Grile rezidentiat Medicina Dentara Craiova 2013

Testul grila dat in cadrul examenului de rezidentiat medicina dentara din centrul Craiova, anul 2013 a fost alcatuit din 200 de intrebari ( 50 complement simplu si 150 complement multiplu) si sunt prezentate in cele ce urmeaza.

Pentru a verifica un raspuns mergi cu cursorul mouse-ului (sau tap pe mobil) pe textul “ Vezi raspunsul corect ”.

Intrebari complement simplu:

1.In cronologia eruptiei dintilor temporari, variatiile patologice sunt conditionate, in primul rand, de factori generali ca:

A greutatea la nastere
B sexul
C nasterile premature
D anomaliile cromozomiale
E nasterile prin cezariana

Printre factorii locali incriminati in producerea anodontiilor, se numara:

A traumatismele intrauterine
B trecerea de la biradiculatie la monoradiculatie
C despicaturile labio-maxilo-palatine
D bolile constitutionale
E factorii teratogeni

Examinarea prin inspectie a zonei Ah se realizeaza:

A prin aprecierea diferentei de culoare intre mucoasa palatului dur si palatului moale
B prin indepartarea bazei limbii cu oglinda
C prin miscari de balansare a limbii spre dreapta si stanga
D prin tractiune usoara
E cu ajutorul fuloarului dinspre anterior spre posterior

Care din urmatoarele afirmatii reprezinta o caracteristica a protezei partiale acrilice de temporizare:

A amana din considerente biologice protezarea definitiva
B rezolva situatii limita de maxima urgenta-fizionomice, fonatie
C are rolul de a menaja psihic bolnavul
D actioneaza ca un conformator contribuind astfel la procesul vindecarii unor zone ale fibromucoasei de acoperire
E este indicata in situatiile in care la nivelul arcadelor dentare integre se vor executa extractii in zona frontala si laterala in mai multe etape

Riscul crescut de recidiva a keratochisturilor (peste 50%) este legat de:

A localizarea multipla
B erodarea corticalei osoase
C practicarea marsupizarii
D aparitia lor in cadrul sindromului nevic bazocelular
E resorbtia radacinilor dintilor adiacenti

Utilizarea ultrasunetelor B-mode (7.5 MHz) este utila pentru depistarea:

A calculilor coraliformi
B calculilor radioopaci
C calculilor radiotransparenti
D calculilor de dimensiuni mici
E calculilor formati recent

Dintre anomaliile de clasa a-II-a Angle, exognatia de caracterizeaza prin:

A hiperdezvoltarea transversala a maxilarului
B ingustarea piramidei nazale
C endoalveolie si endodontie
D profil concav
E incongruenta dento-alveolara

Pentru stabilirea etiologiei sindromului algodisfunctional al ATM, intr-una dintre teoriile elaborate se sustine ca interferentele ocluzale sunt minimalizate prin dezvoltarea unui “model de evitare” propus de catre:

A teoria psihologica
B teoria psihofiziologica
C teoria neuro-musculara
D teoria musculara
E teoria deplasarii mecanice

Delimitarea spatiului sublingual este:

A superior: muschiul milohioidian
B inferior: fascia cervicala superficiala
C posterior: osul hioid
D lateral: pantecele anterior al muschiului digastric
E medial: canalul Warthon

indicatia majora a sigilarii cat mai precoce a santurilor si fosetelor molarilor, premolarilor si incisivilor permanenti este:

A santuri si fosete adanci in forma de “C”
B santuri si fosete adanci cu buna coalescenta
C sonda nu “agata”
D dintii sunt erupti suficient pentru a se obtine o suprafata uscata
E dintii nu sunt erupti suficient

Necroza de coagulare este produsa de:

A arsenic
B papaina
C antiformina
D pepsina
E tripsina

Inaltimea posterioara a fetei este analizata prin:

A unghiul SNA
B unghiul de conicitate N-Pg-M
C unghiul format de axa Y si dreapta N-Ba
D unghiul format de N-Pg cu HF
E unghiul ANB

Un avantaj al amprentarii preliminare cu alginat in terapia edentatiei totale este:

A alginatele nu inregistreaza fidel detaliile morfologice ale campului protetic
B alginatele se deterioreaza rapid la temperaturi ridicate
C alginatele sunt supuse fenomenului de sinereza
D alginatele pot afecta duritatea de suprafata a gipsului
E alginatele permit reproducerea cu acuratete a zonelor retentive

Teoria bacteriotoxica privind etiologia stomatopatiilor protetice se refera la:

A dezechilibrul intervenit in microbiocenoza bucala la purtatorii de roteze acrilice
B traumele provocate de protezele prelucrate si adaptate necorespunzator
C reactia de hipersensibilitate a organismului fata de componentele acrilatului
D modificarea factorului vascular
E rolul toxic al unor elemente chimice sau substante din materialul acrilic asupra structurilor cavitatii bucale

Asincronismele in eruptia dentara pot cauza:

A carii aproximale
B pierderea prematura a dintilor temporari
C interferente ocluzale cu dereglari in dinamica mandibulara
D anomalii dentare de forma si numar
E anchiloza osoasa sau fibroasa

In clasificarea bolilor parodontale, initiata in 1996 de Academia Americana de Parodontologie, se regaseste:

A atrofia orizontala precoce
B atrofia presenila
C pyorrhea hipertrofica
D abcesul gingival
E abcesul semilunar

Sinuzita maxilara acuta are ca semn clinic major obiectiv:

A senzatie de plentitudine sau presiune in regiunea geniana
B cacosmie
C hiposmie
D anosmie
E obstructie nazala

Protocolul postoperator dupa efectuarea interventiilor chirurgicale de tip osteotomie Le Fort 1, Le Fort 1 “inalta”, Le Fort II, Le Fort III prevede indepartarea gurierei:

A in saptamanile 8-12
B a doua zi postoperator
C in saptamanile 2-7
D in prima zi postoperator
E in saptamana a 16-a

In cazul lamboului semilunar folosit pentru rezectia apicala, reprezinta un dezavantaj:

A interesarea festonului gingival
B nu exista un punct de referinta pentru repozitionarea lamboului
C pacientul nu poate mentine o buna igiena orala
D sutura este dificila deoarece lamboul de mucoasa fixa este subtire
E tensiunea asupra lamboului de mucoasa fixa este excesiva

Malocluzia de clasa a II-a cuprinde un set de anomalii caracterizate prin:

A raporturi distalizate si inocluzie sagitala
B deplasarea punctului Gn posterior planului Simon
C deplasarea punctului Nsa anterior planului Dreyfuss
D raporturi mezializate si ocluzie inversa frontala
E dezvoltarea in exces a maxilarului superior

Precizati leziunea cu potential de malignizare care se poate asocia cu gingivita descuamativa:

A candidoza cronica hiperplazica
B glosita sifilictica
C distrofia sideropenica
D lichenul plan
E fibroza submucoasa orala

Dispozitivele mobile mentinatoare de spatiu utilizate dupa extractia dintilor temporari, pot fi:

A inel ortodontic cu dinte din acrilat atasat
B doua inele ortodontice cu element intermediar
C proteze tip Kemeny
D arc facial
E proteze tip Richmond

Pe parcursul dezvoltarii ocluziei dentare, prima inaltare de ocluzie este realizata de:

A eruptia molarilor doi deciduali
B eruptia primilor molari deciduali
C eruptia incisivilor centrali deciduali
D decalajul sagital de 3-4 mm dintre crestele alveolare ale nou nascutului
E actul suptului

In grupa hiperplaziilor si hipertrofiilor reactive si inflamatorii musculare se incadreaza:

A miozita osifianta
B papilomul
C hiperplazia fibroasa inflamatorie
D rabdomionul
E leiomiomil

Inregistrarea relatiei centrice se poate realiza prin urmatoarea metoda antropometrica cu repere preextractionale:

A masurarea exacta a etajului inferior pe radiografii cefalometrice practicate anterior in perioada dentara
B medota Leonardo Da Vinci
C metoda Willis
D metoda compasului de aur Appenrodt
E metoda planului de la Frankfurt

Elementele de morfologie dentara cu rol de sprijin al ocluziei, sistematizate de catre Abjean si Korbendeau sunt:

A cuspizii linguali ai premolarilor inferiori
B marginile libere ale caninilor inferiori si cele incizale ale incisivilor inferiori
C cuspizii vestibulari ai premolarilor superiori
D cuspizii vestibulari ai molarilor superiori
E cuspizii linguali ai molarilor inferiori

Anomaliile dento-maxilare pot fi insotite de tulburari de ritm ale vorbirii (disritmii) care cuprind:

A tahilalia
B dislalia
C sigmatismul
D lambdacismul
E rotacismul

Terapia protetica prin coroane estetice este indicata la:

A discrimii, distrofii, displazii
B in ocluzii adanci traumatizante
C in ocluzii cap la cap (cele ceramice)
D in abrazii avansate
E carii profunde si extinse cu obturatii mari nearmate

Fractura Huet din cadrul fracturilor mixte de maxilar asociaza:

A o linie de fractura orizontala Le Fort I/II (unilaterala) cu o fractura verticala mediosagitala
B doua linii oblice unilaterale ce delimiteaza un fragment intermediar
C doua linii verticale paramediene intre incisivul lateral si caninul superior care se unesc si detaseaza premaxila
D o linie de fractura orizontala Le Fort I cu doua linii verticale, paramediene, delimitand trei fragmente
E o linie de fractura orizontala Le Fort I cu trei linii verticale, una mediosagitala si doua paramediene

In terapia edentatiei totale, placuta Fox reprezinta o folie din plastic utilizata pentru:

A stabilirea profilului pacientului
B determinarea relatiei ocluzie
C asigurarea reperelor pentru determinarea relatiei centrice
D verificarea concomitenta in zona anterioara si in zonele laterale a orientarii planului de ocluzie
E determinarea relatiei de postura

Care din urmatorii factori reprezinta o cauza a lipsei mentinerii protezei totale acrilice in primele zile dupa aplicarea acesteia:

A existenta unui corp strain sub proteza
B igiena orala deficitara
C alimentarea deficitara si avitaminozele
D reactiile alergice
E supraextinderea marginilor protezei

Imaginea radiologica specifica reincluziei molarului II temporar este urmatoarea:

A supuratia si rotatia cu 90 grade a premolarului 2 inclus
B molarul II temporar cu radacinile mai mult sau mai putin resorbite, dar infundat in os sau submucoasa si sub el premolarul 2 (dezvoltat corespunzator varstei)
C premolarul 2 situat deasupra molarului II temporar
D premolarul 2 situat paralel cu molarul II temporar
E resorbtii coronare localizate pe suprafata premolarului 2

Dupa Pont si Kalvelis, unicul factor etiologic al diastemei primare (adevarate) este reprezentat de:

A un fren al buzei superioare hiperdezvoltat si jos inserat
B dintii supranumerali
C anodontii
D microdontia absoluta
E suma incisiva (SI) mai mica decat 1/3 din diametrul bizigomatic osos

Dintele cel mai interesat in fenomenul transpozitiei dentare este:

A caninul inferior
B incisivul central superior
C premolarul 1 inferior
D molarul 1 superior
E caninul superior

Tabloul morfopatologic in parodontita apicala acuta seroasa este dominat de:

A demielinizarea fibrelor nervoase
B modificari vasculare
C modificarea formei si numarului organitelor celulare
D micsorarea spatiilor intertrabeculare datorita presiunii care se exercita pe trabeculele osoase
E precipitarea proteinelor citoplasmatice

Eficacitatea clinica a gutierelor in disfunctia craniomandibulara se manifesta in special asupra simptomatologiei usoare sau moderate si indeosebi asupra durerii prin:

A mentinerea interferentelor ocluzale
B modificarea relatiilor condil-cavitate glenoida
C instabilitate articulara
D scurtarea fibrelor musculare ridicatoare ale mandibulei
E mentinerea relatiilor condil-cavitate glenoida

In cadrul analizei modelului de studiu la paralelograf, retentiometrul permite:

A determinarea paralelismului suprafetelor de ghidaj
B identificarea si marcarea linie ecuatorului protetic
C prepararea suprafetelor de ghidaj
D masurarea retentivitatilor dentare si stabilirea locului de amplasare a portiunii terminale, flexibile a bratului retentiv al crosetului
E indepartarea excesului de ceara

Despre administrarea in timpul graviditatii si lactatiei a lidocainei, se poate mentiona ca:

A lidocaina se incadreaza in clasa de toxicitate C
B penetreaza bariera feto-placentara
C se elimina numai prin laptele matern
D produce hipertensiunea de sarcina
E nu are efect teratogen

Fortele active care actioneaza asupra unei proteze partiale mobilizabile ascheletate sunt generate de:

A musculatura activa care imprima mandibulei miscare
B greutatea mandibulei
C parodontiul marginal al dintilor restanti
D osul alveolar edentat
E rezistenta mecanica a elementului gnatoprotetic

Verificarea extraorala a portamprentei individuale in cadrul terapiei edentatiei partiale cu proteza partiala scheletata urmareste:

A corectitudinea realizarii rapoartelor dintre marginile portamprentei si mucoasa pasiv-mobila
B respectarea indicatiilor date in prealabil tehnicianului privind materialul utilizat, plasarea butonilor, plasarea manerului
C pozitionarea excentrica
D pozitionarea portamprentei individuale pe campul protetic sub presiune digitala
E plastifierea masei termoplastice in scopul introducerii in portamprenta individuala

Grile rezidentiat Medicina Dentara Craiova 2014

Grile rezidentiat Medicina Dentara Craiova 2015

In cadrul malocluziei de clasa a II-a, diviziunea 2, dificultatile de tratament si riscul de recidiva vor fi mai mari daca supraocluzia se asociaza cu:

A decalaj intre muchia incizala a incisivului inferior si centroidul radacinii incisivului superior
B lipsa decalajului sagital intre muchia incizala a incisivului superior si cea a incisivului inferior
C decalaj intre muchia incizala a incisivului superior si centroidul radacinii incisivului inferior
D raport mezializat la nivelul caninilor
E ocluzie inversa frontala

Compozitele fluide, utilizate ca baze propriu-zise, sunt indicate in urmatoarele situatii:

A obturatie de baza in cavitati se clasa I
B obturatie de baza in cavitati de clasa a-V-a de dimensiuni mari
C obturatie de baza in cavitatile greu accesibile de clasa a-II-a unde, gratie fluiditatii crescute, patrund cu usurinta in toate unghiurile
D obturatie de durata in cavitati greu accesibile de clasa a-II-a
E obturatie de baza in cavitati de clasa a-VI-a

Precizati care din urmatoarele grupe musculare se spasticizeaza cel mai frecvent ca urmare a tulbularilor de ocluzie, parodontale si dentare in sindromul de ocluzie deschisa:

A pterigoidianul extern (lateral)
B fascicolul posterior al temporalului
C orbicularul superior
D pterigoidianul intern
E maseterul

In formarea lacunelor cuneiforme, se atribuie un rol:

A contactului cu alimentele reci (mai ales) sau calde (mai rar)
B sistemului nervos (stres, distonii neurovegetative)
C stimularii prelungirilor odontoblastice din tubii dentinari
D contactului cu un instrument metalic
E interventiilor chirurgicale in zone invecinate

Individualizarea conului de gutaperca presupune ramolirea unui segment de 2-3 mm de la varful conului prin urmatorul procedeu:

A introducerea in apa rece
B introducerea in cloroform
C introducerea in flacara
D introducerea in alcool etilic
E introducerea in ser fiziologic

Se instituie obligatoriu un tratament medicamentos inainte de obturarea canalului radicular in urmatoarea situatie:

A pulpita acuta seroasa partiala
B hiperemia preinflamatorie
C pulpita cronica
D pulpita acuta seroasa totala
E cand putem opri hemoragia

In cursul formarii si dezvoltarii embriologice a structurilor faciale, palatal secundar se va forma dupa coborarea limbii, adica:

A in saptamana a-12-a
B in saptamana a-5-a
C in saptamana a-8-a
D in saptamana a-7-a
E in saptamana a-9-a

Metodele functionale de determinare a dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei la edentatul total se bazeaza pe:

A reperele relatiei de postura
B masurarea distantei intercomisurale
C reperele fotografice din perioada dentata
D utilizarea profilometrului Sears
E masurarea distantei dintre fanta labiala si unghiul extern al ochiului

Termenul de “heterotopie” defineste situatia in care:

A dintele este orientat cu coroana invers sensului de eruptie
B dintele inclus se suprapune peste radacina incisivului adiacent
C dintele a perforat mucoasa cu o mica parte din coroana sa si s-a oprit in aceasta stare
D dintele inclus este situat la o distanta mai mica de 12 mm de planul de ocluzie
E dintele se formeaza in alta parte decat in locul sau normal

La pacientii de varsta a-III-a edentati total, in cadrul etapei de control intraoral al machetelor protezelor totale, modelajul gingival are urmatoarea caracteristica:

A papilele gingivale acopera coletele dentare
B papilele gingivale se opresc la limita coronara a smaltului
C modelajul gingival ofera coletelor dentare aspect denudat
D modelajul gingival creeaza un volum accentuat al dintilor
E modelajul gingival este in deplin acord cu aspectul scurt, plat si neutru al dintilor artificiali

Complement multiplu:

Avantajele terapiei protetice prin onlay sunt:

A retentivitate mai redusa decat a coroanelor de acoperire totala
B pastreaza intacta fata vestibulara a dintelui
C insertia mai usoara la cimentare prin lipsa efectului hidraulic
D prezinta riscul aparitiei cariilor marginale
E posibilitatea testarii vitalitatii dintelui

Care din urmatoarele afirmatii privind parametrii ocluzali sunt corecte:

A curba de ocluzie sagitala rezulta din unirea varfurilor cuspizilor vestibulari ai dintilor laterali
B curba de ocluzie transversala rezulta din inclinarea fetelor ocluzale ale premolarilor si molarilor maxilari spre in sus si inauntru, iar a dintilor mendibulari spre jos si in afara
C curbura frontala rezulta din succesiunea fetelor vestibulare ale dintilor frontali
D ocluzia de intercuspidare maxima cuprinde numarul minim de contacte dento-dentare
E componenta morfologica a ghidajului anterior este reprezentata de panta retroinciziva

Din plexul cervical superficial se desprind la nivelul marginii posterioare a muschiului sternocleidomastoidian urmatoarele ramuri:

A nervul optic mic
B nervul trohlear
C nervul auricular mare
D nervul transvers al gatului
E ramul supraclavicular

Factorii favorizanti ai aparitiei supuratiilor difuze pot fi:

A boli casectizante
B diabet
C virulenta crescuta a florei microbiene
D antibioterapia incorect condusa
E insuficienta cardiaca NYHA III

Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa (difuza) se pune pe urmatoarele semne clinice:

A durere la percutia in ax a dintelui
B tumefierea mucoasei si a tegumentului
C prezenta semnelor de vitalitate dentara
D stare generala afectata
E mobilitate dentara

Avantajele terapiei protetice prin fatetare sunt:

A putin invaziva datorita prepararii reduse a structurii dentare
B nu modifica ghidajul anterior
C reabilitare fizionomica intr-un timp de lucru redus
D permite vizibilitatea jonctiunii dento-protetice
E cer o buna manualitate pentru modelare si imbinarea culorilor

Osteotomia ramului mandibular in “L inversat” (Datillo) este indicata cand:

A grosimea ramurilor ascendente ale mandibulei este suficienta pentru a permite osteotomia
B variantele anatomice ale ramului mandibular predispun la despicari necontrolabile in urma esteotomiei sagitale a ramului
E exista risc de lezare a papilei canalului Stenon aflata prea aproape de marginea anterioara a ramului ascendent
D exista risc de lezare a papilei canalului Stenon aflata prea aproape de marginea anterioara a ramului ascendent
E este posibila osteosinteza cu placute miniaturizate in “L”

Factorii locali sau generali preexistenti care favorizeaza dezvoltarea microorganismelor ce produc candidoza orala sunt:

A iritatiile cronice, exercitate de marginile neregulate ale unor proteze vechi
B igiena orala deficitara
C tulbularile endocrine
D dispersarea nerationala a fortelor pe campul protetic
E deficientele imunologice dobandite

Lichidul santului gingival:

A in mod normal provine din arteriolele corionului gingival
B creste in volum seara
C creste in volum dimineata
D contine fractiuni protetice ale complementului C3 si C4
E contine glucide de 3-4 ori mai putin ca in serul sanguin

Protocolul standard de antibioprofilaxie a endocarditei bacteriene (protocol AHA 2007) se aplica pentru pacientii cu:

A risc major: purtatori de proteze valvulare
B risc crescut: infarct miocardic cronic
C risc mediu: valvulopatii necorectate
D risc scazut: malformatii cardiace corectate
E risc neglijabil

Magazin Online – Aparatura Stomatologie

Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2 ( endognatia sau sindromul de compresiune maxilara cu inghesuire dentara) este un sindrom caracterizat prin:

A reducerea diametrelor premolare si molare
B protruzia procesului dento-alveolar
C retrodentia cu supraacoperirea grupului incisiv
D inocluzia sagitala
E gradul minim de acoperire in zona frontala

Procedeele chirurgicale din cadrul tratamentului nevralgiei de trigemen vizeaza:

A blocajul fizic trigeminal
B procedurile neurolitice percutanate
C procedeul Janetta
D ganglioliza prin radiofrecventa
E blocajul chimic anestezic

Modificarile bazei alveolare fata de baza coronara a arcadei din cadrul sindromului de compresiune de maxilar sunt:

A baza apicala mai mica
B inserarea apexurilor pe un spatiu redus, formand o zona cu delimitare neta, creand impresia de “strangulare” a arcadei
C baza coronara ingusta
D inclinarea divergenta a apexurilor
E baza coronara larga prin inclinarea compensatorie a dintilor

Responsabil de leziunile tisulare din gangrena este si tesutul pulpar propriu-zis, prin elaborarea unor elemente cu actiune distructiva locala:

A histamina
B heparina
C pepsina
D indolul
E amoniacul

Care din urmatorii factori pot genera deformari sau lipsa unor detalii la nivelul amprentei luate cu hidrocoloizi reversibili:

A indepartarea ferma si rapida a amprentei de pe campul protetic
B dezinsertia amprentei inainte ca gelul sa fi atins temperatura de 37 de grade celsius
C exercitarea unor presiuni in cursul gelificarii
D turnarea rapida a modelului
E apa de racire prea rece determina o gelificare prea rapida a agar-agarului

Mandibulokineziografia este o metoda de examinare paraclinica tridimensionala a dinamicii mandibulare care se realizeaza prin:

A examen gnatosonic
B analiza ocluzala computerizata
C teste de miscare mandibulara: deschidere, inchidere, lateralitate dreapta-stanga, propulsie
D inregistrarea diagramei Posselt
E inregistrarea miscarilor functionale: masticatia si deglutitia

In alegerea substantelor medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei pulpare, ne vom orienta dupa urmatoarele criterii:

A forma anatomo-clinica a gangrenei
B prezenta complicatiilor parodontiului apical
C absenta complicatiilor parodontiului marginal
D tipul de reactivitate a pacientului
E usurinta patrunderii pe canale

Metoda “homotropismului linguo-mandibular” ca metoda simpla de determinare a relatiei centrice in terapia prin proteza totala presupune:

A mandibula urmeaza limba in periplul sau static sau dinamic
B plasarea unei bobite de ceara cat mai posterior pe linia mediana a boltii palatine
C dirijarea mandibulei in pozitia sa centrica prin compresiunea postero-superioara a mentonului
D compresiunea realizata de parile moi prevertebrale asupra mandibulei
E tractiunea catre posterior exercitata de muschii subhioidieni

Metoda structurala a lui Bjork, de predictie a rotatiilor mandibulare, propune analiza anumitor caracteristici morfologice. Astfel de caracteristici structurale sunt:

A inclinarea capului condilului mandibular
B forma marginii inferioare a ramului orizontal al mandibulei
C unghiul SNA
D unghiul gonadic
E forma si inclinarea simfizei

In protezarea totala, lingura standard trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici:

A sa fie prevazuta cu maner, stopuri si puncte de reper necesare unei centrari corecte
B sa fie clasica
C sa poata fi modificata usor in functie de particularitatile campului protetic
D nu necesita compatibilitate cu materialul de amprenta si cu mediul bucal
E sa asigure o grosime cat mai uniforma a materialului de amprenta

In cazul frenului lingual sunt folosite in mod curent urmatoarele tehnici de corectare:

A frenoplastia “in Z”
B frenotomia
C frenectomia
D frenoplastia in “Y”
E frenoplastia cu vestibuloplastie

Contraindicatiile terapiei de reconstituire coronara prin inlay sunt:

A retentori pe stalpii terminali sau intermediari in edentatiile intercalate intinse
B retentori pentru punti de intindere mica
C procese carioase prea extinse sau profunde
D sprijin pentru protezele scheletate
E imobilizarea dintilor parodontotici

Flegmonul difuz hemifacial intersecteaza in evolutia sa urmatoarele spatii:

A spatiul sublingual
B spatiul submandibular
C spatiul infratemporal
D spatiul maseterin
E spatiul vestibular

Biopsia incizionala efectuata in scopul diagnosticului de certitudine al unei tumori de parti moi este contraindicata in:

A leziuni tumorale la care se urmareste reconversia
B tumori parotidiene
C leziuni osoase radiotransparente
D leziuni acute cu caracter inflamatori
E leziuni tumorale extinse

Endoscopia tripla este o metoda de diagnostic utila pentru:

A decalarea tumorii primare in cazul unei adenopatii cervicale prezumtiv metastazice
B descoperirea tumorilor inoperabile care beneficiaza de tratament radio-chimioterapeutic
C evidentierea tumorilor extinse la nivelul limbii, mandibulei si planseului oral
D depistarea adenopatiilor metastazice cervicale
E decelareaunei tumori secunde in campul de cancerizare

Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta totala se pune pe urmatoarele semne clinice:

A caracterul pulsatil al durerii
B calmarea temporara prin lichide calde
C teste de vitalitate reduse
D sensibilitate la percutia transversala
E aparitia picaturii de puroi

Finger spreaderele imaginate de Luks prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere:

A confera operatorului o mare sensibilitate tactila
B permit rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuri
C au partea activa in forma de spirala
D permit indepartarea cu usurinta din canal fara dislocarea gutapercii
E permit compactarea verticala a conurilor accesorii

Caracterul dureii este orientativ in diagnosticarea unei tumori maligne a oaselor maxilare. Precizati care dintre corespondentele de mai jos intre tipul tumorii si felul durerii este corecta:

A metastaze osoase- durere extrem de violenta aparuta spontan
B osteosarcom – cea mai violenta durere, in special nocturna
C limfosarcom – dureri variabile ca intensitate
D condrosarcom – durere intensa, progresiva
E fibrosarcom – durere continua si progresiva

In cadrul malocluziei de Clasa a-II-a diviziunea 1 (endognatia sau sindromul de compresiune maxilara cu protruzie si spatiere dentara), explorarea grupelor musculare pune in evidenta:

A hipotonia muschiului orbicular al buzei superioare
B hipertrofia buzei inferioare
C hipotonia muschiului mentalis
D hipertonia muschiului mentalis
E hipotonia orbicularului inferior

In parodontopatiile marginale cronice, pulpa dentara prezinta frecvent urmatoarele modificari:

A vacuolizari si atrofii ale odontoblastilor
B degenerescenta vacuolara si fibroasa
C subtierea peretelui vascular
D depuneri de dentina secundara in zona tavanului camerei pulpare
E hiperemie

Diagnosticul diferential al gingivitei si gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:

A gingivostomatita herpetica
B gingivostomatita micotica
C gingivostomatita aftoasa
D pericoronaritele
E gingivitele alergice

Tratamentul local al gingivitelor descuamative consta in:

A igiena locala cu perii moi, netraumatizante
B atingeri locale cu anestezice de contact
C aplicatii locale cu coluturii complexe cu antibiotice si corticosteroizi
D aplicatii locale cu antihistaminice
E atingeri locale cu perhidrol 3 % diluat ½ in apa calduta de 2-3 ori pe zi

Captusirea indirecta a protezei totale acrilice are urmatoarele avantaje:

A dupa captusire materialul este omogen
B nu exista risc de iritatie pentru mucoasa bucala
C dureaza mai mult prin solicitarea laboratorului de tehnica dentara
D oacientul ramane disfunctionatizat cat dureaza fazele de laborator
E faza clinica (amprenta) se poate repeta in caz de nereusita

Tratamentul recomandat in luxatia anterioara recidivanta cronica temporo-mandibulara consta in:

A rezectia modelanta a tuberculului articular
B rezectia modelanta a condilului mandibular
C injectarea intraarticulara a unei solutii sclerozanta
D artrocenteza
E capsulorafia

Deplasarea vestibulo-orala a unei proteze partiale scheletate se caracterizeaza prin:

A are loc la pacientii cu creste atrofiate
B necesita aplicarea de presiuni la nivelul arcadelor dentare
C consta in infundarea protezelor in functie de intensitatea presiunii
D este neutralizata prin folosirea elementelor de stabilitare, precum culise, pinteni, brate elastice ale crosetelor
E este franata prin montarea dintilor artificiali cu o curba de ocluzie sagitala inversa

Diastema secundara sau falsa poate fi cauzata de:

A modificarile fibromucoasei interincisive
B anodontia incisivului lateral
C meziodens
D un sept fribroelastic interincisiv
E un fren lat cu insertie inalta

Simptomatologia clinica din sindromul de inocluzie verticala cu hiperleptoprosopie include utmatoarele modificari fizionomice:

A etaj inferior al fetei micsorat
B fata alungita
C sant labio-mentonier sters fara ca profilul pacientului sa fie modificat
D sant labio-mentonier accentuat si profil concav
E fata inexpresiva prin hernierea limbii in spatiul de inocluzie

Tulburarile fizionomice din malocluzia de Clasa a-III-a, forma cu etaj inferior micsorat, sunt:

A profilul convex, cu stergerea santului labio-mentonier
B profilul concav
C ocluzia mezializata
D treapta buzelor inversata
E aspectul infundat al pometilor obrajilor

Nevralgia trigeminala simptomatica poate fi produsa de urmatoarele afectiuni:

A anevrism
B meningiom
C neurinom de acustic
D colesteatom
E chondom

In tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex, imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canalului se datoreaza:

A fracturarii unui instrument pe canal
B formarii unui prag
C formarii unei cai false
D utilizatorii instrumentului endodontic de largit de acelasi calibru cu conul, pe toata lungimea de lucru a canalului
E cresterii calibrului instrumentarului actionat manual de tipul acelor Kerr, prin deformare in cursul unor miscari de rotatie exagerate

Obiectivele terapiei educationale si comportamentale in disfunctiile craniomandibulare miogene sunt:

A relaxarea sistemului masticator prin limitarea voluntara a miscarilor mandibulei
B constientizarea fizioterapeutic la domiciliu
C program fizioterapeutic la domiciliu
D medicatia antiinflamatorie nesteroidica
E terapia paleativa pentru reastabilirea confortului psihic

Materialele fizionomice de obturatie care in mod traditional intra in categoria materialelor ce contraindica bizotarea sunt:

A amalgamul de argint
B portelanul
C silicatul
D rasina acrilica
E rasina compozita

In inflamatia tesuturilor parodontale, stadiul de leziune avansata se manifesta histochimic prin nivel si activitate crescuta a:

A arylpeptidazei
B acidul acetilmuranic
C fosfatazei alcaline si acide
D citocromoxidazei
E betaglucuronidazei

In gingivita din trombocitopenii:

A semnul patognomonic pe mucoasa este ulceratia
B gingia este tumefiata
C gingia are consistenta moale
D hemoragiile gingivale sunt frecvente
E petesiile si veziculele hemoragice apar in special pe mucoasa linguala

In diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale se iau in considerare si fenomenele degenerative. Acestea sunt caracterizate prin:

A atrofia osoasa orizontala
B rezorbtia verticala
C retractia gingivala
D hipoplazia cementului
E reducerea spatiului periodontal

Extractia de dirijare a eruptiei dintilor permanenti dupa Kiellgren, Houston si Tulley presupune:

A extractia la 7 ani a incisivului lateral temporar pentru a permite alinierea incisivului central permanent
B extractia in jurul varstei de 8 ani a celor 4 canini temporari pentru a crea conditii favorabile alinierii incisivilor
C extractia in jurul varstei de 9 ani a molarului 1 temporar pentru a grabi eruptia premoralului 1
D extractia la 10-11 ani in momentul apropierii eruptiei caninilor permanenti a premolarului 1
E extractia la 11 ani a premolarului 2

Cu referire la chistul globulo-maxilar s-a demonstrat ca acesta este expresia clinica radiologica a unui:

A chist nazo-palatin
B chist nazo-labial
C chist parodontal lateral
D chist radicular
E keratochist odontogen

Controlul arcadelor dentare artificiale realizat in cadrul etapei de verificare a machetelor protezelor totale urmareste ca:

A linia mediana interinciziva sa corespunda cu cea de pe model
B montarea dintilor laterali sa fie realizata pe tuberozitate si tuberculul piriform
C directia curburii sagitale sa fie paralela cu muchia crestei mandibulare
D inaltimea frontalilor sa se incadreze intre planul de ocluzie si linia surasului
E curbura vestibulara realizata de cei sase frontali sa fie simetrica

In relatie centrica, intercuspidarea maxima se caracterizeaza prin urmatorii parametri ocluzali:

A liniile mediene ale arcadelor sunt situate in acelasi plan
B absenta unitatilor masticatorii
C positionarea distalizata a dintilor arcadei superioare in raport cu cei ai arcadei inferioare
D fetele distale ale ultimilor molari se afla in acelasi plam
E circumscrierea cuspizilor vestibulari superiori de catre cei inferiori

Adaptarea si individualizarea machetelor de ocluzie in cadrul determinarii rapoartelor intermaxilare la pacientul edentat partial tratat prin protezascheletata are in vedere:

A adaptarea marginala a portamprentei individuale
B determinarea nivelului si orientarii planului de ocluzie
C determinarea relatiei de postura
D asigurarea reperelor pentru determinarea relatiei centrice
E modelarea marginala a materialului de amprenta

In ortodontie, analiza spatiului total imparte arcada inferioara in urmatoarele zone:

A zona anterioara cuprinde incisivii centrali si incisivii laterali
B zona anterioara cuprinde incisivii centrali, incisivii laterali si caninii
C zona media cuprinde premolarul 1, premolarul 2 si molarul 1
D zona medie cuprinde coninul, cei doi premorali si molarul 1
E zona posterioara cuprinde molarul 2 si molarul 3

Intermediarul unei punti dentare conceput corect in zona laterala trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici:

A toate suprafetele trebuie sa fie convexe, netede si finisate corespunzator
B lungimea suprafetei vestibulare trebuie sa fie mai mare decat ce a dintilor stalpi adiacenti sau a intermediarilor
C tabla ocluzala trebuie sa fie in armonie cu ocluzia tuturor dintilor
D contactul cu versantul vestibular al crestei trebuie sa die minim (punctiform)
E mecanismele bucal si lingual de alunecare a particulelor alimentare trebuie sa fie similare cu cele ale dintilor adiacenti

Avantajele terapiei protetice prin coroane ceramice (Jacket) sunt:

A pot reda nuantele dorite de culoare, care sunt stabile in timp
B nu sunt placofile
C sunt bine tolerate de parodontiu marginal
D tehnologie de realizare complicata
E necesita mari sacrificii amelo-dentinare

Semnele clinice comune orale ale fracturilor de maxilar pot fi:

A leziunile dentare
B echimozele fibromucoasei orale
C intreruperea conturului osos la nivelul crestei zigomato-alveolare
D dificultati in masticatie
E dificultati in deglutitie

Teoria mecanica explica fenomenul de reincluzie a molarului II temporar prin:

A fuziunea de tip anchilotic dintre osul alveolar si cementul radicular al molarului II temporar
B abolirea potentialului eruptiv al molarului I permanent
C infrapozitia discreta a molarului II temporar
D tendinta de mezializare accentuata a molarului de 6 ani
E influenta componentelor orizontale ale fortelor de masticatie

Terapia protetica prin coroane mixte este indicata in urmatoarele situatii:

A pe dinti scurti cu retentie scazuta
B pe dinti in oropozitie pentru alinierea lor estetica
C la tineri sub 20 de ani
D ca element de agregare pentru punti (retentori) chiar si pe dintii integri
E in ocluzii adanci unde coroanele fizionomice nu rezista

Care din urmatoarele afirmatii privind caracteristicile generale ale maselor ceramice sunt corecte:

A rezistenta mecanica este superioara celei a aliajelor dentare
B datorita tolerantei biologice sunt folosite si sub forma implantelor osoase
C separarea masei ceramice de suportul metalic se face cu usurinta
D stabilirea coloristica este ideala datorita prezentei coloratiilor minerali
E permit realizarea unor punti ceramice de mare amplitudine

Care din urmatoarele afirmatii privind punga Eisering sunt corecte:

A se evidentiaza prin eversare usoara a bucei inferioare
B aprecierea inaltimii corecte a pungii se face prin bascularea mandibulei spre zona examinata
C aprecierea latimii corecte a pungii se face prin bascularea mandibulei pe partea opusa examinarii
D se examineaza folosind manevra Valsalva
E este necesara aprecierea latimii acestei zone din considerente fizionomice

Pierderea prematura a dintilor temporari, in special in zona de sprijin, determina tulburari grave tridimensionale in arcada dentara si ocluzie, producandu-se:

A supreeruptii ale dintilor antagonisti
B ingustari de arcada
C angrenaje inverse
D contacte si interferente ocluzale
E resorbtii radiculare

In terapia edentatiei totale, amprenta preliminara trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:

A sa inregistreze intreaga zona de sprijin a protezei
B marginile amprentei sa fie cat mai scurte
C sa rezolve partial problema sprijinului corect
D retentivitatile anatomice sa fie redate integral
E amprenta preliminara solutioneaza aspectele privind fizionomia si fonatia

Dupa pozitia mandibulei in timpul amprentarii, amprentele functionale realizate in cadrul terapiei prin proteze partiale scheletate se clasifica in:

A amprente compresive
B amprente cu gura deschisa
C amprente cu gura inchisa
D amprente combinate intre amprentele cu gura denschisa si cele cu gura inchisa
E amprentele decompresive

Indicatiile terapiei protetice prin inlay sunt:

A retentorii pentru punti de intindere mica
B dinti cu distrofii, displazii, discromii
C ocluzii adanci, ocluzii inverse
D pe dinti triunghiulari sau globulosi
E pe dinti lingi, cu margine incizala lata, cu fata vestibulara relativ dreptunghiulara

Semnele timpurii ale unei incongruente dento-alveolare severe de mai tarziu sunt:

A malpozitia incisivilor laterali catre distopozitie, cu convergenta rediculara
B microdontia
C proalveolodontia superioara
D deglutitia infantila
E absenta diastemei

Chiuretele universale:

A au suprafata faciala in unghi de 70 de grade fata de axul longitudinal al partii pasive vecine
B sunt indicate pentru detartrajul supragingival
C sunt indicate pentru detartrajul in santul gingival in prezenta retractiilor gingivale
D sunt indicate pentru detartrajul in santul gingival fara furcatii descoperite
E au actiune concomitenta a ambelor muchii

Verificarea extraorala a protezelor totale inainte de sosirea pacientului urmareste:

A daca fata externa a protezei este lustruita uniform, fara imperfectiuni
B daca pacientul acusa zone dureroase la nivelul campului protetic
C daca arcadele artificiale sunt dispuse in culoarul neutral, de echilibru muscular
D daca marginile protezei sunt rotunjite, fara muchii ascutite
E daca limita posterioara a protezei maxilare se termina pierdut in grosime

Care dintre urmatorii factori determina aparitia sechelelor dupa tratamentul despicaturilor labio-maxilo-palatine:

A varsta la care s-a intervenit
B copil normosom, normotrop
C structuri anatomice bine dezvoltate
D tratamentul logopedic
E severitatea malformatiei

Clasificarea scolii germane include sindroamele:

A compresia de maxilar
B ocluzia incrucisata
C ocluzia adanca in acoperis
D proalveolita cu retrodentie
E ocluzia adanca acoperita

Conectorul principal acrilic palatinal al unei proteze partiale acrilice are urmatoarele caracteristici:

A marginea sa inferioara patrunde in zona functionala linguala centrala
B are grosime de 2 mm
C este dispus pe versantul vestibular al crestei alveolare dentare frontale
D fata mucozala este nelustruita
E fata externa se realizeaza pe principiul replicii anatomice

A Ce caracteristici prezinta rezultanta a doua forte paralele si de acelasi sens care actioneaza asupra unei proteze partiale scheletate:

A va fi paralela si de acelasi sens cu fortele componente
B va fi paralela si de sens opus cu fortele componente
C reprezinta rezultanta cuplului de forte componente
D are punctul de aplicare pe segmentul de dreapta care uneste punctele de aplicare ale celor doua forte componente
E imparte segmentul obtinut prin unirea punctelor de aplicare ale fortelor componente in parti invers proportionale cu marginile acestor forte

Examenele paraclinice complementare in sinuzita maxilara de cauza dentara constau in:

A rinoscopie posterioara
B diafanoscopie
C radiografii standard SAF
D examen CT
E endoscopie sinusala

Despre diastemele fiziologice putem afirma ca apar:

A in dentitia permanenta
B in dentitia temporara
C odata cu eruptia incisivilor centrali superiori
D incepand cu varsta de 4-5 ani
E dupa extractia unor dinti permanenti situati relativ aproape de zona incisiva

In care din urmatoarele situatii se impune corectarea inaltimii etajului inferior al fetei:

A brese edentate reduse, cu mentinerea stopurilor ocluzale
B mentinerea distantei initiale subnazale-gnation
C uzura accentuata a dintilor restanti necompensata eficient prin egresii dentare
D spatiu de inocluzie fiziologica mai mare de 4 mm
E disfunctia articulatiei temporo-mandibulare

Clasificarea incluziei dentare din punct de vedere chirurgical, dupa criteriul morfologic cuprinde:

A dinti cu afectare parodontala
B incluzii dentare intraosoase
C incluzii dentare submucoase
D anchiloze dentare ale dintilor neerupti
E dinti inclusi cu anomalii de forma ale coroanei si radacinii

Tratamentul in gingivita cronica simpla consta in :

A clatiri abundente cu permangnat de potasiu 1/5000-1/1000
B debridare gingivala
C detartraj
D radioterapie
E infiltratii plexale sclerozante

Criteriile secundare de diagnostic in parodontitele agresive sunt:

A disjunctia gingivo-dentara si distructia osoasa se realizeaza rapid
B disjunctia rapida a epiteliului jonctional si distructia osului alveolar se pot opri spontan
C titrul de anticorpi este redus in parodontitele agresive localizate si mai crescut in forma generalizata
D in cursul bolii se remarca anomalii de structura si comportament ale fagocitelor
E evolutia este, in general, lent progresiva

In retrognatismul maxilar, examenul cervico-facial in norma frontala evidentiaza:

A distanta bizigomatica marita
B latimea alara scazuta
C vizibilitatea rosului de buza normala sau scazuta
D vizibilitatea incisivilor in repaus normala sau scazuta
E aspectul convex al regiunii pranazale

Timpii analizei modelului de studiu la paralelograf sunt:

A stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinserie a protezei
B indepartarea retentivitatilor nedorite de pe modelul de studiu
C trasarea ecuatorului protetic
D stabilirea locului in care se plaseaza varful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetului
E fixarea pozitiei modelului fata deparalelograf

Alveoloplastia crestelor alveolare edentate are ca dezavantaje:

A reducerea marcata a inaltimii crestei alveolare
B reducerea marcata a latimii crestei alveolare
C reducerea corticalei osoase
D modificarea insertiilor musculare
E reducerea zonei de mucuoasa pasiv-mobila

Sigilantii fotopolimerizabili au o serie de avantaje fata de cei autopolimerizabili, avantajele sintetizate de Hiks astfel:

A materialul isi pastreaza aceeasi vascozitate pe toata perioada patrunderii lui in porii smaltului demineralizat
B priza materialului survine dupa fotoactivare
C nu se mai incorporeaza bule de aer, deoarece materialul nu se pregateste prin amestecare
D materialul se intareste in 40-50 secunde
E vascozitatea materialului creste pe masura ce patrunde in porii smaltului demineralizat

Imobilizarea cu siteme fixe realizeaza un acoraj rigid si continuu al dintilor, avand drept consecinte urmatoarele:

A neutralizarea fortelor paraaxiale, nocive
B reparticarea echilibrata a solicitarii pe intreg grupul dentar imobilizat
C exclude deplasarile fortate reduse in sens axial ale grupului de dinti imobilizat
D integrare biologica superioara
E au avntajul unei bune intretineri igienice

Disney si colaboratorii recomanda pentru pregatirea smaltului pentru gravere acida in vederea sigilarii santurilor si fosetelor cu rasini compozite urmatoarele:

A pozitionarea capului pacientului astfel incat suprafetele ocluzale sa fie paralele cu podeaua
B uscarea constiincioasa cu aer comprimat a suprafetei orale curatate anterior
C aplicarea acidului prin miscari usoare de atingere
D frecarea cu acid a suprafetei ocluzale
E capul pacientului sa fie usor inclinat in asa fel incat lichidul oral sa se acumuleze de partea contralaterala

Avantajele periilor cu peri naturali sunt:

A se incarca bine si retin pasta de dinti
B gama larga privind consistenta si flexibilitatea
C degradare mecanica intr-un timp mai lung
D uniformitatea dimensiunilor in lungime si diametru
E nu produc traumatisme gingivale

Intre sechelele multiple ale partilor moi survenite postoperator dupa despicaturi labio-maxilo-palatine, pot fi amintite:

A rosul bucei supradimensionat
B deviatia septului
C aripa nazala aplatizata
D comunicarea oro-nazala
E discontinuitati la jonctiunea cutaneo-mucoasa

Obiectivele terapeutice in transpozitia completa canin-incisiv lateral vizeaza:

A dirijarea terapeutica a dintilor spre ordinea normala
B extractia incisivului lateral
C slefuirea modelanta a cuspidului ceninului
D ameloplastia modelanta a incisivului lateral
E cosmetizarea prin aditie a incisivului lateral

Zonele de maxima rezistenta in plan vertical ale masivului facial sunt:

A stalpul canin
B stalpul maxilo-malar
C traversa infraorbitala
D traversa supraorbitala
E peretii ososi sinusali

Manifestarile neurologice secundare malformatiilor vasculare lepto-meningeale ipsilaterale din sindromul Sturge-Weber (angiomatoza encefalo-trigeminala) sunt:

A retard mintal
B tromboza sinusului cavernos
C hemiplegie ipsilaterala
D convulsii
E hemiplegie de parte opusa

Complementul din lichidul gingival:

A este activat de endotoxinele bacteriene
B este activat de bacterii opsonizate
C este activat de trombocite extravazate in santul gingival
D poate contribui la distructiile celulare prin componentele sale C3a si C5a
E cand este activat intervine in fagocitarea bacteriana

Care din urmatoarele afirmatii privind stabilirea reperelor pentru alegerea si montarea dintilor artificiali in protezarea edentatiei totale sunt corecte:

A linia mediana reprezinta planul medio-sagital al fetei
B linia mediana si linia caninului reprezinta latimea celor patru dinti frontali superiori
C linia caninilor materializeaza fata distala a caninilor
D linia surasului reprezinta limita de minima vizibilitate a grupului frontal superior
E linia surasului reprezinta nivelul la care se plaseaza linia coletelor dentare

In pulpita acuta purulenta partiala, puroiul este format de:

A limfocite
B germenii microbieni
C detritus organic
D plasma saraca in colesterol
E acizi grasi

Carenta in vitamina A poate produce urmatoarele perturbari in formarea matricei organice a smaltului:

A atrofierea organului smaltului
B sistarea formarii de smalt
C ingustarea zonei de predentina
D mineralizarea integrala a dentinei primului molar permanent
E microhemoragii in organul smaltului

Care din urmatoarele afirmatii privind functia de reciprocitate a crosetelor unei proteze partiale scheletate sunt corecte:

A este functia prin care crosetul se opune deplasarilor verticale in directie mucozala
B este functia prin care se neutralizeaza efectul portiunii flexibile a bratului retentiv al unui croset
C este functia prin care crosetul se opune deplasarilor orizontale ale protezei
D in cazul aplicarii pe dintii stalpi a unor microproteze, peretii orali ai acestora sunt paraleli cu axa de inserie a protezei
E in cazul renuntarii la bratul opozant al crosetului, rolul de contracroset revine unui pinten intern

Fortele de tractiune indirecta ce actioneaza asupra unei proteze partiale scheletate au urmatoarele caracteristici:

A se mai numesc si forte de basculare
B apar de obicei prin nerespectarea montarii dintilor pe creasta edentata
C imprima protezelor o miscare de basculare avand ca ax de rotatie linia crosetelor asezate incorect
D se neutralizeaza in parodontiu si in stalpii de rezistenta ai maxilarelor
E actioneaza la nivelul muco-periostului si al osului subiacent prin intermediul dintilor artificiali sustinuti de sei

Concentratia fosfatilor salivari, caractericata prin mari variatii, depinde de:

A ritmul secretiei salivare
B pH-ul salivar
C ritmul circadian
D prezenta placii bacteriene
E sursa salivara

Tratamentul gingivitei de sarcina presupune:

A indepartarea placii bacteriene si a tartrului in stadii cat mai precoce ale sarcinii
B educarea gravidelor pentru o igiena bucala corecta si cotidiana
C sedinte scurte cu schimbarea pozitiei din clinostatism in sezand pentru a evita presiunea uterina asupra venei cave inferioare
D tratarea conservativa a leziunilor gingivale incipiente
E excizia chirugicala in timpul sarcinii a hiperplaziilor mici si mijlocii

Asimetriile faciale depistate in cadrul examenului cervico-facial al pacientului edentat partial sau total pot fi localizate:

A la nivel articular
B la nivel osos
C la nivelul partilor moi labio-geniene
D la nivelul spatiului de inocluzie
E la nivelul mucoasei linguale

Pozitia de postura a mandibulei poate fi influentata de urmatorii factori loco-regionali:

A pozitia limbii si tonicitatea musculaturii linguo-orofaciala
B pozitia capului si gatului
C afectiunile ATM
D hipocalcemia, toxemia
E intoxicatiile medicamentoase

Fragmentele de fibronectina produse prin actiunea unor proteaze ale bacteriilor parodontal patologice au o actiune de:

A crestere a proliferarii celulare
B inducere a apoptozei celulare in desmodentiu
C crestere a activitatii metaloproteinazelor matricei
D reducere a proliferarii celulare
E crestere a activitatii citokinelor

Diagnosticul de litiaza a glandelor salivare accesorii se bazeaza pe urmatoarele aspecte:

A aspect radiologic de “lacuna sialografica”
B scaderea ratei de aliminare a trasorului radioactiv Technetiu 99 la scintigrafia functionala
C tumefierea labiala sau jugala circumscrisa de un halou inflamator
D calculul poate fi eliminat spontan sau lapresiune pe glanda accesorie
E durerea cu caracter colicativ la nivelul obrazului sau buzei

Indicatiile de tratament in pulpita acuta seroasa partiala sunt:

A coafaj direct intr-un timp
B coafaj direct in dublu timp
C amputatia vitala
D extirparea vitala
E extirparea devitala

Preparatele pe baza de formol utilizate in tratamentul hipersensibilitatii si hiperesteziei dentinare pot provoca necroza pulpei datorita:

A capacitatii mari de difuzare a formolului de-a lungul canaliculelor dentinare
B efectului sau coagulant asupra proteinelor
C modificarii brutale pH-ului
D paralizie peretilor vasculari
E blocari respiratiei celulare

Diagnosticul de anodontie este sustinut de :

A absenta dintilor permanenti la o varsta la care ar trebui sa erupa
B fistulele cronice
C persistenta dintilor temporari mult spre termenul de permutare dentara
D torsionarile si modificarile dintilor vecini
E dismorfozele dintilor permanenti existenti

In gingivitele induse de placa bacteriana se observa urmatoarele aspecte histopatologice utilizate ca elemente principale de diagnostic:

A bogat infiltrat limfocitar
B fibre de colagen dispuse perivascular in numar crescut
C prostaglandine si leucotriene in numar crescut
D titru de anticorpi serici scazut
E eroziuni si microulceratii ale epiteliului sulcular

Keratinizarea:

A caracterizeaza celulele corionului gingival
B se realizeaza prin pierderea capacitatii de sinteza proteica
C se realizeaza prin ortokeratoza
D se realizeaza prin cresterea inmultirii celulare
E nu este un proces normal

Conform conceptiei americane, conectorul principal placuta palatina al unei proteze partiale scheletate are urmatoarele caracteristici:

A poate fi utilizat si in edentatia subtotala, acoperind in intregime bolta palatina
B poate fi utilizat si in edentatia totala, cu indicatie la bolnavii epileptici
C se plaseaza la nivelul boltii palatine in limitele stabilite de dintii limitrofi spatiului edentat
D se plaseaza intre limba, dinti si parodontiu
E este situat in santul vestibular frontal

Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar putea fi :

A persistenta tesutului de granulatie in alveola
B vasculopatii
C fractura procesului alveolar
D utilizarea intempestiva a instrumentarului rotativ
E nerespectarea de catre pacient a instructiunilor privind ingrijirile postextractionale

Miscarile nefunctionala din timpul fazei de amprentare preliminara realizata in cadrul terapiei prin proteze partiale scheletizate se caracterizeaza prin:

A sunt efectuate de catre medic
B sunt miscari recomandate de medic bolnavului, sub forma de teste
C sunt miscari materializate prin fonatie, mimica, masticatie, deglutitie
D mobilizarea nodului comisural
E executarea de masaje prin intermediul obrajilor pe toata periferia vestibulara a amprentei

Caracteristicile versantului oral al seii unei proteze partiale mobilizabile acrilice sunt:

A se continua cu conectorul principal
B se modeleaza astfel incat sa puna in valoare tonicitatea musculaturii fasciale
C poate lipsi din saua frontala atunci cand creasta edentata este proemineta
D la contactul cu dintele limitrof bresei nu trebui sa patrunda in zonele retentive de sub ecuatorul protetic
E trebuie sa protejeze papila interdentara si parodontiul marginal

Precizati care dintre urmatoarele afiramtii despre anodontia de incisiv lateral sunt corecte:

A predecesorul temporar poate persista pana la varste inaintate (45-50 de ani)
B in forma asimetrica, omologul poate di normal sau nanic
C poate sta la baza unor modificari faciale de tipul treptei labiale inversat ri proeminentei mentonului
D poate genera o bresa mare similara celei din edentatie
E poate reprezenta un factor favorizant in terapia incongruentelor posterioare

Tulbularile de pronuntie cuprind:

A dislalia
B balbaiala
C bradilalia
D tahilalia
E tumultus sermonis combinat cu dislatia si rinolalia

Carcinomul mucoepidermioid este caracterizat din punct de vedere microscopic de prezenta urmatoarelor aspecte:

A celule bazoidale intermediare
B celule granulare eozinofile
C celule secretoare de mucus, de dimensiuni mari
D celule epidermoide sub forma de cordoane
E celule epiteliale bazoidale care delimiteaza spatii pseudochistice

Avantajele acorarii transtisulare a unui dinte inclus sunt:

A ancorarea este singura
B componentele orizontale ale deplasarii se realizeaza in conditii bune
C respecta integritatea morfologica a dintelui
E nu implica riscul fracturarii marginale incizale

In ectopia dentara, reducerea sau absenta spatiului necesar eruptiei si alinierii dentare, se poate datora:

A macrodontiei absolute
B endoalveoliei
C persistentei dintelui temporar fara rizaliza
D meziopozitiei generalizate
E prezentei unor formatiuni dentare supranumerare

La controlul bazelor din ceara ale machetelor protezelor totale se urmareste:

A papilele interdentare sa fie modelate concav
B versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat concav
C versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate convex
D sa nu acopere tuberculul piriform
E sa nu cuprinda santurile pterigomaxilare si restul zonei de inchidere palatinala posterioara

Prelungirea timpului de clearance, factor cariogen favorizant, poate di cauzata de:

A vascozitatea scazuta a salivei
B ritmul crescut al secretiei salivare
C carii
D obturatii coronare anfractuoase
E lucrari protetice

Elementele de aparare ale epiteliului jonctional sunt reprezentate de:

A neutrofile
B polimorfonucleare
C celule Langerhans
D trombocite
E celule Bizzozzero

In malocluzia de clasa a III-a, examenul teleradiografic evidentiaza:

A un unghi SNA mai mic de 80 de grade
B micsorarea distantei Nsa-Nsp
C o diferenta intre unghiurile SNA si SNB cu valoare pozitiva
D reducerea diagonalei maxilarului superior S-Nsa
E reducerea valorii unghiului IF sub 107 grade

In care din urmatoarele situatii, latimea satiului protetic potential poate fi marita:

A inclinari vestibulo-orale ale dintilor limitrofi
B creste exostotice
C rotatii in ax ale dintilor limitrofi
D preparari ale dintilor limitrofi
E atrofia crestei alveolare

In clasificarea incluziei molarului de minte sunt folosite urmatoarele repere:

A morfologia corono-radiculara
B relatia cu molarul de 12 ani
C relatia cu ramul mandibular
D angularea
E densitatea tesutului acoperitor

Conform clasificarii scolii franceze:

A anomaliile dento-maxilare sunt considerate tulburari in armonia proceselor de dezvoltare ale componentelor aparatului dento-maxilar
B aceiasi factori etiologici in acelasi conditii dau aceleasi forme de anomalii
C foloseste drept criteriu principal de clasificare relatiile mandibulo-maxilare in plan sagital
D definirea modificarilor dento-maxilare se face adaugand un prefix, care indica sensul modificarilor dento-maxilare in cele trei planuri ale spatiului, la o baza care defineste sediul modificarilor dento-maxilare
E principalele calificative folosite pentru definirea modificarilor dento-maxilare sunt cheilie, gnation, alveolie, genie

Din punct de vedere ortodontic, caracteristicile particulare ale unui dinte, care pot determina ramanerea lui in incluzie sunt:

A formarea mugurelui dentar mult prea profund
B angulatia corono-radiculara
C chistul folicular
D potentialul sau eruptiv
E meziopozitia generalizata

Pentru ca sistemul de imobilizare a dintilor parodontotici sa permita o buna intretinere prin autocuratire si igiena arficiala, trebuie ca:

A imobilizarea sa nu ofere zone de retentie extracoronare pentru detritusurile fermentabile
B limita dintre sistemul de imobilizare si substanta dentara sa fie plasata la nivelul punctelor de contact
C prin imobilizarea sa fie respectata ambrazura gingivala
D sistemul de imobilizare sa se comporte ca un corp de punte suspendat, la distanta de papila interdentara
E imobilizarea sa nu genereze traume ocluzale

Heteromorfia reprezinta unul din principiile biomecanice ale realizarii aecadelor arfificiale ale unei proteze partiale acrilice mobilizabile si se refera la

A reducerea numarului de dinti in arcada artificiala
B modificarea morfologiei dintilor artificiali fata de cea a dintilor naturali
C schimbarea ordinii dintilor artificiali
D reducerea fortelor parazitare de suprasolicitare prin interventie asupra cuspidarii suprafetelor ocluzale
E inversarea pozitiei intre molarul 1 si premolarul 2

In functie de situatia clinica, sigilarea apicala in cadrul rezectiei apicale poate fi realizata:

A preoperator, cu minim 48 de ore inainte
B intraoperator, prin sectionarea si indepartarea apexului, la un dinte la care a fost efectuat un tratament endodontic corect
C preoperator, cu cel mult 24 de ore inainte
D intraoperator la un dinte la care tratamentul endodontic nu a fost efectuat in prealabil
E postoperator

Urmatorii dinti prezinta frecvent anomalii de canale radiculare:

A molarul prim superior
B incisivii superiori
C premolarul 2 inferior
D premolarul 2 superior
E caninul superior

Aspectul “in coaja de portocala” al suprafetei gingivale in zona fixa:

A se datoreaza unor benzi de colagen cu directie perpendiculara pe suprafata osului alveolar
B este mai evident pana la varsta de 5 ani
C diminueaza la adult
D se remarca mai mult la dintii frontali
E este mai clar evidentiat pe versantii vestibulari

Complicatii postoperatorii tardive in cazul rezectiei apicale sunt:

A suprainfectarea
B hematomul
C fractura radacinii
D tulbularile de sensibilitate
E anchiloza dentara

Factorii iatrogeni implicati in producerea sindromului de inocluzie verticala sunt:

A tratamentele odontale finalizate cu obturatii incorecte, neadaptate functional
B tratamentele ortodontice in care se produc egresiuni exagerete in regiunea laterala
C cicatricile cheloide, retractile
D persistenta unei deglutitii de tip infantil
E limitarea spatiului pentru limba pe care il creaza aparatura ortodontica in special mobila

Crosetele simple acrilice dento-alveolare ale unei proteze partiale mobilizabile acrilice se caracterizeaza prin:

A au forma de inel sectionat
B sunt prelungiri ale seilor ce utilizeaza zonele retentive ale crestei alveolare
C se sprijina partial pe dinte, partial pe procesul alveolar
D pot fi sub forma de pelote sau digitatii
E pot fi confectionate din folie metalica sau din sarma

In terapia sindromului algo-disfunctional, utilizarea imobilizarii intermaxilare prin blocaj rigid este contraindicata din cauza urmatoarelor dezavantaje:

A provoaca artrite iatrogene
B determina spasme musculare
C genereaza hipertrofie maseterina
D provoaca oboseala musculara rapida
E produce modificari degenerative ale suprafetelor articulare

Diagnosticul diferential al adenitelor cronice cervico-faciale se face cu:

A sarcoidoza
B abcesul spatiului maseterin
C adenopatia metastatica cervicala
D limfomul non-hodkinian
E mononucleoza infectioasa

Dupa parotidectomia cu conservarea nervului facial se pot semnala urmatoarele situatii:

A defect volumetric submandibular
B hipoacuzie de partea operata
C sindromul Frey
D pareza tranzitorie in teritoriul nervului facial
E hipoestezia labio-mentoniera

Bratul retentiv al crosetului in C se caracterizeaza prin:

A porneste din sa printr-un conector secundar
B trece peste festonul gingival
C ia contact cu dintele la mijlocul fetei aterale vestibulare
D se termina sub linia ghid prin doua brate, unul in zona disto-vestibulara, celalalt in zona vecina seii

Chistul odontogen calcificat se poate asocia uneori cu alte forme tumorale sau chistice precum:

A ameloblastomul
B fibromul osifiant
C odontomul
D tumora odontogena adenomatoida
E chistul botrioid

Imaginea radiologica descrisa in cazul chistului odontogen calcificat este de:

A “soare-rasare”
B “sare si piper”
C “ ciorchine de struguri”
D gafure de miere”
E “valatuci”

Activitatea lipozaharidului eliberat prin fagocitarea bacteriilor gram negative determina:

A trombocitoza
B leucopenie
C siteza de interleukina 1
D sinteza de PGE2
E activarea complementului prin calca alternativa

Ce modificari se impun in conceperea aparatului conjunct atunci cand nu se poate satisface relatia Fr>Fa:

A cresterea inaltimii pantelor cuspidiena
B realizarea liniara a cospului de punte
C cresterea inclinarii pantelor cuspidiene
D realizarea unui corp de punte ingustat
E realizarea de dinti antagonisti montati pe o proteza partial mobilizabila

Cele mai frecvente anomalii dentare de forma intalnite la tipul dentar 1 2 sunt:

A microdontia lu 1 2
B 1 2 in forma de cui care poate fi insotit de un dezechilibru dento-alveolar
C 1 2 in forma de carlig care poate perturba grav dinamica mandibulara
D macrodontia lui 1 2
E 1 2 in forma de tarus

Imobilizarea provizorie de urgenta in cazul fracturilor orizontale de maxilar se realizeaza cu:

A tractiune prin intermediul unor sarme
B bandaj mento-cefalic
C capelina cu fronda mentoniera
D atela monomaxilara
E dispozitiv “ in zabala”

Tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara presupune:

A indepartarea factorului cauzal
B asigurarea drenajului sinusal
C diafanoscopia
D tratamentul medicamentos
E cura radicala Caldwell-Luc

Reperele anatomice ale campului protetic edentat total maxialr sunt:

A zona palatina distala (zona Ah)
B ligamentul pterigo-maxilar situat distal de tuberozitate
C tuberculul piriform
D muschiul milohioidian
E spatiul retromilohioidian

Proteazele eliberate de Porphyromonass gingivalis sunt:

A lactoproteze
B cianopeptidaze
C cistein proteaze
D glicopeptidaze
E colageneaze

Examenul radiologic initial in parodontitele apicale cronice furnizeaza relatii asupra:

A fromei dimensiunii si structurii leziunii periapicale
B numarul, localizarii si dimensiunii radacinilor
C prezentei pulpolitilor
D profunzimii la care au ajuns acele in canal
E prezentei unor instrumente de canal rupte pe traiectul canalelor

Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival se face cu:

A fibromul mucoasei orale
B granulomul periferic cu celule gigante
C papilomul mucoasei orale
D fibromul osifiant periferic
E granulomul congenital

In finisarea peretilor si marginilor de smalt si cavitatilor se iau in considerare urmatoarele:

A localizarea marginilor
B gradul de netezire dorit
C directia prismelor de smalt
D tipul de material de obturatie de baza ce va fi aplicat in cavitate
E suportul prismelor de smalt de la nivelul jonctiunii smalt-dentina

Folosirea in tratamentul parodontitelor marginale cronice, Tetraciclina:

A se administreaza local sub forma de solutie prin irigatii subgingivale
B poate fi folosita pa perioade indelungate pentru ca nu antreneaza risul aparitiei de specii rezistente
C este un tratament de electie pentru ca nu are ca efect secundar aparitia de candidoze
D se concentreaza in lichidul santului gingival in cantitate dubla sau tripla celei din ser
E se foloseste in special in forme agresive generalizate