentatia partiala si totala, in cadrul examinarii articulare temporo-mandibulare in dinamica, prin inspectie, se analizeaza:

A Excursiile condiliene
B Numarul, forma si dimensiunea grupelor ganglionare
C Excursiile mentonului din norma frontala si norma laterala
D Exprimarea secretiei salivare la nivelul glandelor salivare mari
E Amplitudinea deschiderii gurii

Gingivita si gingivostomatita aftoasa recidivanta:

A Apare mai frecvet la copii si mai rar la adulti
B Se poate insoti de stare generala alterata, insomnie
C Prezinta ca leziune initiala afta, care este o papula cu durata de viata scurta, de cateva zile
D Poate recidiva imprevizibil, recidivele aparand de la cateva zile la cativa ani
E Este favorizata de factori locali ca: viroze, sarcina, stres

In cadrul malocluziei de clasa a II-a (endognatia sau sindromul de compresiune maxilara cu inghesuire dentare) analiza dezvoltarii bazelor scheletate ne arata:

A Unghiul planurilor maxilare, M-Nsa-Nsp este mai redus decat normal
B Cresterea unghiului SNB
C Inaltimea antero-inferioara a fetei (Nsa-Gn) este mai mica
D Baza maxilarului este mai mare compensata prin inclinarea dentara
E Mezializarea mandibulei

Care sunt categoriile de miscari automatizate efectuate de catre pacient in timpul amprentarii functionale din protezarea scheletata:

A Teste fonetice
B Teste de masticatie
C Teste de deglutitie
D Deplasarea limbii carte nas
E Umezirea rosului buzelor

Osteomul osteoid are o serie de particularitati:

A Nu depaseste niciodata 2 cm
B Produce prostaglandine si este dureroasa
C In centru are focar radioopac (“nidus”) asemanator unui sechestru osos ( imagine radiologica in “tinta”)
D Are contur radioopac, sclerotic
E Prezinta focare multiple de radioopacitate care denota o mineralizare semnificativa

Cele mai frecvente obstacole incriminate in producerea ectopiei dentare sunt:

A Persistenta dintelui temporar fara rizaliza sau cu un tipar atipic de rizaliza
B Macrodontia ansoluta sau relativa
C Existenta unui capac osos dens sau a unei fibromucoase dure ca urmare a extractiei recoce a predecesorului temporar
D Meziopozitia generalizata
E Prezenta unor formatiuni dentare supranumerare erupte sau incluse

Gravitatea plagilor regiunii parotideo-maseterine este determinata de riscul de lezare a unor structuri anatomice importante precum:

A Nervul facial
B Artera carotida comuna
C Canalul Stenon
D Conductul auditiv extern
E Vena retromandibulara

Care din urmatoarele afirmatii privind reperele relatiei de postura sunt corecte:

A Echilibru tonic antigravitic
B Inexistenta spatiului Donders
C Existenta spatiului Donders
D Dimensiunea verticala de postura mai mare ca dimensiunea etajului mijlociu cu valoarea spatiului de inocluzie fiziologic
E Buzele inchid frontal fanta labiala

In tratamentul ectopiei dentare metodele ortodontice conservataore pentru obtinerea spatiului sunt:

A Expansiunea transversala
B Expansiunea sagitala prin avansarea grupului incisiv
C Extractia dintelui ectopic
D Expansiunea sagitala prin distalizare ( uni sau bimaxilara)
E Extractia unui dinte permanent situat cat mai aproape de focarul de incongruenta

Efectele progesteronului asupra parodontiului marginal sunt:

A Scaderea actiunii antiinflamatoare a glucocorticoizilor
B Inhibarea sintezei prostaglandinelor
C Cresterea sintezei prostaglandinelor
D Stimularea secretiei precursorilor foliculinei
E Inhibarea anabolismului proteic

Protezarea partiala mobilizabila flexibila are urmatoarele contraindicatii:

A La pacientii cu torusuri sau tuberozitati voluminoase
B In situatiile clinice in care spatiul protetic posterior este mai mic de 4-6 mm
C In situatiile clinice in care suportul odontal nu ofera conditiile necesare amplasarii corecte a crosetelor turnate
D La pacientii cu stare de igiena orala precare
E La pacientii la care este necesara mascarea recesiunii gingivale

Din tabloul clinic al keratochistului odontogen se desprind o serie de elemente caracteristice a acestuia:

A Nu induce tulburari sanzitive in teritoriu
B Are tendinta de a se extinde in plan vestibulo-lingual
C Induce mobilitatea dintilor adiacenti
D Este localizata cu precadere in zona frontala
E Produce resorbia progresiva a radacinilor dintilor adiacenti

Care din urmatoarele metode sunt indicate in scopul crearii de retentii pentru crosetele unei proteze mobilizabile scheletate:

A Utilizarea de pinteni ocluzali meziali
B Crearea unei mici cavitati prin ameloplastie
C Utilizarea de fatete de metal sau portelan aplicate pe suprafata smaltului
D Aplicarea de coroane cu contur adecvat
E Extensia totala a bazei protezei

Tehnica amprentarii preliminare maxilare implica urmatoarele etape:

A Palparea cu oglinda a santului pterigomaxilar si marcarea acestei zone
B Alegerea unei linguri care nu depaseste linia vibratorie si nu permite realizarea unui spatiu intre lingura si tesuturi
C Indiguirea marginii posterioare a lingurii cu ceara
D Malaxarea apei cu alginatul la temperatura de 70 de grade Celsius
E Alegerea unei linguri care sa permita realizarea unui spatiu de 5 mm intre sa si tesuturi

Care din urmatoarele metode se folosesc impotriva deplasarii meziale a protezelor partial mobilizabile scheletate:

A Plasarea pintenilor ocluzali in fosete meziale ale molarilor
B Redarea unei curbe de ocluzie sagitala inversa
C Redarea unei curbe de ocluzie sagitala usor accentuata, cu contacte ocluzale echilibrate
D Aplicarea pe dintii restanti a conectorilor principali dentari
E Crearea de spatiu suficient miscarilor limbii

Reducerea luxatiei anterioare temporo-mandibulare prin tehnica Nelaton cuprinde o serie de manevre:

A Se aplica policele bilateral pe fetele ocluzale ale molarilor
B Se aplica palma pe menton si se exercita o presiune continua, progresiva, de jos in sus
C Cu celelalte pantru degete se prinde marginea bazilara si unghiul mandibulei
D Se imprima initial o miscare de coborare a mandibulei
E Se impinge apoi mandibula catre posterior

Conceptia ocluzologica gnatologica (organica) prezinta urmatoarele particularitati:

A Relatia centrica nu corespunde cu intercuspidarea maxima
B Relatia centrica coincide cu intercuspidarea maxima
C Deglutitia se efectueaza in relatie centrica
D Deglutitia se desfasoara in intercuspidare maxima
E Raport tripodic cuspid/foseta

In deglutitia normala, dupa Graber, sunt implicate urmatoarele grupe musculare cu activitate moderata:

A Muschii pterigoidieni externi si interni
B Fascicolul mijlociu al temporalului
C Maseterul
D Muschiul obrajilor
E Orbicularul superior

Prepararea cavitatilor in terapia protetica prin inlay impune respectarea urmatoarelor obiective:

A Cavitatea sa fie retentiva in axul de insertie si neretentiva in celelalte directii
B Peretii verticali sa fie foarte putin divergenti spre ocluzal ( 2-4 grade)
C Dentina afectata sa fie excizata partial
D Planseul cavitatii sa fie plan, orizontal si perpendicular pe axul de insertie
E Peretii verticali sa fie foarte putin convergenti spre ocluzal (2-4 grade)

Reperele anatomice ale campului protetic edentat total mandibular sunt:

A Spatiul retromilohioidian
B Tubercului piriform
C Spatiul retrozigomatic
D Zona palatinala distala
E Linia oblica externa

Spatiul infratemporal este delimitat de:

A Superior: baza craniului
B Lateral: muschiul maseter
C Inferior: insertia inferioara a muschiului pterigoidian lateral
D Medial: fata externa a ramului mandibular
E Inferior: cinga pterigo-maseterina

In functie de cavitatile de rezonanta, Tameaud clasifica vocalele din limba fanceza in :

A Vocale anterioare sau palatale: I, E
B Vocale cu cavitate de rezonanta mica asezata posterior ( A, O, OU)
C Vocale de larga comunicare ( E, EO)
D Vocale nazalizate (AN, ON, IN, UN)

Concentratia calciului salivar, independenta de regimul alimentar, este influientata de:

A Ritmul circadian
B Hormonii tiroidieni
C Ponderea secretiei glandelor salivare
D Antagonistii calciului
E Fibroza chistica

Metodele antropometrice cu repere preextractionale pentru determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior sunt:

A Metoda Boianov
B Metoda Wild
C Metoda Wright
D Metoda Robinson
E Metoda de masurare exacta a etajului inferior pe radiografii cefalometrice practicate anterior in perioada dentara

Clatirea gurii dupa periaj:

A Realizeaza un masaj gingival
B Se realizeaza prin miscari ale campului pacientului
C Se realizeaza prin contractarea musculaturii obrajilor, buzelor si limbii
D Indeparteaza detritusurile moi desprinse de pe gingie si dinti prin periaj
E Indeparteaza celulele conjunctive ale smaltului descuamate

In care din urmatoarele situatii inaltimea spatiului potential protetic este marita:

A Atrofii accentuate ale crestei alveolare
B Ocluzie deschisa (subocluzia arcadei antagoniste)
C Subocluzia dintilor limitrofi bresei dentate
D Egresiunea sau extruzia dintilor antagonisti
E Extruzii sau egresii ale dintilor limitrofi in conditiile absentei dintilor antagonisti bresei edentate

Tratamentul profilactic in caria simpla dentara se refera la:

A Remineralizarea leziunilor incipiente
B Modificarea dietei
C Eradicarea cariilor cronice
D Sigilarea fisurilor, santurilor si fosetelor
E Tratamentul abraziilor, eroziunilor si atritiilor

In protezarea scheletata, determinarea nivelului planului de ocluzie se va realiza:

A Prin unirea punctelor craniometrice subnazale-porion
B In functie de tipul edentatiei
C Pe bordura de ocluzie a machetei maxilare sau mandibulare
D Diferentiat pentru zona frontala a arcadei si pentru zona laterala
E Prin unirea marginii inferioare a aripii nasului cu tragusul

In clasificarea anomaliilor dento-maxilare dupa Angle, nu se tine cont de urmatoarele aspecte:

A Molarii de 6 ani nu au o pozitie fixa
B Exista posibilitatea prezentei unui decalaj intre pozitia bazelor maxilare si pozitia segitala a procesului alveolar
C Relatiile mandibulo-maxilare in plan sagital
D Raportul dintre pozitia varfului cuspidului mezio-vestibular al primului molar superior si primul sant vestibular al primului molar inferior
E Nu reflecta aspectele clinice ale anomaliei

Clorhexidina:

A Stimuleaza producerea de catre neutrofile a anionului superoxid
B Este capabila sa se ataseze de glicozaminoglicanii salivari
C Are o puternica incarcatura aniotica si abilitatea de a se uni cu gruparile cationice de pe suprafetele bacteriene si dentare
D Afecteaza celulele microbiene prin alterarea permeabilitatii peretelui celular
E Isi exercita actiunea intre 16-20 de ore

Hiperesteziei dentinare i se atribuie urmatoarele mecanisme de producere:

A Stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor pulpei dentare
B Stimularea formatiunilor nervoase ale pupei ca urmare a deplasarii lichidului dentinal prin mecanisme hidrodinamice
C Procese degenerative la nivelul fibrelor nervoase ale pulpei dentare
D Stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
E Stimularea prelungirilor odontoblastice sin spatiul priodontal

0730838333

Grile rezidentiat Medicina Dentara Craiova 2014

Intrebari complement simplu:

Intrebari tip complement multiplu:

Magazin Online – Produse Stomatologie

Posturi asemanatoare:

Related Posts

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Magazin online

Informatii legale

Companie

Grile rezidentiat Medicina Dentara Craiova 2014

Intrebari complement simplu:

Intrebari tip complement multiplu:

Magazin Online – Produse Stomatologie

Posturi asemanatoare:

Related Posts

Grile rezidentiat Medicina Dentara Cluj 2014

Grile rezidentiat Medicina Dentara Bucuresti 2014

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Cos de cumparaturi

Intra in cont